Page 79 - 1901-12

Nr. 282-1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.

este obiect obligator şi în cele mai mnlte P. S. S. Episcopul de Râmnic Noul Se- stare binecuvântată. Sâmbăta trecută a de­
tunecimi de sore parţiale vor fi trei: îu 8
chiar limba învăţământului. verin îşi esprimâ marea mulţumire pentru Aprilie, 7 Maifi şi 8 Oct. Oea din urmă va şertat dela regiment şi s’a dus acasă. Cum
Ei bine, Domnilor, ce nevoie avem acâstă lege, care isvoresce dintr’o dorinţă fi visibilă şi la noi. a intrat pe uşă, primul onvânt, ce l’a adre­
noi să-i apărăm pe Germani, chiar oontra ferbinte pentru biserică a guvernului şi care sat femeii, a fost: „Sci de ce arh venit
Alegerea din Bistriţa-Năseud. îo
voinţei lor?........ va face să înflorâsoa administraţia biserioei. acasă? — „Nusciu! — „Am venit să te
44
44
30 Deoemvrie s’a făcut alegerea de funo-
Mai deunăzi s’au preseutat aici două P. S. Sa face o lungă espunere a adminis- omor . — Cu aoeste cuvinte şl-a scos baio­
44
ţionarl în comitatul Bistriţă-Năsăud. Foile
deputaţiunl de Ruteni din Bucovina; una ţiei bisericesol, înoă dinainte de seoulari- neta şi a virît-o pănă în mănunchiă în so­
unguresc! anunţă, oă Românii unindu-se ou
din aoestea a cerut înfiinţarea unui gimna- sare şi pănă în cjilele nostre. Ca primă ob­ ţia sa. Sărind sâera să-şi apere fata, Ci-
Saşii au făout să oadâ la alegere pe fisolgă-
siu rutân în Wiznitz, âr cealaltă înfiinţa­ servaţie spuue, oă nu-1 satisface economia plicl a omorît-o şi pe acâsta. — în aoest
birăul dela Năsăud. Ceilalţi funoţionarî au
rea unui gimnasiu rutân în Kotzmann. generală a legei. Clerul va fi în grea posi- moment sosiră şi gendarmii, oarl l’au ares­
fost realeşl.
Noi, ca Români, n’avem nimic împotriva ţie pus, oând un donator îi va observa, că tat pe desertor.
acestora, dâr în numele Românilor aşi în- nu are înoedere în ministerul oultelor că-i Pentru masa studenţilor români
drăsni să rog pe înaltul guvern, să bine- va îndeplini tâbe doriuţele sufletesc!. A doua din Braşov au ÎDtrat dela d-nii Rubin Pa-
voiâscă a înfiinţa un gimnasiu românesc în observaţie oe are de făout este, oă legea e tiţa advocat în Alba-Iulia 5 cor. — Oa răs­ Guglielmo Marconi.
districtul Câmpulungului. Acâsta este o ne­ oentralisătâre. Ar trebui respectat prinoi- cumpărarea felicitărilor de anul nou au in­ 44
cesitate, deâre-ee Câmpulungul este fârte piul demooratio al bisericei nostre, ca fie­ trat dela d-nii: V. Ouiţiu 5 cor., Ip. Ila- Revista „Z?lllustraeione Italiana din
îndepărtat de gimnasiul din Suceava şi care chiriarhie să se administreze singură, sievicl 2 cor., L. Nastasi 2 cor., G. Diraa Milano, în uumărul său dela 29 Deoemvrie
este un district, unde populaţia rurală este şi fie-care să fie chemat la răspundere de 4 cor., Dr. Ios. Blaga 5 oor., Dr. I. Bunea publică portretul lui Marooni şi interesante
materialicesoe bine situată — pâte singu­ orl-oe abatere. Spune, oă budgetul cultului 4 cor., I. PetrovicI 2 oor., Nio. Sulică 2 amănunte asupra telegrafului fără sîrmă,
rul ţinut bine situat în Bucovina — cu este fârte oscilator. In loo să se sporâscă oor., M. Jantea 2 cor., Ios. Maxim 2 cor., inventar, de el. Din portret Marooni se
tâte acestea însă ei îşi pot întreţine copiii el se mioşoreză din oe în în oe mai mult. A. Ciortea 2 cor., P. Peroea 2 cor., Dr. O. vede a fi un om înoă forte tînăr. Din da­
numai ou mari sacrificii la gimnasiul din Cere ca să se stabilâscă o cifră sufioientă Laoea 2 cor., G. Vătăşan 3 cor., Dr. St. tele rjiarului italiau dăm şi noi un mio
Suceava. Cred prin urmare, că aoâstă ce­ pentru biserică şi pentru mănăstiri. Multe Stiughe 2 cor., I. Priou 2 oor., A. Vlaicu estras:
rinţă este f6rte legitimă şi justă . din mănăstiri se află în ruină, cum sunt 2 cor., I. O. Panţu 2 oor. Primâsoă domnii „Nâptea de 16 Decemvrie va rărnânâ
44
A fost în adevăr necesar, să se facă oea dela Arnota şi cea dela Cozia — unde donatori cele mai vii mulţumite. — Direc­ pururea memorabilă pentru depeşa lui Gu­
deelaraţiunile de mai sus, pentru-oă după se află mormintele oelor mai glorioşi voe- ţiunea şcolelor medii gr.-or. rom. din Braşov. glielmo Marooni, pe care o primi ministrul
declaraţiunea lui Dr. Lupu, orl-cine şi-ar fi vocll — pentru a nu cita altele. de marină Morin din Saint-Iobns din Ter-
putut forma ideia, că Românii din Buco­ Dim. Sturdza. preşedintele consiliului, Imigrare. N u m a i puţin ca 15.000 de ranova (Newfoundland, insulă în Amerioa
vina au abandonat lupta pentru limba lor, spune că toţi sunt de aoord în a recunâsce persâne se pregăteso a-se reîntorce din de nord):
pentru hatîrul limbei germane. meritul oierului nostru, dâr nu putem să Bulgaria şi Ungaria. Oea mai mare parte „Sono riuscito in Terranova dei segnali
facem procesul timpurilor trecute. Şi bise­ sunt Maghiari, cari au emigrat pe la anii transmessi direttamente dall’Inghilterra a mezzo
rica oa şi statul face progrese. Insă bise­ 80 în Bulgaria. della telegrafia senza fiii, alia distanza di oltre
Din Senatul român. rica este o altfel de instituţie ca celelalte. 3800 cbilometri
44
Alegerea dela Igliiu se va face S3. Marconi .
Biserica este cea mai înaltă şi ideală insti-
Şedinţa dela 30 Decemvrie n. 1901. poimâue, Vineri, în 4 Ian. n. Foile ungu­
tuţiune; ea este sufletâscă mai mult decât Ministrul Morin îi trimise numai de­
Proiectul despre Casa bisericei. materială. resc! spun, că faţă ou Werner va candida cât felicitări telegrafioe în numele său şi
Dr. Aurel Muntean, şi oă din causa acâsta al patriei sale, sciind, oă Marconi este om
General Mânu având cuvântul în oes- S'a vorbit, oă s’a slăbit oredmţa în sunt prospecte de-o luptă înverşunată. Vor
tiune prealabilă, spune că proiectul asu­ ţâra asta, eu ored însă, oă preceptele Evan­ merge să fie de faţă la alegere şi câţl-va de soiinţă serios şi nu depeşâză soiri ne­
întemeiate.
pra Casei biserioei nu trebue să vie întâiQ gheliei nu se basâză pe averea materială, deputaţi din Pesta, pentru-e& să dea ajutor
la Senat, căci prin el se creieză imposite. oi pe cea sufletâscă. lui Werner. Alte soiri din Newyork confirmă suo-
Senatul este deci inoompetent a vota acâstă încât privesce averile biserioescl, bi- oesul miraculos al telegrafiei fără sîrmă,
oare va face să fie de prisos cablurile trans­
44
lege şi crede, oă ea trebue dusă întâift la serioile an deoâdut, pentru-câ de mult au O desminţire. ţbarul „Figaro dela
atlantice. De asemenea nisc-e telegrame
Cameră. fost lăsate în părăsire. Oitâză metropolia 29 Deoemvrie desminte cu următârele cu­
din Berlin semnalâză, că s’a telegrafia!, din
Eug. Siătescu răspunde, că termenul din Iaşi, oare de 50 de ani a fost lăsată vinte cele publicate de d-şâra Văcăresou 44
11
„incompetent * este impropriu. Senatul este în părăsire; biserica Curtea de Argeş, Trei în cjiarul „Echo de Paris : Newyork cjiarului „Frankfurter Zeitung ,
4
oă transmisiunile au fost forte lămurite,
fârte competent a discuta legea de faţă. lerarchl şi Sf. Nicoiae din Iaşi şi altele, a Un amic al ilustrului inventator ne
âr Marconi la rândul său a telegrafiat gu­
Rămâne, dâoă este intempestiv venită îna­ oăror restaurare este termiuată spre lauda râgă să spunem, oă o inexplicabilă confu-
intea Senatului. D-sa arată, că niol acest generaţiei de astăcjl. siune s’a produs în amintirile d-şârei Elena vernului engles, că problema telegrafiei
fără sîrmă e resolvită.
motiv nu se pote invoca. Noue să ne servâsoă de esemplu nu Văcăresou. Nobel nici n’a fost vr’odată în­ r
Omenii de soiinţă retao, oă succeshl
N. Crăiunescu este de aceeaşi părere. averea, oi cuvântul aoolora, cari suut puşi surat, nici copii u’a avut, şi numai din
lui Marooni ar fi autentic. însuşi Edison
D-sa spune, oă legea .nu oreiază imposite, să propovăduiască cuvântul Domnului, cum rîvna sa de filantropie, ou desăvîrşire per­
8
se cjice, oă ar fi (j' i „Vrâu să-mî fiu cre­
ci este o lege de degravare de imposite. au făout apostolii lui Cbristos, omeni săraci sonală şi spontană, a conoeput idea, de
Se pune la vot părerea d-lui general şi fără învăţătură. a-se faoe uuul din biuef&cătorii timpu dincios numelui (adecă Toma) şi voiţi crede,
oând voiă avâ probe palpabile . Compania
44
Mânu, dâcă Senatul trebue să se desiste a Eu ored, că acâstă lege, aşa oum este lui său.
oablurilor transatlantice, firesce, face ecou
discuta aoâstă lege. Senatul o respinge în făcută, corăspunde în totul scopului ei.
Dorme de cinci septemâni Nevasta îndoielilor lui Edison, Căre pote ar fi vrut
unanimitate. Vorbind de oierul mirean, oratorul
oelui mai bogat ţăran din Nograd-Vadkert, să resolve singur marea problemă. Ea a
1. P. S. S. Mitropolitul primat, în dis­ arată, că tot-dâuua statul a venit în ajuto­
Maria Moinar, dorme în continuu de cinci declarat, oă va continua a fabrioa cablu­
cuţia generală a proiectului, cere câte-va rul său.
săptămâni. Femeia e absolut nesimţitâre rile transatlantice, cu tote oă are presen­
lămuriri d-lui raportor asupra unor termeni Să nu ne ocupăm de trecut, căci toc­ faţă ou orî-ce manifestaţiune esternă. Piş-
din raportul d-sale, oă nu ar fi domnind mai de trecut voim să scăpăm noi. Biserioă oâtura, împusâtura, inpungerea limbei c’un timentul, că va trebui să atîrne cablurile
armonie în biserioă. are o basă şi pe acea basă să o aşezăm ao nu provâcă niol un efect la ea. Mai pe crengile copacilor din parcul d-lui Ward,
Dr. Drag. Demetrescu răspunde, că n’a cât se pâte mai solid. preşedintele Companiei.
fost în intenţia d-sale de a spune alt-ceva, Să nu vorbim de partea materială, mulţi medici din Budapesta s’au dus la Marooni urmâză de un au întreg ou
Nograd-Vadkert, ca să facă studii asu­
decât că în administraţia biserioei nu esistă oăel dâcă o fi să ue basăm pe ea, atunci esperimentele sale. întâi ti a început înfiin­
armonie. De alt-fel, adaogă raportorul, bi- peire pentru stat, pentru popor şi pentru pra ei. ţând două staţiuni: în Lizard (Cornwall)
şi alta la oapul Cod (Massa cbussets), oarl
serioa nâstră este oea mai biue instituită, biserioă va fi. Atentat în contra împăratului Ja­
chiriachioesoe vorbind. D-sa, oând a făcut Şediuţa se ridică la ârele 5. poniei. Din Francfurt se anunţă, oă după au oostat 70.000 de dolari, oferiţi de-o oom-
panie englesă, care avu înoredere în ge­
raportul, a fost călăuzit de idea, că tot ce o telegramă sosită din Japonia la New-York,
niul lui Marooni.
oste al bisericei, să rămâie al biserioei.^ un German cu numele Tschoran a voit să aten­
Decret regal în afacerea Zappa.
teze la viaţa împăratului japonea. Atenta­ Revista italiană spune, că Marooni ar
„Monitorul ofioial al României publioă un
44
torul însă, oare se pare a fi nebun, a fost ti meritat să i-se dea premiul Nobel şi
deoret regal, prin eare se recunâsce oa
Că limba germană era pe vremile personă morală oomisiunea numită a lega­ prins înainta de-a descărca arma. orede, oă dâoă nu i-s’a conferit acest
acelea pentru oei din principate o absolută telor sâu Olympioelor din Greoia şi este premiu, oomisiunea dela Stockholm va fi
terra incognita, e lesne de înţeles. autorisată a primi legatul lăsat în favârea Ull mort degradat. Un mare comer­ fost de sigur condusă de consideraţiunea,
ciant din Vieua şi locotenent în reservă la oă invenţia lui Marooni n’a oontribuit la
Forţa necesităţii şi a trebuinţelor de ei prin testamentul decedatului VaDghele
ulanî, şl-a prins nevasta în adulteriu. Oo- tendinţele păcei universale, deâre-oe Eu-
tâte dilele a ridicat limba românâscă la un Zappa, în caşul când autorităţile judecăto­
mşroiantul, în loc să provoce la due! pe clesii s’au servit de ea îu râsboiul contra
rol, la oare împrejurările oulturale din aoele resc! române i-t-r recunâsce dreptul la acest adversar, l’a dat îu judecată. Tribunalul a Burilor.
vremuri la Români n’au putut'o ridica. legat. condamnat pe seducător, âr comerciantul 0.
Limba românâscă, pe care trebuiau s’o cu- ţfiarele oposiţionale din România a murit nu peste mult de supărare. După
nâsoă mult puţin şi Saşii, întoomai ca şi atribue acestui decret o mare gravitate şi mârtea acestuia, rivalul l’a denunţat L i t e r a t u r ă .
acjl, din oontactul cjilnic ou massele popo­ ataoâ guvernul pe motiv, oă uuei societăţi pe repausatul la oonsiliul de onore mi­
rului român oonloouitor, devine în relaţiu- străine i-s’a acordat calitatea de personă litar, că n’a oerut reparaţie ou arma. Con­ „Castelul din Carpaţi , roman din
u
niie comerciale diplomatice ale oraşelor să­ morală prin un simplu decret, pe oând la siliul a degradat pe răposatul şi a somat viâţa poporului român din Ardeal, de Julea
desc! ou ţările românescl limbă de oomuni- societăţile din ţâră ar fi nevoie pentru pe fratele lui, să înapoieze decretul de ofi­ Verne, tradus de d-1 Dr. Victor Onişor cu o
•oaţiune, limbă de oorespondenţă. acâsta de-o lege spooialâ. ţer. Fratele repausatului a refusat îuapo a- prefaţă de Dr. Eliă Dâianu (Tiparul „Tipo­
;
44
Acâsta este esplicarea istorică.a bo­ rea decretului, ceea-oe va avâ urmări triste grafia societate pe acţiuni Sibiiu). Se află
a
gatei oorespondenţe românesol păstrate în SOIRILE DILEÎ. şi pentru dânsul, oare este de-asemeueâ dz vâncţare la Tipografia „A. Mureşianu
arhivele Bistriţei, precum şi a interesantei ofiţer în reservă. Cam curiosă istorie! Biaşov. Esemplarul broşat ediţ. poporală
1 cor. 60, broşat ed. de lux 2 cor 40 (plus
epistole a boerului Neaoşu din Câmpu­ — 20 Decemvrie v.
Desertorul. Miaden Oi plici din Ver-
lung, care am cvalificat-o drept cel mai 10 b. porto), legat 4 cor. (plus 20 b. porto).
Anal 1902. După calendarul grego­ basz a fost recrutat în armată înainte de
veohift monument profan de limbă ro­ O carte forte interesantă, care n’ar trebui
rian anul 1902 s’a început erl. Regentul asta cu doi ani. Cipliol era însurat, âr fe­
mânâscă. să lipsâscă de pe masa nici unui Român.
anului este Saturnus. Dela crearea luraei e meia în absenţa bărbatului a căutat să se
j(Va urma.) Nicolae Salică. al 7778-lea an; după calculul ebreic al consoleze oum a putut. Soldaţii, cari au
Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
5662—5663-lea şi după oaloulul mohame- fost în ooncediu la Verbasz la Crăciun, în-
dan al 1320-lea an. Pasoile gregoriane vor toroându-se la regiment, i-au povestit lui Redactor responsabil: Traian JET. Dop.
fi în 30 Martie, Rosaliile în 18 Maiă. în­ Cipliol, oă nevastâ-sa are amant şi oă e în