Page 77 - 1901-12
P. 77
REDACŢIXJNEA, „bazeta* iese în Mcare iji.
AdmimstraţLnnea şi Tipografia Abonamente pentru Anstro-Ongaria:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe şăselnni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Snriaori nefrancate nu se pri- N-rii de IhmvnecS-8 fi. pe an.
xaoao.— Manuscripte nu bo
retrimit. tBD.îrn Somânia şi sîrăinătais:
Pe un an 40 franci, pe şâse
I N S E R A T E luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
»a prlmeao la Adrnlnlstraţlunt) în
Braşov şi la omiatcrole N-rii de Duminecă 8 franol.
Se prennmoră la tdte ofi
BIROURI de ANUNŢURI: ciale poştale din întru şi din
Îîi Viena: la N. Dukes Naelif., afară şi la d-nii ooleotorî.
Nux. Augonfeld & Emeric Les-
ner, Hoinrieh Sohalek, A. Op- Abonamentul pentru Braşoy
polik Nnohf. Anton Oppolik. Âdmmistruţiunea, Piaţa maro.
In Budapesta: la A. Y. (lold- Tflrgul Inului Nr. 30, otugiu
berger. Eketein Bemat, Iuliu i.: Pe un an 20 oor., pe şese
îioopold (YII Erzaebot-korut). iuni 10 oor., pe trei luni S oor,
PREŢUL IHSERŢIU M 1L0R: Ou dusul în casă : Pe un an
o tioria garmond pe o coU'mâ A N U L L X I V . 24 oor., pe 8 iunil2o., petre;
10 bani pentru o publicare. — luni 6 oorone. — Un esamplar
Publicări mai dese după tari 10 bani. — AtAt abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe cat şi inserţiunile sunt a so
pagina 3-a o aoriă 20 bani. plăti înainte.
Nr. 282. Braşov, Vineri 21 Decemvrie. 1901.
Felicitări de m u l nou. lui liberal în regularea acelor ra pra căreia îşî pot permite luxul, se se pote vorbi, când munca spirituală a tu
porturi. trâcă cu tăcerea membrii corpurilor turor cetăţenilor.... se va ooncentra spre un
( a ) Partidul liberal dela putere Partidul liberal—(jise Andrâssy legiuitore. scop plănuit sistematic, âr un soop oa acesta
a introdus de-o lungă serie de am — este pentru teritorul vamal co De atâtea ori am vecjut deja în Ungaria nu p6te fi altul, decât cultura
obiceiul felicitărilor corporative la mun şi nu va refusa a sta la o toc- manifestaţiile de anul nou ale par naţională maghiară .
11
anul nou. mâlă echitabilă cu Austria, înse din tidului dela putere. De atâtea ori am Va se <Ţcă o singură cultură ar avă
44
interesele vitale ale ţerii nu p6te constatat „conjuraţia silenţiului , de
Membrii partidului liberal s’au îndreptăţire în ţâra aeâsta, — cultura ma
adunat şi în acest an şi s’au pre- sacrifica nimica. La o tocmâla rea câte ori s’au făcut enunciaţiunî asu ghiară, şi cu mijldoele acestei culturi ar fi
sentat pe rend la preşedintele par nu putem sta de vorbă şi nici in pra nevoilor ţării, şi totuşî nn ne pu chemaţi Maghiarii „de a-şl împlini misiunea
teresele mai înalte ale monarchiei tem obicînui cu acestă tăcere. 44
tidului, la ministrul-preşedinte şi pe lor, care privesce întrâga omenime — aşa
nu pot cere dela Ungaria asemenea Pentru-că orî cât de frumâse
urmă la preşedintele dietei. cj.ice Apponyi — şi cu întrebuinţarea aces
sacrificii, căci decă Ungaria ar fi ar fi discursurile despre pretinsele
In discursurile de felicitare s’au tor mijlbce trebue, ca ei să creeze o fortă-
seracă şi nemulţumită, autoritatea triumfuri electorale ale partidului
făcut enunciaţiunî mai mult s6u mai râţă faţă cu tot felul de încercări ale Orien
întregei monarchii ar suferi în Eu liberal, adevărul este totuşi cu de
puţin importante, tot aşa şi în dis tului agresiv.
ropa. săvârşire contrar, că acele triumfuri
cursurile, pe cari le-au rostit cei fe Pentru-ca laicii să fie şi mai în olar
Ministrul preşedinte Szell res- sunt numai nisce ilusiunî, cu cari
w
licitată, drept respuns la omagiile de asupra vederilor „meltosagos -ului şi asu
punejend la discursul lui Andrâssy se înşâlă pe sine înşi-şî.
putaţilor. pra nisuinţelor veritabile ale campionilor
recapitulâză triumfurile electorale 44
Multe frase convenţionale, multe „oulturei naţionale maghiare , ne spune în
ale partidului liberal şi este vesel
afirmaţiunî bombastice s’au aucţit şi Nisuinţe absurde. dată, că problema oe şi-au propus a-o des-
a constata, că nici castelele aeriane
de astă-dată, şi din o parte şi din lega, n’o pot îndeplini decât ca „naţiune
zugrăvite de partidele adverse, nicî Intre cei oarî s’au înrolat în tabăra 1
alta. unitară' ', — âr noi şi eu noi dimpreună
tendinţele reacţionare n’au putut combatanţilor pentru „ideiade stat maghiar t6te celelalte naţiuni uemaghiare seim forte
44
Tăria partidului liberal, eşitdin abate majoritatea naţiunei dela ca şi pentru „cultura maghiară, unitară , de 44
41
ultimele alegeri ca espresiunea' ne lea liberalismului. sigur contele Apponyi nu este cel din urmă. bine, ce însemneză „naţiune unitară în ţă
falsificată a voinţei poporului, uni După părerea lui Szell „statul De câud aoesb „meltosagos“ a ajuns să fie rile acestea. Mai ciudat însă este, oă con
tatea tendinţelor întru consolidarea maghiar unitar numai pe temelia si presidentui dietei din Pesta, prin urmare tele Apponyi ţine ca orbul de gard la afir
14
patriei şi a naţiunei maghiare şi alte gură a liberalismului se pote clădi. nu mai pote rosti discursuri chilometrioe marea cutezată, ce a tăout’o şi mai sus, că
enunciaţiunî banale vorbite şi scrise din momentul ce Maghiarii nisuesc la răs
14
Situaţiunea economică este gravă. în parlament despre „misiunea culturală a pândirea ,şi validitarea „oulturei naţionale
cu tbte ocasiunile de matadorii po
Acâstă o recunâsce şi ministrul-pre naţiei maghiare, se scobâră jos la ai săi, ca unitare , ei ar aduce „un mare serviciu ce
44
liticei dominante, au eşit în relief şi
şedinte. Vina înse nu este pe par să-şi desfâşure ideile ce-1 muncesc şi să tăţenilor de limbă nemaghiari , cărora, nu
14
cu acâstă ocasiune.
tea Ungariei, că regularea afacerilor arate, oare este problema „naţiei alcăbui- mai prin acâsta li-s’ar deschid „pârta feri-
Nu se p6te tăgădui înse, că o cu Austria nicî astăzi nu este defi tore aici la porţile Orientului. oirei .
44
44
uşdră umbră de îngrijire încă s’a nitivă. A sosit însă timpul suprem In 30 Decemvrie n. s’a ţiuut în sala
manifestat de astă dată, mai ales pentru regularea acestor afaceri. casei comitatului din Pojun adunarea gene învăţaţi unguresce, ne strigă Apponyi,
în ceea ce privesce situaţiunea eco Nisuinţa guvernului va fi stabilirea rală a aşa disei JcOzmilvelâdesi egylet (un fel daţi şi voi ajutor la clădirea „statului ma
nomică a ţerii, care numai prosperă unei înţelegeri echitabile pe basa de „Kulturegylet , — 4> reuniune de ma- ghiar unitar", că atunci, afară de demnita
44
nu se p6te numi. teritoriului vamal comun. ghiarisare). Adunarea l’a ales pe contele Ap tea regală, puteţi să câştigaţi posiţiile cele
mai strălucite, puteţi să ajungeţi chiar mi
Situaţiunea economică a tuturor Asupra popârelor nemaghiare, ponyi de preşedinte al reuniunei şi din pri-
niştri. La din contră nu veţi dobândi nimic.
statelor este precară din causa cri- cari formâză grosul populaţiei în legiui acesta el a rostit un lung discurs,
*
sei generale, ce domnesce pretutin- Ungaria, nu s’a pronunţat nicî cu pe care îl vom schiţa şi noi.
denea, dâr situaţia economică a Un acâstă ocasiune nicî un cuvânt. Pe Contele Apponyi, după o scurtă intro Aţa grăesoe d-1 oonte şi noi nu ne
gariei este şi mai grava, din causa, hârtie dâr — vorba lui Bartha — ducere, spune, că reuniunile de cultură ma vom pierde cuvinte a demonstra absurdita
44
că raporturile comune, ce le are cu „unitatea naţiunei este realisată şi ghiare au în totă ţâra mari probleme de tea nisuinţelor cărora le dă espresinne prin
Austria, nici acuma nu sunt limpe- atâta le este suficient marilor băr- resolvit. Pace însă îndată oiudata afirmare, trasele ou cari a stors aplause furtunose la
cjite. baţî de stat ai Ungariei. că „atunci, când servim, cultura maghiară şi Pojun. Credem însă, că în loc de a suci
Acest lucru l’a relevat în dis Că miliănele de cetăţenî con unitatea de stat maghiar, servim în primul mintea celor din Pojun cu astfel de vorbe
cursul seu de felicitare contele An- tribuabili nemaghiarî trăiesc şi cer rând interesele cetăţenilor nemaghiarl. u aţîţîudu-i în urmărirea unei chimere, d-1
drassy Gyula, asigurând pe minis se li-se respecteze limba, cultura etc. După absurditatea acâsta oratorul spune conte ar fi făcut mult mai bine să fi avi-
trul preşedinte de sprijinul partidu acâsta este o cestiune bagatelă, asu că „despre o cultură naţională numai atunci sat la stările triste în cari se sbate ţâra şi
44
FOILETONUL „GAZ. TE ANS . Archivele publice ca şi private, din braoe din haina alfabetului aşa numit ci- Cetăţile dela graniţă ale Ardâlului,
România ca şi din stiăinătate, ne reservă rilic şi să le transorie în semnele grafice mai ales înfloritârele oet&ţî săsesel de pe
pentru viitor probabil surprise şi mai ne aii? alfabetului nostru de astăcjl. VoiQ re fundus regxus, centre ale comerciului şi in
Cel mai Yechiumonnment profan trecute neîntrerupt cele mai estinse legă
aşteptate. Dovadă preţiosa publicaţiune a veni în detaiîi asupra acestei importante dustriei germane, au întreţinut în vâcurile
d-lui N. Iorga din coleoţiunea de epistole oestiunl într’uu studiu special asupra orto
d e limbă, românâscă. românesel, păstrate îu archivele oraşului grafiei celor mai vechi monumente de turi comerciale şi în parte şi politice ou
Bistriţa ') iimbă românâscă. cele 2 principate românesel dela Dunăre:
(0 scrisâre românescă din al 2-lea deceniu al
Scrisorea boerului Neacşu, pănă as- Scrisorea românâsoă ?. boerului Neaoşu, Braşovul şi Sibiiul cu Ţâra Românâscă,
vecului al XVI-Iea.)
tăcjl cea mai veche scrisore româuâscă cu are pentru noi fără îndoiâlă o importanţă Bistriţa ou principatul Moldovei.
Vorbind de cel mai vechili monument noscută, să păstrâză în arehiva oraşului deosebită filologică, nu numai din causa Aceste sunt cele 3 oraşe de frunte
profan de limbă românâsoă, vom înţelege Braşov sub Nr. 472 şi a fost deja publi vechimii sale, ci şi din motivul, că acâstă ale Ardâlului, cari provăd din belşug sute
cel mai vechili text românesc de conţinut cată în „Hurmuzachi, Documente privitâre epistolă ne ofere cei mai veohiîl specimen de ani de-arendul ţările românesel ou pro
şi caracter lumesc, în oposiţiune ou primele la ist. Românilor , voi. XI pagiua 843, de de graiii viu românesc, şi anume aşa pre ductele lor comerciale şi industriale.
14
texte bisericesc! românesol, oonservate în domnul N. Iorga în transcriere modernă cum se vorbia la începutul vâoului al Interesele mari comerciale fac pe„ ju
manusoript ca şi în tipar. ou iilere latine, însă cu anumite reserve XVI-lea, soiut fiind, oă cea mai veche limbă dele Braşovului şi al Sibiiului, oa şi pe
14
44
fî vorba aici do o scrisore românâsoă ortografice, în tocmai oa şi în documen românâscă, ce o întâlnim în cărţile biseri „birăul oraşului Bistriţa să întreţină după
a unui boer român din Ţâra românâscă adre tele românesc! din archivele Bistriţei, în cesc!, e mai mult o limbă artificială, mode putinţă legăturile cele mai amicale ou vo-
sată judelui Braşovului Hans Benkner îh notiţele românesel ale lui Petru Şchiopul lată după spiritul limbei slavone, şi nici evocjii ţărilor române şi ou boerii mai de
3
vremea domniei lui Nâgoe Basarab (1512 şi în corespondenţa românâsoă a lui Mihai deoum reflexul graiului viu contimporan. ) frunte.
—1521), aşa-dâră îu al 2-lea deceniu al Vitâzul * 2 ), reserve, cari la tot oaşul dovedesc înainte de a reproduce acâstă impor Neîntreruptele schimbări de domni,
vâoului al XVl-lea. Autorul scrisârei este şi în materie de paleografie mai mult spi tantă epistolă în transcriere cât mai esactă oe s’au urmat în principate mai ales în
boerul Neaoşu din Câmpulung. rit critic, de cât onm îl vedem mai la toţi modernă (însoţindu-o şi c’un comentar lim- vâoul al XVI-lea şi al XVII-lea, pornesc
Afirmaţiunea, oă acâstă epistolă e cel esploratorii vechilor nostre monumente de bistic) voiă premite oâte-va observări ge presto graniţă aprâpe an de an roiuri în
mai vechiă monument profan de limbă ro- limbă românâsoă, cari au îuceroat să-le des- nerale, de interes istoric-literar pentru ge- tregi de boerl pribegi, de multe or! îu so-
mâuâscă, trebue primită firesoe cum grano nesa acestei epistole, precum şi pentru epoca, oietatea câte unui domn mazil sâu refu
salis, ca fiind numai relativă, îutru cât nu *) N. Iorga. Documente Românesel din ar- în oare s’a scris. giat dinaintea rivalului său, — oarî să adă-
chivele Bistriţei BucuvescI 1899—19C0
e esehisă de loc posibilitatea, [să se desco posteso tot în Braşov şi Sibiiu şi nne-oil
2 ) N. Iorga. Documente noue relative la 3 , N. Sulică, Libma vechilor nostre cărţi bi
pere de aci înainte documente românesel ohiar şi în Bistriţa.
Petru Şchiopul şi Mihai Vitezul, în An. Acad. sericesc!, în „Gaz. Trans. 1898, Nr. 269—271, 1899
11
de o dată p6te şi mai veche. Rom. s. II, t. XX. (180.’—1808). Nr. 25—29. Dâoă pentru negustorii saşi era in-
