Page 66 - 1901-12
P. 66
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 279-1901.
fundamentală dela 67, caută forme şi for „Am văfiut pe scena Teatrului Naţio Venitul aoestei esposiţiunl este destinat
La societatea „Petru Maior" s’a ţi
mule pentru susţinerea unei creaţiuni anti- nal mai multe din scrierile sale, unele jucate Policlinioei „-Regina Elisabeta", al cărei
nut în fiiua de 12 Deoemvrie a doua şe
legale. Ele însă şi ameninţă tot-odată şi în nemţesoe, altele şi în românesce: „ JJr- preşedinte este d. G. C. Philippesou, mare
dinţă literară-artistică. Preşedintele socie
u
u
11
fiio, oă oposiţia va susţină drepturile ţării landa , „Meşterul Manole , „Maridra etc. mareşal al Palatului. Esposiţiunea va cu tăţii I. Lepădat a pronunţat discursul festiv
şi interesele naţiuuei şi va desfăşura resis- „Carmen Sylvei îi datorim „Poveştile prinde diferite obiecte de broderie, de o în memoria fericitului metropolit A. Şaguna;
a
tenţa legală cea mai estremă în contra aten Peleşulm şi atâtea alte legende, c«rl s’ar fi esecuţiune artistică şi de o rară frumuseţe Oct. Gogu a dat cetire lucrării sale întitu
tatului, ce se pregătesoe. pierdut, pote, dâoâ nu se pleca ea se le Mejestăţ'le lor Regele şi Regina şi princi
lată: „In memoria lui V. A. Urechiă“.jAurel
culegă din gura poporului. pii moştenitori au binevoit, să trimită spre Bratu a declamat o anecdotă de I. Cândea.
Congresul sârbesc. Srbobran din „Este fără îndoiâlă) o femeie eseepţio- a fi lespuse mai jjmulte obieote, adevărate Augustin Monţa a eseoutat pe vidră un
Agram sorie, oă raporturile în viâţa auto nală, şi cu drept cuvânt o sărbătoresce aclî minuni de eseouţie artistică. Iu trâoăt men solo şi oorul a oâutat baroarola „La Pa-
nomă a bisericei sârbesoî, sunt adl de aşa, tot neamul românesc, salutând în ea nu ţionăm: Un prea frumos învăliş pentru lermo".
înoât nicî patriarclxul, nici ministru-preşe- numai incomparabila regină, dâr şi inspi masa altarului, în catifea roş închis, bro
dinte Szell nu vor mai esita de a face rata şi duiâsa poetă. dată cu aur, împreună ou un covoraş de Serbarea Sam. Vulcan în Beiuş. S'au
posibilă convocarea congresului naţional „CincI-decI şî aţâţi de ani! Şi sub bo dantele, lucrat de însăşi M. S. Regina; împlinit 62 de ani, de când a murit epis
copul de Oradea-mare Samuil Vulcan, în-
bisericesc la Carlovăţ. In consecenţă, foia gatul ei păr albit de vegherea, de atâtea împreună ou cuvertura pentru masă covo
invită poporul serbeso să se pregătâscă nopţi de nesomn, strălucesc ou soânteerea raşul este destinat bisericei luterane din temeiătorul gimnasiului din Beiuş. In cl.iua
pentru alegerile oongresuale, să fiă trezviu, tinereţei acei doi ochi, cari au fost adesea Bucurescî, ca dar din partea Suveranei. morţii fericitului Episcop (25 Dec.) membrii
oa nu oum-va să iese viotoriâse elementele, luminile dătătâre de speranţă .. . Trena rochiei, pe care A. S. R. principesa societăţii literare dela acel gimnasiu în fie
11
care au dau o serbare artistică literară.
oarl ar zădărnici problemele mari, oe vii Maria a purtat’o la jîneoronarea Ţarului
Serbarea de anul ucesta a fost fârte reuşită.
torul congres e ohemat să le resolve. Rusiei. Pe stofa de catifea de culârea ro
SOIRILE DILE1. sei, sunt brodate o profusiune de flori. Programul a fost compus din disoursurl fes
tive, deolamaţiuul, cântări şi bucăţi de or
Sunt de asemenea espuse o mulţime de
— 17 (30) Decemvrie.,
O aniversare. alto obieote, cari rivalisâză în frumuseţe. chestră. Cuvântul de încheiare l’a rostit
La „Asociaţiunea" meseriaşilor (lo Acâstă esposiţiune va rămânâ deschisă profesorul Radu Cupariu,
Erî s’au împlinit 58 de ani dela calul din strada orfanilor) s’a ţinut erld.a. numai 10 fiile.
nascerea Reginei Elisabeta a Româ a treia prelegere. Preşedintele, d-1 prof. I. 0 femeie redactor». In oraşul Foo-
u
niei şi 82 de am de când a pus pi Socaciu a continuat ou oetirea importantu Românii din America. „Unirea din şanl apare fiiarul „Sentinela" redactat de
ciorul pe pământul României, piua lui său studiu despre meserii şi industrii. Blaşiii publioă un fragment dintr’o scrisâre d-na Tiţa Pavelescu, o româncă înfooată, oare
consideră de unica ţintă a vieţii sale lupta
acesta a fost o V}i de serbătore şi Intr’uu limbsgiu nu se p6te mai clar şi la a unui abonent al său din Wheatland — contra străinismului şi în speoial a jidovis-
de bucurie pentru ţâra întregă. Etă înţelesul tuturor, ni-a vorbit erî despre iu- Pensilvania (America). în care se spune, că
u
ce scrie din acest incident „ Cronica“ dustria de fabrioă, industria de casă ou ca „fraţii Oros , originari din Transilvania, ru rnului. D-na P&velesou a mers septămâna
din Bucurescî: racter de fabrică, industria de oasă naţio gaţi fiind de preotnl D. Constantinesou din trecută la Craiovâ, unde a ţinut o confe-
reuţâ publică, la oare a asistat fârte multă
„Regina Elisabeta îşi are pagina ei nală ; despre felul şi însemnătatea acestor Ibişdorful-român, au colectat 150 fi. şi lume. Conferenţiara a expus mijlâcele prin
strălucită în istoria nâmului românesc, după industrii, despre producţiunea mare, pro- i-au trimis pe adresa Consistoriului gr, or. cari s’ar pute oocubate jidovismul. Intre
cum îşi are şi locul în inima tuturor Ro ducţiunea mijlooie şi producţiunea mică şi din Sibiiu. ...Aoeiaşî fraţi Oros au făcut o aceste mijlâee a accentuat cu deosebire în
mânilor. despre lupta de concurenţă între aceste a doua colectă pentru biserica bătrână lăturarea luxului la femei şi ocuparea mai
„Ea a fost îngerul păzitor al tronului producţiuni. Atât modul clar şi logic de es- unită şi au adunat 500 oorâue, sumă, oe au intensivă cu gospodăria casei.
şi protector al dinastiei. De sigur, că în punere, cât şi importanţa subiectului, oe şî-a trimis’o pe adresa Consistoriului din Blaşiii.
„Unirea" constată, că au sosit la Consis-
mare parte calităţilor rari ale acestei femei se propus a trata, au captivat ou desăvârşire Parchetul di» Viena a început oer-
toriu 535 cor., oarl s’au şi depus spre fruc
datoresoe repedea stabilire a legăturei trai luarea aminte a asistenţilor, cari l’au as cetărl asupra jocului de cărţi petrecut cai
nice dintre dinastie şi poporul român. cultat cu viu şi încordat interes şi l’au răs tificare pentru biserica gr.-cat din Ibişdor lele acestea la clubul Jockey. Potoclci, spre
„Regina Elisabeta a oâştigat simpatia plătit cu aplause. — După d-1 Sooaciu, ful-român, a sosit şi lista contribuirilor şi a soăpa de neplăceri, s’a dus la Varşovia.
şi dragostea Românilor din primul moment urma d-1 Ilie Savu, vice-preşadintele Aso- coleotanţilor li-s’a dat deja răspuns de mul Se fiioe, că urmărirea cartoforilor se face
ţumită din partea Consistoriului. Laudă
şi de atunol am luat ou toţii parte la bu oiaţiunei, care ni-a recitat „Electorale" de la espresa dorinţă a monarchului. — Con
curiile oa şi la suferinţele ei. I. Negruzzi. Piesa a fost biue alâsă, căci merită aceşti buni Români, oarl cu drag tele Potocki are vârsta de 35 ani; fidei-
„Rar o regină s’a bucurat de atâta iu după studiul serios al d-lui Sooaciu, a ve îşi aduc aminte de fraţii lor de-acasă şi oomisul familiei Potocki nu se află în mâ-
bire desinteresată, rerl sunt reginele cu cari nit d-1 Savu să ne amuseze cu „Eleotora- jertfesc pentru biserică banii căşt'gaţî cu nile lui, dâr a moştenit dela mamă-sa, prin
-
s'au putut făli popârele, cum se fălesce po lele" lui Negruzzi, acâstă copie de pe na multă ostenâlă în ţâră străină. ţesa Sangueko, o avei 9 de 300 milidne
porul român ou Regina Elisabeta. tură esoelentă, care bine şi ou iscusinţă Casina română din Blaşiu a hotă- frand. E om forte capricios, vânător pa
„8i nu sunt acestea linguşirile şi com fiind predată, a produs mult haz şi ilari :rît să aranjeze în sesonul de iârnă un ciclu sionat şi de obioe.fi nimeni nu scie, prin
plimentele banale, pe oarl curtezanii le fac tate. Seratele de felul aoesta Sunt nu se de serate literare. Prima serată a fost erî, care parte a lumii se află. Se fiioe, &
c
stăpânilor lor: nici odată în viâţa nâstră şi pote mai lăudabile din tâte punctele de Duminecă, în sala de gimnastică. D l oa nu-i pare rău, că a pierdut, îl supără oel
faţă de nimeni nu ne-am dedat la asemenea vedere şi merită, ea ele să fie încuragiate nonio Dr. Aug. Bunea a cetit despre „Mă mult faptul, oă de astă-dată l’a părăsit no
acte. Ceea-oe spunem Reginei Elisabeta. de publicul nostru braşovean. Atragem din năstirea Prislopului", d-şora R. Căpuşan a rocul, oare îl favorisa ori de câte-orl juca
poetei Germen Sylva, este espresia senti nou atenţiunea publicului nostru asupra declamat possia „Mârtea iui Fulger", de hazard.
mentelor nâstre, pornesce din adâncul con lor. Cei ce le arangâză urmăreso o ţintă Coşbuc şi d-1 prof. de musică I. Mureşianu
vingerilor şi nu are alt scop, decât acela nobilă şi frumâsă : a instrui şi a distra, — s’a produs cu corul. Cununie. D-1 Ştefan Ştefan învăţător
de a-ne împlini o plăoută datorie cu ocasia fără să coste ceva pe cei oe asistă la ele. şi Babşa se va cununa în 30 Dec. v. (12
Moşie ungurescă în mâni româ Ianuarie n.) cu d-şâra Elisa Moteică, în bi
acestei aniversări, pe, care o serbâză ţâra
Din archidiecesa Blaşiului Reve- nesc!. D-1 Dr. Ioan Mihu din Orăştie a serica gr. or. din Tzviu.
întrâgă.
rendissimul d-n oanonio Simeon Pop Mateiu cumpărat săptămânile trecute ou suma de
„Noi nu putem să uităm, oă Regina Societatea militară scienţifică şi
a fost numit revisor la Cassa centrală ar- 120,000 oorâne moşia baronului G. Szent-
Elisabeta în timp de răsboiu a legat cu casino din Braşov va da o serie de pe
chidiecesană, âr R-ssimul d-n canonic Ales. kereszty, situată în hotarele oomunelpr Bin-
manile ei rănile soldaţilor noştri şi iu timp treceri şi serate dansante. Prima petrecere
Uildcan inspector adjunct la administraţia ţinţl şi BăoăiuţI (lângă Orăştie).
de pace a făcut să se sârbătorâsoă poeta (Tombola, concert şi dans) va avâ loc Marţi
oentralâ capitulară.
Carmen Sylva.
Promoţiune. în 28 Decemvrie n. în 31 Decemvrie 1901. A doua (serată dan
„Regină şi poetă; Regină, care-şî pre- Esposiţie de broderii la Ateneul candidatul de advocat Laurenţiu Nestor, fiiul santă) la 20 Ianuarie 1902, a treia (teatru
sintă luorările sale publicului, la fooul ram Român. La Ateneul din Bucuresol se va meritatului profesor Silvestru Nestor din şi dans) la 10 Februarie 1902. Tâte acestea
pei; Regină, care ou plăcere se amestecă deschide sub înaltul patronagiu al M. S. Blaşiii, a fost promovat în Budapesta la se vor ţine în sala de concerte. Afară de
printre scriitori şi artişti. Reginei, o esposiţie de broderii artistice gradul de doctor juris. acestea se vor mai da serate dansante în
Iubirea îmi cuprinse tâtă fiinţa. Nu Tolei. Neavâud pe nimeni din familia mea, mi se presentă în tablouri încurcate: bise A dâua fii dimineţă am aşteptat’o la
a
mai puteam trăi fără dânsa. CiasurI întregi abia acuma am înţeles, ce va să fiică rica, altarul, luminările pe altar, toaletele ceaiu :n sufragerie. Ea se îmbrăca şi eşi
stăteam cu ea îu oonversaţie despre lucruri avâ fiinţe, oarl ne sunt scumpe şi cărora albe ale damelor de amândouă părţile, pri pe cea'altă uşă în grădină, căci o zărisem
de nimioa. Une-orI votrbiam şi serios des şi noi le suntem soumpl. A doua fii A® viri curiâse, şoptirl. Eu îngenunchiam ală pe ferâstră printre cireşii înfloriţi. Eu mă
pre viitorul nostru, deşi în general evitam Pasc! era deja primăvară oompleotă. turea de Tola lângă altar, ne întinserăm repefiil după densa, ea însă se întârse şi-şi
orl-oe disertaţie şi teorie asupra căsătoriei. Cu aranjamentul locuinţei am termi mânile ca spre salutare şi apoi răsunară de ascunse oapul îu dosul unui trunchifi de ar
Mă gândiam: Ce e nevoie să forţez în for nat înainte de sărbători. Grădiniţa începu pe buzele nâstre aşa de strauiu: „Te iau", bore, ca şi cum ar vrâ să se ascundă de
mule rigide, oeea-ce trebue să isvorâsoă să înverfiâsoă, bătrânii cireşi înfloriau. eto. încă şi acuma aud orga şi cântecul mine.
din iubire ? Este de prisos a ţinâ prelegeri Tot înainte de Paşti apăru şi tesa intonat în oor pe neaşteptate, asemenea Mi-se părea, că glumesoe, mă apro
florilor, asupra modului, cum trebue să în- mea de doctorat despre „Neoplatonici". radelor de apă, ce ies diutr’o fântână să- pia! cu delicateţă de dânsa, o apucâi de
u
florâscă. Tola s’a pus să o oetâscă; biata fată cli- ritâre : Veni Creator\ .... De eşirea din talie şi fiisei:
n
* pia diD ochi, îşi întorcea căpşorul, dâr biserică nu-mî aduc bine aminte, âr dela
♦ * „Bună diminâţa! Cine se ascunde
J > cetia din sentiment de datorie. nuntă nu mi-au mai rămas în minte, decât dinaintea bărbatului? Ce faci aici?"
Vinerea patimilor a treout în linişte binecuvântarea părinţilor şi prânfiul nup
Şi acum mi-se îmbulzesc în cap amin Atunci observai, că se înroşi, evită
sombră. Afară era câţă şi ploua mărunt, ţial. Tola şedea lângă mine şi-mi aduc
tirile, — nu, tablourile cununiei nâstre, privirile mele şi se întârse serios de oătrâ
ca prin sită. Eu am mers cu Tola şi cu aminte, oum îşi ridica mânile mereu la
înouroate, desorganisate, pline de impresii mine.
părinţii la mormântul sfâut şi fie-oare am obrajii, ce-i ardeau. Printre buohetela de
ouriâse, ca în friguri. Văd în tâte părţile
pus, cât am putut, pe discul săracilor. Tola, flori observaifi diferite fisionomii, pe oarl „Ce ai tu Tola?" întrebai eu.
un belşug de flori; pe soărl şi îu odăi. O
îu haina ei închisă, era mai frumosă, de afil nu le-aşi mai recunâsce. S’a băut în „Eu... eu priveso, oum scutură vân
alergare în tâtă oasa. Vin âspeţii, mulţi
cât ori oând. Iu amurgul bisericei la lu sănătatea nâstră şi s’a produs sgomot şi tul florile de pe cireşi".
străini, puţini cunoscuţi. In salon Tola —•
mina candelei şi a luminărilor avea înfăţi zăngănit de pahare. La mefiul nopţii mi-am „Las’ să-le souture, numai tu să-mi
îmbrăcată în alb, acoperită ou un voal —
şarea unui înger. In acea di a răoit puţin condus soţia acasă. rămâi" răspunsei eu şi-tul apropiai obrazul
frumâsă oa o vedenie dintr’un vis, dâr alt
şi eu am alergat pe la tâte prăvăliile să Veolnic îmi va rămâne în amintire, de al ei, ea însă îmi şopti:
fel, nu oum era de obiceifi, mai solemnă,
oumpăr vin veohifi de Malaga, pe care i-1 oum şi-a plecat pe drum capul pe braţul
ca şi cum nu mi-ar fi aşa aprâpe. îmi ră „Nu te uita la mine, du-te...“
recomandase oine-va. meu şi cum îi fâlfâia în vînt voalul alb.
mase impresia unei pripeli şi nelinişte. Tot, In acelaşi timp însă întinse buzele ou
Sărbătorile le-am petreout la părinţii ce s’a petrecut, după mergerea la biserică, * patimă şi eu le sărutai.
* *
