Page 73 - 1901-12

REDACŢIUNEA,
Aâministraţinnea şi Tipografia
Braşov, piaţa mare nr. 30.
Scrisori noi'ranoate nu se pri­
mesc.— Manuscripte nu se
retrimit.
I N S E R A T E
se prlmeso la Admlnlstraţlune In
Braşov şi la următorelo
BXEOUKÎ de ANUNŢURI:
in Vlona : la N. Dukes Nachf.
Nux. Augenfeld & Emeric Les
ner, Heinricli Sohalok, A. Op
pelik Nachf. Anton Oppelik
In Budapesta: la A. V. Gold
bergor. Ekstein Bomat, Iuliu
Leopold(VU Erzsâbot-korut).
P R E Ţ U L I N S E R Ţ I U
o seria garmond pe o ooldnă
10 bani pentru o publicare. —
Publicări mai dese după tari­
fă şi învoială. — RECLAME pe
pagina 3-a o seria 20 bani.
iişGarea sionistă.
(a). Firul telegrafic ne aduce cură în Francia de tâte drepturile
scirî din Basel dela congresul sio­
nist.
Doue sute ş6se-cjecî de delegaţi cetăţeni francesî. Credinţă deşartă!
ai poporului israelit, respândit în Alianţa este cu desăvîrşire streină Ert.
tâtă lumea, s’au adunat acum pen­
tru a patra oră, în congres, cu scop atribuim noi acestui termin. însuşi nanţe. ministerială privitâre la esecutarea prietate". Mare întrebare, dâcă guvernul
de a se statui împreună asupra ten­
dinţelor, ce-i animeză în timpul din nu e nici francesă, nici germană., plificarea administraţiei. Legea cuprinde întrâbă „Alkotmâny" — membrul din ca­
urmă pe descendenţii lui Israel.
Aceste tendinţe se concentrâză universală".
în cuvântul „sionism". .
In jumătatea a doua a secolu­
lui XIX două mari idei au eşit la
ivălă în sînul poporului jidovesc,
amândouă menite a-î strînge într’un
măuunchiu, a-i solidarisa pe toţi Ji­
dovii de pe suprafaţa pământului, ei o numesc „lom Kipur". La acâstă apelaţiuni şi petiţii de justificare, însă nu­
ca să potă resista mai cu uşurinţă sărbătâre ei se salută între sine. cu mai în caşul, dâoă legea nu dispune alt-fel. cace sunt nisuinţele episoopilor şi manifes­
celorlalte popâre.
Aceste două idei sunt: ideia
„Alianţei israelite universale" şi ideia
sionismului.
Ca să-o înţelegem pe acâsta din
urmă, este neapărat necesar a spune
câte-va cuvinte despre cea dintâiu.
Alianţa israelită universală este
creaţiunea unui jidov francez cu nu­
mele Isac Adof Crâmieux, bărbat
deştept şi mare diplomat, ajuns pe
scara demnităţilor în „patria" sa
pănă la gradul cel mai înalt al por­
tofoliului ministerial.
In tote demnităţile însă, la cari
ajunsese, nicî-odată nu perdea din
vedere interesele nâmului său.
Ministru în ţâra lui Ludovic cel
sfânt, Crâmieux, cetăţean frances, nu
se gândesce la interesele patriei sale,
ci la interesele neamului jidovesc,
şi anume nu numai la interesele
„Francesilor" de religiunea mosaică,
ci la interesele Jidovilor din tâte
ţările.
Pe la începutul anilor 1840, cu
mijlâcele de comunicaţiune de pe
acele vremuri, nu pregetă a alerga
în Siria, unde nisce coreligionari ai
lui erau acusaţî de omor ritual şi
mijlocesce graţiarea lor.
Fie-care pas, fie-care act al vie­
ţii, fie-care bătaie a inimei lui era
dedicată poporului israelit. La 1860
a fondat în Paris „Alianţa israelită
universală".
Ce este „Alianţa israelită uni­
versală?"
Este o societate cu sediul în
Paris şi cu secţii şi comitete regio­
nale şi locale răspândite în tâtă lu­
mea, este o putere oficială, o repre-
sentaţiune efectivă a naţiunei lor,
care să potă vorbi în numele lor cu
Europa.
Alianţa are o putere enormă. patriei lor, de bunăsţarea materi­
Ea tratâză — cum spune Drumont
— ca egal cu egal cu puterile, tri­
mite note, protestaţiunî, ultimate, pe
cari suveranii le primesc cu o doci­
litate exemplară.
Nimic n’ar putâ dovedi mai
elocuent faptul, de atâtea ori tăgă­
duit, că Israeliţii sunt un element
cosmopolit, refractar asimilării, de reedificarea Sionului şi gruparea tu­
cât existenţa Alianţei israelite uni­
versale.
„gazeta* iese în Atare fii.
Abonamente pentru Austio-Ungaria:
Pe un an 24 oor., pe şĂse luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
N-rii de Duminecă 2 fi, pe an.
Pentru România şi străinătate:
Pe un an 40 franol, pe şăse
luni 20 fr., pe troi luni 10 fr.
N-rii do Duminecă 8 franol.
Se prenumoră la toto ofi-
oiole poştale din întru şi din
afară şi la d-nii colectori.
* Abonamentul pentru Braşov
Administra(mnea, Piaţa mare.
Târgul Inului Nr. 30, etagiu
I.: Po un an 20 oor., pe şese
luni 10 oor., pe trei luni 5 oor,
N I L O R : Cu dusul în casă: Pe un an
U L L X I V . 24 oor., po 6 luni 12 o., petrei
luni 6 oorbne. — Un osemplar
10 bani. — Atftt abonamentele
oât şi insorţiunile sunt a se
plăti înainte.
Braşov, Joi 20 Decemvrie. 1901.
Şi ar trebui să erecţi, că de o ei, de sigur, că ar întâmpina împo­ „Magyarorszdg“ propuue, ca faţă cu
sută de ani, de câud Jidovii se bu­ trivire chiar şi din partea unei în­ acâsta grozavă pustiire guvernul să ia po-
semnate părţi a populaţiei jidovesc!. siţie şi să autoriseze pe ministru de agri-
civile şi politice, ar fi avut timp să oultură de a participa printr’un plenipo-
tenţiat al său la licitare. „Să nu permită
Reforma administraţiei. „Polit. (guvernul), ca averile ţăranilor să ajungă în
u
anunţă: Din ministeriul de interne mâna hienelor din Ungaria nordică, şi să
ideii de patrie, în înţelesul, pe care-1 s’a distribuit a<fl tuturor municipiilor ordo­ oâştige pe sâma statului dreptul de pro­
Crâmieux a declarat, că „Alianţa artioulului de lege XX: .1901, despre sim­ va urma aoestei propuneri. „Ce ar epoe —
nici englesă; ea este jidovâscă, este 12 paragraf! principali şi ei i-s’a adaus or­ mera magnaţilor Eohner Zsigmond".
donanţa forte estinsă. Ea se ocupă mai
* ales de terminal apelaţiunilor, dând îndru­
* *
mări nouă în looul disposiţiunilor de pănă Papa despre mişcarea „Los von
A doua ideie mare, care a prins
acum. Dreptul de apelaţiune al fişpanilor Rom". Cu data de 4 Dec. 1901 Papa Leo
rădăcini în tâte straturile israelite şi procurorilor oomitateDşi rămâne intact XIII a adresat episcopilor austriaci o scri-
este idea „Sionismului". în afacerile administrative, dâr stabilesce sâre drept răspuns la adresa, ce i-au tri-
6
Jidovii au o serbătâre, pe care ordonanţa un termin de 15 (fi' pentru mis’o episcopii din conferenţa lor. Din
adresa acâsta papa s’a convins, oât de efi­
ua
cuvintele: „La anul — la Ierusa­ Ordonanţa întră în vigâre cu (fi de acjl, tarea voinţei lor comune de a împiedeca
lim !" 1 Ianuarie n. 1902. tot ce ar putâ păgubi catolicismul. Papa
Acâstă salutare dovedesce, că speră, că atacurile oelor-ce vor să frângă
legăturile credincioşilor cu sfântul Soaun,
ei nicî odată n’au renunţat la spe­ Demisiunea unui fişpan. Ofioiâsa vor fi respinse. Mai speră, oă inima şi spi­
ranţa, că în cele din urmă totuşi Bud. Tud. anunţă, că fişpanul oomitatu- ritul tinerimei vor fi oruţate de ateism prin
u
n
vor reuşi a-se strînge din nou în­ lui Alba-inferiâră Daniil Zejh şi-a dat de­
tr’un mănunchiu, în ţâra, unde şi-au aoeea, că tinerimea va primi atât în fami­
avut odiniâră regii lor, templul lor, misiunea. Causa demisiunei este a-se căuta lie, cât şi în şcâle instrucţiune religiosă.
în alegerea municipală, făcută la 21 Dec.
sacrificiile lor, la Ierusalim, unde se
1901, ale cărei resultate l’au îndemnat pe
află sfântul munte al Sionului.
fişpan a trage pentru sine consecenţele. Limba rusescă în Boemia. Prin­
Dâcă însă dorinţa acâsta îi ar­ Numitul ofioios spune, că ministru-preşe- tre hârtiile depuse pe biroul camerei depu­
dea pe dânşii la rărunchi, nu este dinte 8zeii va deoide în ourând asupra taţilor din dieta boemă, se află şi aceea a
mai puţin adevărat, că în mod con­ aoestei demisiuni. — Nu cum-va una din deputatului Sama, care propune, ca limba
cret ea nu s’a manifestat, decât în căuşele demisiunei este alegerea lui Szăsz rusdscâ să fie introdusă ca obiect de învă­
timpul din urmă, când au văcjut, că
Jozsef de vioe-şpan ? Soim, oă în contra ţământ obligător în tâte şoâlele cehioe din
au devenit odioşi în tote ţările şi
lui Szâsz se ridicaseră aristooraţii unguri, Boemia.
că popârele regretă generositatea
el însă a reuşit, sprijinit fiind şi de Ro­
deplasată, ce au manifestat-o faţă cu
mâni, âr foile unguresci ca „E-s“ şi altele
dânşii, acordându-le drepturi. Serbia şi România.
au dat alarma, că se prăpădesoe oomitatul
Nu mai e de trăit în ţerile creş­
Alb.-inf. şi că-1 vor înghiţi adi mâne u
tine, să ne luăm calabalîcul şi să Sub acest titlu diarul „La Boumanie
„Valahii".
mergem în ţâra nâstră. Pâte Sulta­ scrie următârele:
nul va fi aşa de bun şi ne va vinde Constatăm ou satisfacţiune, că pressa
pe bani un petec de pământ. Bani întregirea dela stata veniturilor nâstră a înoetat de a reproduoe din dia-
avem destui slavă Domnului şi vom preoţesc!. Ministeriul unguresc de culte rele austro-ungare notele înjuriâse asupra
mai aduna. a avisat deja pentru anul 1902 ajutârele ce curţii din Serbia.
Dr. Teodor Herzel, colaborator sunt a-se da din partea statului preoţilor
In adevăr bunele raporturi între oele
la „N. Fr. Pr.“ a fost acela, care acatolid în sensul art. de lege XIV din două ţări n’au fost tulburate nici odată
într’o broşură a zugrăvit prospectele 1898. Se vor da întregiri în 1902 în total niol de cel mai mio nor, pe când, nu toc­
viitorului, basate pe ideia sionismu­ la 1805 preoţi evangelicl şi reformaţi, la mai de mult, revoluţionarii bulgari cuprin-
lui. Expunerile sale au găsit răsunet 1938 preoţi greco-orientali români şi şerbi
dâu într’o ură oomună pe Români cu Ser­
în tâte părţile. Şi s’au pus Jidovii şi la 64 rabini. Potestanţii vor primi bii. S’a uitat aşa de grabă, că oomplotul
318,882 corâne 55 bani, din oare sumă
să adune parale, au întemeiat în contra vieţii lui Carol era dublat de un
eVangelicii vor primi 55.141 oor. 75 b., âr
Londra „Jevish Colonial Bank", au complot contra vieţii lui Alexandru.
reformaţii 263.739 cor. 80 b. Districtul
ţinut congrese, la cari au participat
evaugelio din Ardeal (preoţimea săsâscă) nu Un reson de altă ordine este de na­
sâu aderat chiar şi bărbaţi de aceia
tură a strînge legăturile, cari ne unesc ou
de ai lor, pe cari lumea nu-i credea pretinde şi nu primesce nici o subvenţiune.
că mai ţin la jidovism, cum e d. e. aoeştî esoelenţi vecini. Nu numai în trecut
sângele lor s’a amesteoat cu al nostru pe
Max Nordau, Lombroso şi alţii.
Kazarii şi Rutenii. Am făcut eri oâmpul de răsboih, unde am combătut pen­
Poporele din Europa, car! sufer amintire, după fâia oficială, oă în 7 Ian. tru credinţă şi neatârnare, nu numai oăsă-
de exploatările Evreilor, ar saluta 1902 se vor licita aprâpe tâte proprietăţile toriile au unit casele suverane din Munte­
cu bucurie exodul lor, numai de ar
reuşi cât mai curând cu realisarea din hotarul oomunei rutene Also-Ealocsa nia şi din Serbia, — piâsa Dâmnă Despina
din cercul Okormezo în favorul lui Kdhăn a venit dela ei la noi, — dâr ohiar şi aeji
planului. Un exod complect din ţă­ Israel şi soţi. Publioaţiunea acâsta de lici­ în vinele regeiui Alexandru curge sânge
rile creştine, este un ideal al mul­ tare a produs mare răsmiriţă în pressa ma­ româneso, âr „sângele bun nu minte" (fi
00
tor bărbaţi serioşi, îngrijiţi de sârta ghiară. „Bud. Naplâ", cfiarial faimosului proverbul.
Veszi-Weisz, s’a amesteoat şi el în vorbă Prin urmare este just, oă sentimen­
ală şi de echilibrul moral al naţiu­ şi a cjis, că esecuţiile cele mai multe se tele amicale, pe cari acest tînăr suveran le
nei lor. vor faoe în paguba loouitorilor Jakobovics nutresce pentru patria nâstră, întelneso o
Decât că tâtă agitaţia sionistă Marton şi Sdfdr Zelig. Foile, cari polemi-
ne face impresia, că este numai o sâză ou Veszi arată, că numiţii figurâză completă reciprocitate.
concentrare de forţe, ca să le aibă între cei asupra oărora se va face licitarea El a biruit mari dificultăţi. Poporul
său trebue să-i fie mulţumitor, pentru-că
la îndemână pentru orî-ce eventua­ aşa, că din mai multe proprietăţi mici şi-a espus cu energie viâţa pentru resta­
litate. ţărănescl au câştigat o parte şi apoi s’au
bilirea ordinei şi ^afirmarea dreptului său.
Ultima ţintă a mişcării sioniste, „nimioit". In sensul legei de esecuţiune or-
donându-se licitarea pe întreg complexul
turor Evreilor în jurul lui, ni se moşiilor, proprietăţile rutene le vor câştiga
pare o curată utopie, âr esecutarea Kdlidn Israel şi soţi.