Page 78 - 1901-12
P. 78
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 282 —1901.
dimpreună cu redactorii dela „Hazânk , este de cjeol de ani reounosout şi adoptat sperâod, eă eu timpul vor învăţa a cn- pe întregul teren al vieţii de stat, naţio
14
bună-âră, să fi esclamat: „Naţiunea deca de oătră conducerea nâstrâ naţională; âr, nâsoe, că singurul mijloc de-a ridica nive nale şi sociale, pretutindeni vedem numai
dentă moralicesce şi decăcjută eoonomicesoe, încât se refere la viaţa comunală şi corni- lul moral şi de luptă al unui popor asu colori negre. Rele mari, sbucium chinuitor,
e atât de slăbită,... încât nu mai pâtâ resista tatensă, acest principiu a şi fost de fapt prit, oa al nostru, este gruparea firâscă a puteri fatigate, âmeul ce se oăesc. în spi
44
bacililor şi putrejunii , ne şi stăpânesca ne pus în praotioă. Numai faţă ou dieta din tuturor forţelor lui, orgâuisarea şi ooncen- ritul public naţional o mare recădere, în
adevărul, mai pe sus de tâte ţinem la Pesta s’a deoretat de cătră oonferenţele trarea lor şi mai pre sus de tâte disciplina tre păturile societăţii porniri ostile. O tur-
plăceri momentane, la viitor nu ne place nâstre naţionale atitudinea resistenţei paa- morală şi naţională, care nu admite uiol burare caracteristică, o neînţelâsa colcăire
să ne gândim, par’oă am simţi, ca acela sive, pe oare tinerii din eestiune o numeso înaintea focului celui mai tare al duşma stapânesoe spiritele. Plângerea nemulţămi-
1
nu mai este al nostru' . — forte impropriu şi contrar ou desvolta- nului, decât o necondiţionată alipire şi su rei se întinde asupra ţării întregi ...
44
rea istorică a luptelor nâstre naţionale — punere faţă ou stâgul comun. Cam pe tonul acesta elegie scriu
44
„tactica de passivitate . tâte celelalte foi maghiare şi totuşi — cum
Noul diar din Orăstie.
j » Nu este deol nimio nou în punctele arătăm la alt loo — contele Apponyi pre
14
Braşov, 19 Decemvrie v. ce le înşiră „cuvântul-program , sub ru Elegii de anul nou. dică la Pojun, „cultură maghiară naţională
44
Am anunţat apariţiunea noului diar brica „îmbunătăţiri de ordine morală , de Voci din pressa maghiară. umtără ...
44
politic săptămânal din Orăştie „Libertatea' , oât asigurarea, că subscriitorii lui se de Pressa maghiară, aprâpe fără deose
1
promiţând că vom reveni asupra articolu- clară „activişti , cum se dioe la noi în bire, nu e de loc mulţămită ou resuîtatele
u
lui-program ce-1 publică în fruntea primului limbagiul obicinuit, spuindu-ne, că vor stă dobândite în 1901. Atât în privinţa poli Un discurs in „Reichsrath“.
său număr. rui pentru schimbarea tactioei politice faţă tică, cât şi în ce privesce situaţiunea ma In oursul desbaterilor parlamentare
Tinerii, cari au subscris acest articol, ou dieta, „din convingere intimă şi urmâud terială, eoonomică, a ţării şi a „naţinuei al- din „Reichsrat,h“-ul austriac, deputatul Dr.
14
nurniudu-1 „cuvântul nostru program“, apar glasul timpului . oătuitore , (Ţ l unguresol văd luorurile Florian Lupu a făout o anunoiaţiuue îna
are e
14
41
ţin toţi nouei ncstre generaţiunl cu studii „Glasul şi spiritul timpului jâoă, cum; în colori posomorite. Vom cita'aici pasage inte de asta cu mai multe săptămâni, care
academice. Nu este d6cl indiferent a-se sci, vom mai vedâ, ’un mare rol în „cuvântul- din artioolele acestor ijiare. enuuoiaţiune am relevat’o şi noi, căci putâ
ce voeso aceşti bărbaţi tineri şi inteligenţi program al noului cjiar, şi de aceea am „Budapesti Hirlap scrie într’un ar- fi interpretată ca un fel de renunţare la
44
44
ou di arul lor? fost înoât-va surprinşi a vedâ între cei oe tiool întitulat: „Vin, pana, paca : drepturile limbei române în favorul limbei
44
Ei ne spun in introducere, oă, „se simt în fac declaraţiunile de mai sus şi pe d-nii „Ţâra e ca şi. când tuturor li-ar curge germane şi ca o lipsă de demnitate naţio
demnaţi a se pune in mişcare pentru a căuta Or. Alexandru Vaida-Voevod, Dr. Nioolae sângele pe nas. Lâncezire deplorabilă, des- nală. Io şedinţa dela 9 Decemvrie, depu
şi afla mijlâcele, prin cari am putâ eşi Comşa şi Dr. Aurel Vlad, cari înainte cu nădăjduire chinuitdre, frica de viitor, renun tatul George baron de Vasilco, reveniud
(noi Românii) din impasul, în care am trei luni figurau între subscriitorii manifes ţarea la succesul luptei, resignarea în decadenţă, asupra acestei euuneiaţiuul a lui Dr. Lupu,
ajuns; ne spun oă „au dorul şi scopul de tului electoral lansat de Dr. I. Raţiu şi soţi. obicînuirea cu aspectul pusiiirei, lipsa de înăl a precisat punctul de vedere al partidului
a lucra şi ei din tdte puterile lor pentru pa în acest manifest, pe cât ne uduoem ţare sufletdscă: âtă oam aceste sunt apari- naţional român. Dăm aici în traducere par
rarea loviturilor esterne, cum şi pentru aminte, s’a dat espresiune unor oonviu- ţiumle, ce ca tablouri întunecate ni-se în- tea esenţială a disouraului d-lui Vasilco,
44
căutarea şi aflarea căilor de regenerare şi gerl, cari nu oonglăsuesc toomai ou con făţişâză drept esplioare a stării interne a după revista „Parlamentar din Viena:
44
îmbunătăţire a situaţmnei interne . vingerile intime ale celor dela „Libertatea . ţării. Căuşele sunt, pâte, mai mult subiec „Nu de mult un membru al clubului
14
Acesta fiind îndemnul şi ţinta, de care Der să trecem mai departe. Tinerii tive, decât obiective, însă durere, aşa este"... nostru a ţinut aici un disours, care a fost
spun că sunt animaţi, trebue să dioem: no noştri ne mai declară, oă „convingerile lor 14 interpretat în diferite feluri. Colegul Dr.
„Magyarorszîig , într’un artiool în
bil îndemn, mărâtă ţintă! Şi uicl împreju le vor validita numai în cadrul orgauisa- 44 Lupu şi-a rostit aici părerea sa indivi
titulat „Naţiune somnolentă scrie între
44
rarea, că cei-ce şi-au pus ţîuta cea mare, ţiunei nostre de partid şi că vor res duală când a cjis, că noi Românii vom
altele:
sunt încă numai ia începutul esperienţei în pecta principiul majorităţii. „Vorbim şi soriem destul despre uni apăra limba administrativă germană chiar
luptele politice, nu pâte deroga întru ni Acâsta, am orede, s’ar înţelege de şi contra Germanilor.
tatea naţională. Am înscris şi în lege, oă tâte
mic măreţiei sentimentelor lor, căol pro s;ne, pe câtă vreme dânşii se mărturisesc 'Pentru a nu fi rău înţeleşi de stimaţii
popârele patriei nâst-re formâză naţiunea
verbul străbun glăsuesoe : In magnis et vo- ca aderenţi ai partidului naţional. domni colegi germani, trebue să relevez
politică ungară unitară. Dâr precum avem
luisse satis est. Der dânşii trebue că au simţit uece- în mod lămurit, oă noi Românii suntem
grâu pe hărlie, toomai aşa avem şi unitate
Inşi-şl subscriitorii cuvântului - pro sitatea de a face şi declararea din urmă şi amici ai limbei germane şi ai culturei ger
pe hărtie. Cine ar orede, oă destrămarea
gram simt, că problema, ce şi-au pus’o acesta este un moment îngrijitor în tâtă mane.
austriacă u’a împintenat pe conducătorii
pâte să trâcă peste măsura puterilor lor pornirea lor; un moment îngrijitor, care Trebue însă să accentuez, că dâcă nu
noştri de-a preveni şi înlătura la timp pe
proprii, căci după-ce îndioă scopul, ce-1 se agravâză numai prin aoeea, oă promit a ne-am apăra cu energie şi naţionalitatea
ricolele politicei de rassâ? Esperienţa e
urmăresc, esclamă: „ Vom cere deci înteţit da loo în oolânele cjiarului lor şi „discu nostră, îcşi-ţl Germanii ne-ar dispreţui şi
destul de clară. în momentul, în care po
căutarea modalităţilor ou ajutorul cărora să ţiilor îndreptate întru revisuirea une'a sâu am fi vrednici de dispreţul lor.
litica de rassă austriacă va trece şi la n o i :
ne vedem de nou pus în funcţionare par alteia din hotârîrile esistente, principiale sdu Noi suniem, D ior, un partid naţional;
în acel moment s'a început procesul de des
tidul naţional român; vom arăta noi în- de tactică, ale oonferenţelor naţionale, ori noi reounâsoem valârea limbei germane,
compunere a Ungariei istorice. Acâsta este
şi-ne ca ţiuâm, că ar fi de făout în pri chiar a programului naţional, intru a le aduce ddr nicî-odată nu putem admite, ca limba
44
aşa dâr o eestiune de viaţă şi de rnârte ...
41
vinţa acesta . sdu a-l aduce în consonanţă cu spiritul şi ndstră romândscă sd fie pusă pe a doua linie.
44
Sosind la specificarea acţiunei propa- trebuinţele timpului . „Alkotmâny : -„Totul pornesce spre De aceea trebue să protestez energic
44
gatâre, ce voesc să o desfăşure în popor, E greu a gâci ce înţeleg tinerii dela transformare, chiar şi eeea-ce ar trebui să ooutra presupunerei, care ar preconisa supu
se declară pentru principial de activitate „Libertatea sub acâstă „aducere în oou- stea pe base tari. Temelia dela 67 nu mai nerea nâstră faţă ou o aită limbă, sâu oă
14
viuă în comună, în comitat şi faţă de par sonanţă ou spiritul şrtrebuinţele timpului , formâză piedestalul partidului liberal, căci am atribui mai multă îndreptăţire unei
44
lamentul ţării, âr în ce privesce atitudinea şi ce mai înţeleg când susţin, oă „de dra un grup al partidului şl-a pus oa ţintă te alte limbi, in detrimentul limbei nâstre.
44
faţă cu dieta, (jiu : gul formelor nu vor jertfi nici oând esenţa , ritoriul vamal separat ou oonvenţii vamale Germanii la noi în Bucovina n’aune-
„Ascultând de glasul convingerei nds- dâr despre un lucru suntem în olar, oă a- şi oomerciale autonome.. . în provinoiile voe să fie apăraţi de noi; ei n’au nevoesă
tre intime, cum şi de glasul timpului, vom decă neclaritatea oouoeptelor lor despre ereditare descompunerea e palpabilă. Ni- fie apăruţi niol chiar de oouaţionalii lor
Stărui în fâie ca şi în sfaturile oonduoă- principii şi tactică în luptele politice, e de suiuţele spre separaţiune sunt neîufrânate şi din ţâră, deâre-ce ceea ce ei în alte pro
torilor politici, pentru schimbarea tacticei de natură a mări confusiunea ce domnesce isbuoDirea luptei o oaraoterisâză patima... vincii n’au putut să obţină, la noi au ob
pasivitate faţă de parlament, în activitate . deja adl în sînul partidului nostru naţional. Separarea după naţionalităţi şi tendinţele ţinut de mult fără nici o dificultate. Ger
u
Credem de prisos a mai accentua, că Nu ne îndoim însă în intenţiunile particularismului şi-au arborat acolo stin manii au la noi universitate germană, gim-
44
14
principiul de activitate în comună, în co bune şi în avântul nobil al celor dela dardul ... în tâte aceste „Alkotmâny vede nasii germane, au o şcâlă reală germană
mitat, precum şi faţă de parlament este „Libertatea* şi de aceea îi salutăm semne rele. întreţinută din fondurile religionare gr.
inherent constituţionalismului şi ca atare ou frăţâsoă iubire pe arena publioistioă, „Egyetertes“ ...„Ori înoătrău privim orientale, în şcolile primare limba germană
teres de viâţă de a sta în relaţiunl cât tăcjl urmele cele mai palpabile şi mai elo şi isoâde pentru scirioirea situaţiunei poli tinesol aşa a învăţat latinpsoe, d. e. Miron
mai bune ou ţările românescl, la rândul cvente ale acestei agitate vieţi românescl, tice în ţările românesol, ciilnic soseso în- Oostin în şoolile din Polonia; ba aflăm
lor voevodii români avâu nu arareori mari oe se desfăşură în sînul celor trei oraşe soiinţărl particulare despre evenimentele chiar şi oasurl, când boerl cu dare de mână
interese politice şi chiar de siguranţă per fruntaşe săsescl. mai însemnate ale «Ţi l i: schimbări de din pasiune privată întreprind călătorii în
0
sonală, de a susţină paoea şi prietenia cu O bogăţie întrâgă de indicii ooutim- domni, răsbâie, mişcările Turcilor, concen apusul latinesc şi-şi însuşesc chiar mai
puternicele oraşe săsescl dela graniţă, adă porane ale acestui febril schimb, mai alea trări de trupe diuoâce de Dunăre eto. etc. multe limbi europene, aşa estolnioul Cons
postul pribegilor şi al refugiaţilor politici. comeroial, între ţările românescl şi oraşele Chiar şi epistola boerului Neaoşu din Câm tantin Cantaouzino, savantul autor al unei
De aici apoi oontinue negocieri di săsescl, cuprind în sine documentele oon- pulung nu este decât o ast-fel de însoiin- „Istorii a Ţării Românescl . )
44 7
plomatice pentru reîntârcerea voluntară servate ale aoelor vremuri. ţare confidenţială trimâsă prietinului său
Tâte acestea sunt însă mai mult oa
sâu estradarea primejdioşilor refugiaţi, de Soseso comande peste comande şi se Haus Beukner, jude al Braşovului. surl isolate, sporadice, oarl contrabalansate
multe-orî chiar ameninţări cu mijlâce dras- trimet daruri peste daruri, mai ales voevo
In ce limbă se purta aoâstă viuă oo de forţa de tradiţiune, prin oare se susţinea
tioe din partea voevocjilor români, ame cjilor români. Arme, instrumente de metal, respondenţă şi oomunioaţiune diplomatioă limba slavonă ca limbă de stat, s’au dove
ninţări cu răsboiii sâu ou „închiderea ţării 444 ) postav, funii, pân», turte, miere, fruote, ra între ţările românescl şi oraşele săsescl dit din oapul looului de insufioiente pentru
adeoă îuohiderea graniţelor românescl pen chiu (vinum sablimatum = vinars), şoimi dela grauiţă ? putinţa de întrebuinţare a limbii latinesc!,
tru oomeroiul german, o armă pâte şi mai eto. ete., ou de tâte s’aprovisiouâză din în diplomaţie, şi din partea principatelor
simţită de negustorii saşi, deoât sabia. oraşele săsescl de peste graniţă olasa avută In principate limba diplomatică pe românesol în relaţiunile ou apusul la-
Un oontinua sohimb de curieri şi soli, a principatelor, începând dela vodă. atunol — vorbim mai ales de vâcul al tineso.
o oorespondenţă din cele mai vii lâgă ora XVI-lea şi în parte şi de vâoul al XVII-
O variată şi oolorată viâţă românâscă, Cei din ţările românescl aşa-dâră pri-
şele săsescl în sutele trecute de oele 2 lea — era cea slavonă, pe atunci limba
îmbrăcată în acelaşi timp într’o patriar oficiâsă a statului. oepeau tot atât de puţin latinesoe, oa şi
principate românesc!.
hală intimitate, ne descopere mai ales co Saşii limba slavonă a celor 2 principate
Registrele de soootell ale Braşovului DiDCâce de CarpaţI în Ardei limba
respondenţa oraşului -Bistriţa. „Al nostru românescl. Chrisâvele slavone, emanate
5
şi Sibiiului, ) precum şi arhivele oraşului de coinunicaţiune ca în tot apusul cult, era
bun prietin şi chiar şi „Al nostru părinte dela voevoijii români, pentru oraşele săsescl
44
6
ua
Bistriţa ) au păstrat păuă în (j' âe as 44 cea l&tinâsoă.
dulce e întitulat în mai tâte adresele sunt forţe puţine, oa d. e. cele păstrate în
4 ) N. Iorga, în Hormuzachi, voi. 'XI, pref. epistolelor trimise din Moldova — scrisori Ce-i drept contaotul mai îndelungat arhiva oraşului Sibiiu ).
8
Pg. HI- private şi în parte scrisori domnescl — al boerilor pribegi cu oentrele oultnrale ale
5 ) Quellen zur Geschichte der Stadt Krpn- „Măria sa birăul şi „pârcălabul oraşului Ardâlului şi Poloniăi au mijlocit multora 7
44
44
stadt. Braşov. — Socotelile Braşovului şi Sibiiului, ) N. Iorga. Istoria literaturii rom. în. sec.
estrase în Hurmuzachi XI. Bistriţa. din ei, mai ales celor din geDeraţiunea tî- al XVIII-lea, voi. I pag. 157 sqqu. BucurescI 1901.
°j N iorga. Documentele Bistriţei. ţ>ilnio se trimet preste munţi spioni nâră, cunosoinţa limbei latine în şoolile la- 8 ) Ilurmuzachi X, pg. 843, Nota.
