Page 67 - 1901-12

Nr. 279—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

sala aibastră la 10 şi la 30 Ianuarie 1902. bără pe costa unui deal oam preţipiş. Pa­ Am crecjut de cuviinţă să relevăm aoestâ Dare de semâ şi mulţămită publică.
începutul tot-dâuna sâra la 8. Invitarea are trulele englese ţineau ooupată spinarea dea­ mare greşală a reoensent.ului, pentru că ţinem
valâre numai pentru adresat. Carta trebue lului, care în sine era o posiţie destul de prea mult la d-ra Bârsescu, de cât să o putem Cu aoasiunea seratei literare-musicale
presentată la intrare. Comitetul de aran- tare; afară de aoâsta Englesii se întăriseră lăsa un moment măoar sub grava aousaţi- aranjate de tinerimea universitară română
giare este compus sub preşedinţa d-lui maior şi cu şanţuri. S’a aflat, că Burii au urcat une, oe i-s’a adus de a fi comis: „anach- din Cluşih în 21 Nov. a. c., au binevoit a
Milodănovits, din domnii locotenenţi: Her- câsta de nord a dealului şi s’au concentrat ronismul eresia, crima istorioo-archeologică, contribui
szenyi, Richter, Bersan, Tinilco, Sykora, Pa- pe culmea lui. După aoâsta ei ou forţe eo- de a juca pe Messalina cu perucă blondă*. a) Sâra la cassă d-nii: Oberstlietnt
tiţa şi sublocotenenţii: Wedr, Nedoma şi vârşitâre au ataoat sentinelele Englesilor, care Ştefan v. Prod&noviol 5 cor., locotenent
Delaletca.
Szildgyi. se aflau sus. înainte de a eşi Englesii din Fink 5 cor., căpitan Seinfeld 5 cor., locot.
lakoban 2 oor., locotnt Eibl 2 cor., Dr.
oorturî, Burii au asaltat tabăra şi au împuş­
Un congres al studenţilor poloni. Almăşianu adv. 5 oor., ofioer Schretter 2
cat dmenii, cari eşiau din corturi. Ofiţerii en-
Din Z/ilrich se anunţă, că studenţii poloni Un cas misterios. cor., protopop Artemiu Codareea (Turda)
glesl au răspuns focurilor, oa să oprâscă 6 oor., doi domni oficerl 4 oor., Vasile
dela tote universităţile europene s’au întru­
ataoul. Burii însă erau fârte puterniol şi D-1 Aurelio Popovicl, paroch în Mer- Ranta Buticescu 8 cor., locot. Lenk 2 cor.,
nit la 23 Dec. într’un congres, bine fiind cina, scrie „Drapelului“ din Lugoş urmă- Dr. Ludovic Ciato 2 cor., major Tot 2 oor.
an respins sentinelele. Numărul Englesilor că-
representaţi mai ales studenţii poloni din târele: Ioan Cheresteş preot 6 cor., oficer Roiky
cţuţl şi răniţi face aprdpe jumătatea coldnei.
Aus:ria şi Germania. Membrii congresului „O întâmplare unioă în felul ei şi tot 2 cor., Cornel Muşte preot, 8 cor., Vasile
Ceilalţi au fost prinşi. S’a trimis cavalerie odată tristă se petrece de câte-va cjile în Matea 4 oor., major Velle 4 cor.
tâinueso absolut desbaterile lor faţă ou lu­
pentru urmărirea Burilor, aceştia însă au comuna nâstră, oare mentă să fie dată pu­ D-uii: N. N. 6 oor, Corneliu Rus
mea dinafară.
ocupat o posiţie aşa de tare la Langberg, blicităţii, spre a fi cunoscută în cercuri cât rigor. 2 cor.. Vaier Pop rigor. 1 cor., Rein-
mai largi şi cu deosebire de colegii preoţi,
Nebunul şi îngrijitorul seu. In- încât Englesii nu se pot apropia de ei. hardt sbud. jur. 2 cor., Rosler stud. jur. 2
cari se pote că încă vor avă neplăoerea a
tr’una din dilele trecute în spitalul din cor., Hauptmann v. 61 3 cor., looot. leiţi
* vedâ aşa ceva. sik 2 cor., looot. Milatschek 2 cor., locot.
Oradea-mare, un nebun ohiamă pe un în­
Numai înainte cu câte-va cjil© de lupta „In 5 1. c. st. v. mi-se’oresintă un pa- Pitemaan 2 cor., Camil Vriican rigor. 2
grijitor la ferâstra din coridorul etagiului rochinn şi bun creştin al meu cu plânsârea: cor., Onciu preot 10 cor., Basiliu Podobă
aoâsta, Burii au nimicit la 22 Deo. armata
II. „Vecjî colo în curte* îl întreba nebunul. că densul de două (Iile nu se mai pote odihni director la „Economul* 10 cor., d-ra Eina
generalului Spens la Blesbokspruit. „Times*
„Văd* răspunse îngrijitorul. „Şi oe e?“ în oasă, care cjiua noptea e neliniştită de Iaoobescu 5 cor., Vasile Drâgan 10 cor.,
spune, că Burii au nimicit total o compa­
.„Să sai de aiol din ferâstră aoolo“. — Cum „necuratul*, şi mă r6gă deci sâ merg să-i Vasihu Boldur 6 cnr., Dr. Poruţiu când.
nie întrâgă, o a doua oompanie a păţit-o fac oetauie pentru alungarea diavolului. Ur­ de adv. 6 oor., Vaier Pop 8 cor.
să sai, nu vecjl, că ferâstra are zăbrele !*—
tot aşa, âr alte două oompănii înoă au mând cererii parochianolui meu — oărnia D-nii Dr. A. Frânou adv. 10 oor., Dr.
„Dâcă nu sai, atunci îţi sdrobeso oapul de nu-i credeam de loc — am mers la faţa
avut pierderi însemnate. Uea adv. 6 oor., Dr. Indre adv. 10 cor.,
aceste zăbrele*. — îngrijitorului îi veni looului, 4'na la 10 ore, unde într’adevăr mă Konerth stud. jur. 2 cor., TomosovicI (?)
atunci o idee, care îl scăpa din manile fu­ convinseîii despre tristul, dâr adevăratul fapt. 2 cor., Drd. Bozao 3 cor., Carsai 10 cor.,
riosului şi puternicului nebuo. „Soii ce — In pat sta culcată o nevastă de 16 ani, Ioan Bogdaufi 3 cor., d-na Ciurdaresoa 4
Per negru — perucă blondă. nora nu de mult venită în casă, a numitu­
cjice el — a sări de aici jos, nu-i aşa mare oor., Moldovau rigor. 2 cor., Hosszu jude
lui meu parochian, pe care anume o pu­ de tablă 10 cor., Tinou preot 10 cor., Kre-
lucru, dâr a sări din ourte în sus, asta să Săptămâna trecută s’a dat la teatrul sese acesta în pat, spre a mă convinge des­ mer 2 cor., Pop 2 cor., Nedelcu rigor. 2
o vec}l!“ — „Ei soii, că sunt şi eu curios, să naţional din BucurescI tragedia lui Adolf pre adevăr. Gât stă acâsta culcată pe pat,
oor., Bergner 2 oor., ofioer Schmidt 2 oor.
văd acest iuoru*, răspunse nebunul şi-l lăsa Wilbrandt *Arria şi Messalina' , ou d-na fără întrerupere rîşchie ceva sub dânsa pe Dr. Ioan Vaida 10 cor., Dr. Alexandru
1
pe îngrijitor, care pe urmă s’a întors ou alţi Aristiţa Bomanescu îu rolul Arriei şi d-ra ponâvă (straiu)în jurul ei şi sub densa, acuşi Vaida 10 cor., Mandeal 4 cor., Brădiceann
bate în restăniţele patului, acuşi astrînge ponâva
trei flăcăi şi l’a legat pe nebun. Agata Bârsescu în rolul Messalinei. rigor. 2 cor., Nicolau N. 2 cor., Dr. Mora-
în jurul ei, face sgomot fără însă să vecţl pe riu advocat 10 cor., Moldovan 3 cor., Jun-
Asupra acestei piese şi a modnjui,
Resbunare în noptea de Crăciun. cine va. Dus-am nevasta în altă chilie şi în ger stud. jur. 2 cor., Dr. I. Mesaroş când.
cum d-ş6ra Bârsescu interpretâză rolul Mes­ alt pat, dâr aceeaşi privelisce, pusu-s'a pe
O dovadă de mare sălbătăcie morală a dat oe adv. 2 cor., Moldovan 2 oor., Dr. Che-
salinei s’au soris mai multe recensiunî, din alţ aşternut pe pământ: acelaşi sgomot şi racheşiă 10 cor., V. Oniş 6 cor , Const.
în nâptea de 24 Deoemvrie Szabâ lozsef
oarl oităm pe aoeea a d-lui Ion 0. Bacal- rîşchieturl se repetâză, ba dm când în când Giurgiu 6 cor. leiusik 2 oor., N. N. 2 cor.
din comuna Dereoske. Szab6 trăia în duş­ o clatină, o bold-sce cine-va, oa şi oum ar
başa publicată în foiletonul 4' * i «Cro­ Dr. Laeu adv. 20 oor., N. N. 10 cor., Dr.
ani u
mănie cu Lonto Abris şi ca să-şi răsbune voi să o ridice de pe aşternut. Mareu mefio 2 oor.
14
nica (15/28 Deoemvrie) şi pe aoeea a d-lui
a ales un moment, când totă lumea era la „Ca să mă conving şi mai bine, am b) An binevoit a trimite prin postă:
lonescu Gion publioată în cjiarul Conserva­
biserică, la slujba de mia4&-nâpte. In acea demâDdat îndepărtarea nevestei în altă casă d-nii Dr. Zosim Chirtop adv. (Câmpeiî)
torul (14/27 Decemvrie.) la părinţii ei, dâr acel spirit o urmări şi
nopte s’a dus Szabo la casa duşmanului său 10 oor., Dr. Liviu Lemeuy adv. (Sibiiu)lO
Ne vom ocupa de recensiunea acâsta aoolo. Cât stă nevasta culcată pe pat, mai cor , Dr. -Sebast. Radu protopop (M.-Ujvâr)
şi a aprins-o. Omenii din biserică, oând au
din urmă. fiind-eă d-1 Gion îi face pe ne­ ales se strînge ponâva în jurul de ambe 2 cor., d-ua Ana Adatnoviciu mare propn-
aurjit sunând clopotul într’o dungă, au dat laturile; am prins însu-ml de ponâva oe
dreptul fârte aspre imputări d-ş6rei Bâr- ctărâsa (Bobâina) 5 oor,, Ioan Veşican not.
năvală spre uşe, temendu-se fie-care, oă mereu sâ asbrînge iu creţuri pe lâDgă nevastă cerc. (Totoi) 5 cor. Moise Metesiu notar
sesou, oum de a comis anachronismulj(?) de a
arde la el. Resultatul îngrămădelii a fost, şi am tras ou putere, dâr abia după ce am oerc. (Cneâu) 5 cor., Ioan Booanioiu preot
juca pe Messalina ou perucă blondă/ smâenit cu lâtă puterea, am putut trage
că diminâţa au găsit morţi la uşa bisericei şi stud. în drept (Puj) 5 oor., Vasile Lad.
Dâr lăsăm se urmeze verbal pasagiul poneva la loc, sunând acâsta oa şi cum ar Popa căpitan de artil. (Braşov) 2 oor.
12 copii şi 4 femei.
respectiv al d-lui Gion: scăpa din nisce ghiare puternice. Acestă Tuturor acestor marinimoşl coutribu-
operoţiune mistică se repetâză. în oontinuu.
„Şi pentru-că e vorba de latinescc şi euţl tinerimea universitară rom. din Cluşifi
Am băgat, însu-ml mâna sub ponâvă la
Victoria Burilor la Tweefontein. deci, de Messalina, de lumea dela Roma, sâ acel loc, unde mia comunicat nevasta, că le aduce şi pe acestă cale sinoere şi pro­
pdte dre sâ comiţi tocmai d-ta anochronismul, simte mişcarea şi — minune — am fost funde mulţumite.
Vestitul general bur Deivett a făcut
eresia, crima istorico-archeologică, de a juca sgâriat pe mână ca de o pisică, fără însă să Cluşiii, Decemvrie 1901.
-ărăşî dile amare Englesilor. Chiar în aju­ fi putut prinde c^va. După ce m’am con­
pe Messalina cu perucă blondă, când Juve-
nul Crăciunului gregorian, el a isbit cu vins pe deplin despre ‘■sisri'-nţa şi operaţiu­ Comitetul aranjator.
nal (Satira VI. vers. 120 — 121 )cţice lămurit:
putere tabăra oolonelului engles Firman şi nile unui spirit invisibil, în fiinţa de ţaţă a
Et nigrum flavo crinem abscondente galero, mai multor a istenţî. am purces 1» sfinţirea
■a cuoerit’o. Scirea despre lupta aoâsta am
Intravit calidum veteri centone lupanar. apei şi lugăciunea prescrisă pentru ca-a NECROLOG. Subscrişii ou inima înfrântă
adus’o deja în numărul precedent. ^Ită acum care se surpă de duhuri necurate.
Nu’mî venea a crede ochilor....“ de durere anunţăm, că preaiubitul nostru
‘câte-va amănunte, ce le dă însuşi Kitchener „La începutul rugăciunii s’a făcut pu
In citata satiră a lui Juvenal se vor- tată, socru, moş şi strămoş Gregoriu Pap
■şi cari de sigur numai pe jumătate spun ţină linişte, după carâ însă s’au continuat
besoe în adevăr de Messalina şi de aven­ (le Băseştl, preot şi archidiacon gr. cat.,
adevărul. aceleaşi operaţiuni; când ceteam rugăciunea deoorat cu crucea încoronată de aur, fost
turile ei nooturne, pe cari le făcea deghi-
L o n d r a , 28 Deoemvrie. O telegramă anume prescrisă pentru atarî întâmplări, oe deputat dietal, asesor consistorial, îu etate
sată, intrând în localuri de prostituţie sub să ve4î — minune — pe pst (pe răstan ţă)
ia lordului Kitchener dă următorele amănunte
numele de Lycisca. au început nisce lovituri grozave, tari oa de 86 ani, a4î în 26 Dec. după o sourtă
'despre lupta de lângă Tweefontein. Maio­ şi cum ar bate cine va cuie în pat, suferinţă a repausat în Domnul. Osămintcla
rul Willium, care în abseuţa lui Firman Din versurile oitate de d-1 recensent der lovituri regulate, oa în tact, cari s’au scumpului defunct se vor înmormânta la
ocupa locul de comandant, şl-a făcut ta- însă, deşi a subliniat cuvintele „nigrum cri- continuat fără întrerupere pănă la finea ru­ 28 Deoemvrie a. m. 11 âre în cimiterul
nem“ nu resultă de loc, că d-şora Bârsescu găciunii, oând apoi au încetat loviturile,
—————————————— gr. cat. din BăseştI. Fie-i ţărîna uşoră şi
ar fi trebuit să represinte pe Messalina cu şi erâşi s’a'’ început rişchieturile, tragerea
ponevii, a căpătâiului şi a hamelor din pat. memoria binecuvântată!
părul negru, oăcl în citatele versuri se
Vâutul ne acoperia capetele ou flori Cât timp nevasta stă pe piciâre e pace BăseştI, 26 Dec. 1901. — Alexandra
spune tocmai oontrariul, adică oă Messa­
albe de cireş. şi linisee. îndată însă ce se pune pe aşter­ Pap, jude cerc. reg., Emerio Pap, advooat
* lina visita acele localuri ascuncjendu-şl pă­
* * nut, se încep aceleaşiop<-raţiunî, cari o ur- ca fii. Teresia Sorbân de Cerneşti oano.’ă.
rul negru sub o perucă blondă. măreso şi neliniştesc numai pe dânsa ori
Când m’am trezit, am văcjut păreţii Laura Pap măritată Dr. Georgiu Pap, Si*
Este soiut, că perucele blonde erau unde s’ar culca. Ce e mei nostim este îm­
goi ai odăiei mele. Fusesem greu bolnav prejurarea, că dâcă se culcă bărbatul pe gismund Pap, Victor Pap, Alexandru Pap
preferate, mai ales dupâ-ce Romanii veni­
de tifos. Două săptămâni am zăcut inoon- lângă dânsa, bolditurile încep mai cu în­ iun, Virgil Pap, Teresia Pap măritată Dr.
seră în contact cu Germanii, un lucru re­
•scient în fierbinţeli mari. Dâr câte odată verşunare şi îusnrăţeii sunt despărţiţi ou în- Victor Colcer, Elena Pap, ca nepoţi şi ne~
levat în t6te manualele de archeologie. oştul unul de oâtra aitnl; v$4ând cu ochii.
o asemenea bolă este trimisă de Dumnecjeu pote. Laura Pap oa strănepâtă.
Astfel cetim în „Romische Privataltertu- „Tote aceste se întâmplă şi păua în
>ca un fel de bine-cuventare.
mer* de Dr. Kopp (Berlin 1880) pg.34: „Hat- momentul de laţă.“
Când m’am deşteptat, am aflat, că
ten jedoch Mann oder Frâu das Uugliick ge- Am reprodus cele de mai sus relatate
domnişâra Antonia a plecat ou părinţii săi SOIRI ULTIME.
habt, ihre Haare ganz oder teilweise zu verlie- de paroohul din Mercina, fiind-eâ în haina
la Veneţia.
ren so fanden sie daffir intreffiichenPeriioken în oare sunt presentate, ouprind în adevăr Abrud, 30 Decemvrie. In urma
Er eu, siDgur, oa şi mai înainte, în-
(oapillamentum, galerum, galericulnm) Trost ceva misterios, ba îu multe privinţe cu to­ numirei lui Ebergâsnyi de secretar
-oheifi curiâsele mele oonfesiunl. In aiură­
und Ersatz, uuter denen zur Kaiserzeit die tul de neînţeles. Ce bolă pote avâ femeia ministerial, acesta depunend manda­
rile mele am fost atât de nespus de
aus den blonden Haaren der Sigambrerinnen din cestiune, histeriă, histero-epilepsiă ? ori tul seu, în locul lui a fost candidat
fericit, cu tâte oă am început să scriu nu­
und Cattinnen wiederum am hochsbeu ge- e muncită de un spirit răutăcios? Dâcă des­ cu unanimitate (?) Coloman Tisza.
mai ou scopul, ca acea ironie a vieţii să
sohătzt wurden*.
nu se pârdă, âr amintirile acestea le în- crierea de mai sus ar corăspunde în tâte
u
oheifl fără amărăciune, îu credinţa de mai Er îu special, ce privesce versnrile citate realităţii şi n’ar fi la mijloc nici un fel de „Carnetul JBoşu , o interesantă no­
ale lui Juvenal, editorul franees Dosaulx ilusiune, atunci caşul acesta ar servi spre velă mhihstă, tradusă din germană de Moşul
nainte, oă din tâte isvârele fericirei, cel
al lui Juvenal (Paris 1845) face urmăbârea mare sprijin teoriei spiritismului, oare a O broşură de 104 pagini, format octav mic.
mai ourat şi mai veritabil este )acela din Broşura oferă o lectură uşoră şi distractivă.
care am bcut în timpul bâlei mele. notă : străbătut pănă şi prin ţinuturile bănăţene —„Moşul* e cunoscut cetitorilor noştri din
„Les Romaiues âtaient trâs brunes; şi ungurene, de unde a răsărit şi sorisârea numărosele sale lucrări publicate în foiţa
nici măcar în vis, — o asemenea viâţă, ma's la conquete de l’Allemagne avait mis de mai sus. Bine ar fi, dâoă părintele din 4iarului nostru. Ppreţul cu posta 60 bani.
• este înoă şi mai rea. les cheveux blonds ă la mode, surtout pourles Mercina ar ohiăma şi pe un: medio, oa să
courtisanes . vadă suferinda şi să studieze oaşul. Proprietar: Dr. Aurel Mureşrianu.
u
Oniţâ.
Redactor responsabil: Traian II. îxp,