Page 71 - 1901-12

Nr. 280 -1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

facă o biserioă gr. or. maghiară şi o şc61ă da în Hotelul „Europa uu oonoert sub Septembre 30 dile, la anul, şi au fost is- Cântările din program le va eseouta coru
14
44
sub directa jurisdioţiune a guvernului. — conducerea dirigentului musicei Max Krause. pravnio Neagoe Pitar Retescu 1697 . şcolarilor sub oonduoerea d-lui învăţător
Guvernul a cerut informaţiunl asupru nu­ Programul e ales şi variat. Etă câte-va diu înăuntrul bisericei intrând, am obser­ George Vodă. Preţul de intrare: de per­
mărului copiilor în etate de şcâlă, pe cari piesele, ce le conţine: Uvertură la opera vat pictura, care şi astătjl e aşa de fru- sână 1 cor., de familie 2 oor. Suprasolvi-
îi au petiţionarii. Se înţelege, că pentru Phedra. de Massenet. La cererea gene'rală: m6să, încât te pune în uimire. rile se primeso cu mulţumită.
un număr disparent de elevi nici chiar gu­ Die Alpensăuger, variaţiunî pentru 2 cor- îu turnul bisericei se afiă trei clopote
vernul ungureso nu vrâ să rischeze chel­ nurl (d-nii Kroft.a şi Viick) deSungl; „Foi asemenea ou insoripţiunl pe ele, cumpărate
tuielile eerute. Destul de trist însă, că tre- şi fruneţe“, de Risticî, şi „Die oester. ung. şi plătite de Prinoipele B. Basarab. SCIRi ULTIME.
bue să semnalăm asemenea aberaţiunl toc­ Monarchie în Lied und Tanz“ potpuriu de Cu durere trebue să oonstat, oă bise-
mai din Munţii apuseni! Kees. începutul la 8 âre. Intrarea 60 baul. rioa aoâsta atât de frumosă şi istorică, se BucurescT, 30 Decemvrie. Erî s’a
află astăcjl într’un stadiu de tot de com­ făcut alegerea de deputat îu Craiova.
Un profesor dat în judecată de La cafeneaua redutei se va produoe Candidatul partidului liberal Ciocazan
pătimit, având unele crepăturl ivite îu
s
44
ua
cătră elevul seu. Tn cj' de 28 Decern, „Trio Pârvulesou numai atj* ^ra. Ensem- urma unor tempestâţl elementare; îţi vine a reuşit cu 1152 voturi contra lui
s’a pertractat în faţa judecătoriei de oool blul teatrului da varietăţi s’a mai oomplec- să plângi oum să ruinâzâ aşa o biserică Take Ionescu, care a căpetat 549 vo­
Hernals din Viena un proces unic în felul tat ou cântărâţa Fiori. '' Program deoent istorică, oare nu are păreche în tâtă Tran­ turi. Şi îu Dorohoiu a reuşit candi­
său. Elevul jidan în etate de 12 ani cu nu­ pentru familii. De remarcat oomiouljBlumau. datul partidului liberal.
silvania.
mele Felix Koppstein din clasa II a gim-
44
Fraţii Zeidner, „La Turistul , Şirul La întrebarea mea, oă de ce Români
năsiului de stat din Hernals, respective ta­
Florilor nr. 12. Mare magazin de galante­ din Făgăraş nu se iuteresâză de repara­ 185 K W JK ii N Ii.
tăl elevului, representat prin advocatul Dr.
rie cu frumâse şi eftine obiecte potrivite turi ei, mi-s’a răspuns: Că cei ou dare de
Fritach a dat în judeoată pe profesorul Dr. Cânele milionarului. Un bancher,
pentru cadouri de Crăciun. mână dintre credincioşi au răposat, averile milionar în Londra, ou numele Dawson, are
loan Spieka, |pe motiv, că l’ar fi insultat
lor s’au împărţit, parte au emigrat şi cei
în olasă, dicându-i „jidan obraznic , „can­ uu câne favorit. Nu pâte să fie animalul
14
presenţl luptă sub grele sarcine pentru esis-
14
didat de puşcărie şi altele asemenea. Pro­ Din B l a ş i u . tenţa lor. stupid, căci oâuele ânui miliouar engles să
fesorul a fost achitat pe motiv, că espre- 6re dintre descendenţii marelui şi re­ bucură de multă libertate. Intr’adevăr el
— 30 Deoemvrie 1901. era spaima tuturor vecinilor, cari an suferit
siunile, ce le-a întrebuinţat faţă ou elevul
gretatului principe Constantin B. Basarab,
său, le-a întrebuinţat în eserciţiul puterei (Seratele Casinei române). In nu se află nimenea, să dea mână de ajutor mult timp, tăcând, aoâsta impertinenţă. In
sale disoiplinare şi nu e responsabil pentru Blaşiă s’a început şi de rândul acesta ci- fine când cânele furios a muşcat doi câţă-
la repararea acestei biserici?
ele, decât superiorilor săi. olul seratelor literare. Publicul se interesa 1 uşi, sa umplut măsura! In oontra cânelui
Un călător. lui Dawson s’a înaintat o plângere la pri­
de ele şi aştepta începutul lor. De oâte-va
Pentru masa studenţilor dcla gim- mărie, care Deţinând sâmă de sentimentele
săptămâni îu societatea românâscă de aici,
nasiul din Brad au mai intrat următâ- „delio&te ale milionarului, a adus sentinţă,
44
numai despre aoeste serate se vorbia.
rele dăruiri: I dela M. on. d-nl Dr. N. I n v i t a r e . . a în timp de două-deol şi patru de âre
Asâră, îu 29 1. o. la orele 5, în nu­
Marfa adv. Lipova 3 oor. N. Dan 1 cor. favoritul animal să fie uois.
măr forte frumos s’a întrunit publicul nos­ Beuniunea femeilor române pentru aju­
N. N. 1 cor. Gregorin Marişean 2 oor. Dawson se aprinse de mânie: — „Şi
tru în sala spaţiosă a şoblei de gimnastică, torarea văduvelor sărace din Braşov şi Săcele
luliu Pop 1 oor. Emil Dozse 1 cor. Pau- dâcă nu-mi ucid cânele? a’ntrebat? — „Im-
a
lesou 1 cor. Meletiu Suoiu 2 oorâne Dr. unde avea să se ţină prima serată. are onâre a invita, pe acâstă cale, pe P.
Inoeputul a fost nu se pâte mai bun T. public oult româneso la petrecerea cu plinindu-se 24 de âre pe fie-care cji, cât
Vasile Avramesou ad. M. Radua 2 corâne.
şi mai reuşit. Serata a fost deschisă prin dans, ce se va ţinâ în presâra Anului nou va rămâuâ oâuele viu, vei plăti uh funb
loan Tuducescu 1 cor. Augusta Tuduoesou
corul teologilor din Seminariul archidieoe- românesc, 30 Deoemvrie st. v. a. o. (13 Ia­ sterlingl ca amendă — a reflectat primarul.
1 coronă. Total 16 cor. II Dela M. on. 44
san, condus de d-1 prof. I. Mureşianu. Cân­ nuarie st. n. 1902) în sala de oonoerte şi - „Fârte bine : — a răspuns milionarul. „In-
dâmna Veturia Dimitreson, — întru eter- tr’un an sunt trei sute şese deci şi cinci
tarea eseoutată a elevat inimile asistenţilor. teatru dela Redută, în loo.
■nisarea memoriei mult iubitului său nepot de Jile. Poftim şi ia 365 fanţi sterlingl.
După cântarea de introducere a co­ Petrecerea aoâsta este ooasiune bună
Eugen Chirilâ stud. tech. — 5 oor. Pri- Dâcă terminul s’a împlinit, mă rog a-mi
rului, R-ssmul d-n canonic Dr. Augustin de a-şi petrece Românii presâra Anului nou
mâsoft marinimosii dăruitori oăldurâsă mul­ 44
Bunea, preşedintele Casinei române, oare într’o mare familie româuâscă. trimite o chitanţă despre 365 funţl .
ţumită ! — Direcţiunea gimnastului rom. gr. or.
aranjază seratele literare, a ţinut o impor­ începutul la 8 6ra sâra. Armata germană se înmulţesoe de
Fericire cu adeverinţă medicală.
tantă couferenţă despre Mănăstirea Prislo­ Preţul de îutrare 2 cor. de persână ; la 1899 în continuu. Afară de marină ac­
Camera medicală din Boemia se ocupă c’o pe galerie 3 oor.
pului. Pe basa a multe date istorice şi îu- tualmente stau sub arme 24.125 ofiţeri,
propunere interesantă. In şedinţa din De­ Alte invitări speciale nu se trimit.
tr’un limbagiu olar şi captivant, a făcut is­ 80.642 9ub-ofiţerI, o jumătate milion sol­
cemvrie 22 a. c., după-oum se vestesoe din
toricul acestei mănăstiri, începând din vâ- Braşov, 16 (29) Decemvrie 1901. daţi, 2800 medici militari, 130,000 cai. După
Praga, un medic a făcut propunerea, că în
oul XIV., când mănăstirea fu întemeiată In numele Reuniunei: diferitele arme: infanterie 12.500 ofiţeri,
viitor cel-ce s’ar căsători, să fie supus mai
de Sf. Nioodim din BaloanI şi pănă în cai­ 46 000 sub-ofRerl, 350,000 soldaţi; artilerie
întâiîl unei esaminârl medicale şi să arate Balaşa Blebea, Dr. los. Blaga, n
lele nâstre. Conferenţa a fost ascultată ou 4 00 ofiţeri, 16.000 sub-ofiţerl, 74.000 sol­
■oficiului matricular competent adeverinţă presidentă. seoretar.
viu interes şi la urmă d-1 Dr. Bunea fu daţi, 34.000 cai; cavalerie 2500 ofiţeri. 9000
despre întregitatea lui spirituală şi corpo
aplaudat. sub-ofiţerî, 57,000 soldaţi, 70,000 cai ; geniu
rală. Fără ’udoială, oă fericirea casnică
D-şora Rosica Căpuşan, învăţătâre, a Producţiunl şi petreceri. 1000 ofiţeri, 4000 sub-ofiţerl, 17.000 soldaţi.
atârnă dela deplina sănătate, de aceea are
declamat cu efect şi succes o poesie de ale Anul treout s’a Ţorm&t un nou corp de es-
ceva noimă propunerea acâsts. Dâr e si­
popularului nostru G. Coşbuc. In Şură (lângă Alba-Iuba) se va da pediţie ost-asiatic, din care o parte se află
gur, oă realisându-se acest sistem propus,
Serata a fost închisă printr’o cântare o serată literară la 31 Deoemvrie a. o. în şi acjî în China pe linia Peking-Tjancziu-
■s’ar schimba multe altele. Da esemplu amo-
a corului. şoâla gr. cat. de acolo. Din venitul curat Şanohai. Budgetul de răsboiu german pe
resatul ş’ar putâ faoe declararea numai 1
Am părăsit sala deplin satisfăcuţi şi se vor cumpăra cărţi, oarl se vor împărţi 1902 a fost preliminat cu 1.063 / milione
2
aşa: — Primiţi domnişâră înflăcăratul meu
cu dorul de a ne revedâ la a doua serată. între oopii de şoâlă, ou ocasiunea „Pomului oorâne şi acoperit parte prin împrumut.
amor, pe lângă adeverinţa sanitară a doc­ de Crăoiun .
14
X. Espediţia germană în China a costat 265
torului oereual, cu datul....
14
P r o g r a m : 1. „Imn religios (poesie) miliâne e.orâne. Intre asemenea împrejurări
Locuitorii din Nizza şi bspeţii de V. Alexandri deci. de d-şâra îuliana nici nu se pâte gândi cineva la desarmare,
0 biserică românescă de 204 anî. Coman. 2. „Olteanul (chor) eseoutat de
44
străini din Riviera frauoesă, suut de câte-va diu contră pretensiunile militarismului cresc
41
elevii şcolari. 3. „Pe lângă boi (poesie)
iu
săptămâuî în mare agitaţiune, căci în îm­ Făgăraş, 29 Deo. 1901. de G. Coşbuc, deci. de d-şâra Livia Miclea. din 4> va urma o ruină generală.
prejurimea dela Monte-Carlo umblă un tâl­ 4. „Iancu Jiann (fragment de ooeră) cân­
44
Cred, că este de interes public a co-
har uoigaş, care îşi alege de jertfă fete tată de d-şâra Viot. Dumitrean. 5. „însem­ L i t e r a t u r ă .
raunioa unele amănunte istorice despre 44
tinere. In Tumaris a 'omorît pe o fată de nătatea meseriilor (disertaţie) de Enea Pop
u
acest sfânt lăcaş. Bota. 6. „La oglindă (poesie) de G. Coş- „Castelul din Carpaţî , roman din
44
casă şi a jefnit’o de banii ce i-a fost. adu­
Fiind chemat în afaceri de ereditate buo, deci. de d-şâra Veturia Radeş. 7. „Ar­ viâţa poporului român din Ardeal, de Jules
nat. Id Cannes a ucis pe o fată neguţăto- 41
în Transilvania, în urma lăsământului pă­ caşul (obor) eseoutat de elevii şoolarl. Verne, tradus de d-1 Dr. Victor Omşor cu o
râsă, oare se scutise într’o vilă din apro­
rinţilor mei din oomuna Ludişor, judeţul * prefaţă de Dr. Eliă Dăianu (Tiparul „Tipo­
pierea oraşului, şi i-a arnneat oadavrul în­
44
Făgăraş, după finirea procesului verbal în­ grafia societate pe acţiuni Sibiiu). Se află
tr’o fântână. Ou câte-va cjil mai târcjlu a Tinerimea româna din Făgăraş şi jur
0
u
cheiat în faţa notarului public din Făgăraş, ciz reneţare la Tipografia „A. Mureşianu
stins vieţa altei fete; deuuăcjî pe calea fe­ va arangia ou oonoursul unui grup de elevi
in’am abătut puţin la un ouuosout consă- 14 B<aşov. Esemplarul broşat ediţ. poporală
rată dintre Nizza şi Monte-Carlo a asasinat ai seminariului „Andreian din Sibiiu un
tân al meu, oare şâde aprâpe de biserica 1 cor. 60, broşat ed. de lux 2 cor 40 (plus
pe o tînără Elveţiană cu numele Gertrud concert Joi în 9 Ianuarie 1902 st. n. (a treia
românâscă zidită în anul 1697 de fericitul 44 10 b. porto), legat 4 cor. (plus 20 b. porto).
Hirsbrunner. Neuorooita fată era veDcjătâre cji de Crăciun) în sala hotelului „Lauritseh
în Domnul Prinoipele Constantin B. Ba­ O carte fârte interesantă, care n’ar trebui
Intr’o papucărie din Monte-Carlo. Dumi­ din Făgăraş în favorul ambelor şcâle rom.
sarab. să lipsescâ de pe masa nici unui Român.
necă (in 22 Deo.) s’a dus să visiteze Nizza oonf. din Făgăraş.
Aucjend de numele aoesta măreţ, am Mama sfântului Augustin de Emil
şi la cjeoe ore a vrut să se reîntâreă ou Preţul loourilor: Looul I. (cerule şi
avut dorinţa să fiu introdus, şi să am cu- Bougaud, traducere de Salba. Editura d-lui
trenul, ce avea să plece atunci. Biletul îi rândul 1 şi 2 de scaune) 2 cor., looul II.
nosciuţă mai de-aprope de acâstă biserioă; prof. Dr. E. Dăianu, Tipografia archid'e-
era pentru clasa a treia, dâr nefiind loc, a (şirul 3 şi 4 de scaune) 1.60 oor., looul oesană din Blaşixi. Cartea are 31 oâle de
dorinţa mi-s’a împlinit.
oălătorit pe clasa a doua. Când trenul ajunse III. .120 cor., parter şi galerie 1 cor. de tipar (500 pagini) şi este fructul ost«nele
înainte de intrare pe frontispiciul
la staţiunea Eta, s’a observat, că uşa dela persână. lor unor laborioşl studenţi în teologie dela uni­
acestei biserici se află o piatră cioplită cu versitatea din Budapesta Cuventu „Salba
44
un oomparticnent de clasa a doua este des­ P r o g r a m u l : 1 . G . D i m a î „Iizadar
următârea inscripţiune : u ne reamintesee societatea literară cu ao"-
chisă. In compartiment era numai o pălă­ eleg . 2. a) f. Matein : „Până când ţineam
„Acâstă sfântă şi Dumuecj-hâsoă Bi­ ou codrul , b) I. de Floudor : „Câuteoul laşl nume a teologilor d n seminarul desfi
44
rie de paie, nâgră, şi scaunul era plin de înţat „S-ta Barbara din Viena. cărei so-
44
u
44
serică a răsăritului, eu Constantin B. Ba- marinarilor . 3. G. Dima: „Hora Ploia -
sânge. Au început să esamineze lucrul şi 44 oietăţl îi mulţumim publicarea Fabiolei si
sarab Voivod Domnul şi Oblăduitoriul a 4. a) T. Popoviciu: „Haţegana . b) G.
la câte-va sute de metrii dela staţiune, la Dima: „Nu-s parale . 5. O. Porumbesou: & unei părţi din oatechismul oel mare a!
44
tâtei Ţării Românesol, în slava şi lauda lui Deharbe. Traduoătorii ne ofer o lectură
capătul unui tunel, au găsit oadavrul tine­ „Marşul cântăreţilor . 6. *** „Hanibal şi
44
f
prea Sfintei şi necuprinsei în trei ipostasis 44 44 edifîcătâre în stil îngrijit, tiparul cura ,
rei fete. Asasinul i-a făcut mai multe tăie- Scipione , dialog. 7. C. Porumbesou : „Cisla ,
şi una fiinţă Troiţă şi întru cinstea sfântu­ hârtia bună. Preţul unui exemplar legat
•turt, şi i-a tăiat gâtul. Portofelul, orologiul şi operetă comică (în oostum naţional). După elegant în pânză este 3 eorâne (-f- 40 b
lui şi de minuni făoătorul Nicolae, episco­ producţiune daus.
inelul îi lipsiau. Gendarmeria n’a putut da porto.) Un esemplar broşat 2 oorâne (-f
pul Miralichiei, a oăruia şi Hramul este din *
•de urma uoigaşului. Probabil oă tâte uoi- 40 b. porto). Se află de vânzare şi la Tipografi'
temelie, ou tâtă cheltuâla sa s’au ridicat şi Senatul şcolastic gr. cat. din Petromanî A. Mureşianu, Braşov.
derile sunt oomise de acest individ.
s’au zidit la anul dela spesenia Lumei 1697 aranjază un concert împreunat ou joc în
Concert al niusicei orăşenesc!. In la al 10 an al Domniei, şi s’au început în cjiua doua de Crăciun îu şcola gr. oat. de Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
diua de anul nou greg. musioa oraşului va luna lui Iunie 30, şi s’au sfîrşit în luna lui acolo pentru ajutorarea şcolarilor săraol. Redactor responsabil: Traian JL Po%>*