Page 8 - 1901-12
P. 8
Pagina 4. G-AZETA TRANSILVANIEI. Nr. 267—1901.
înalţă-te spre locaşul celor fericiţi în In însufleţirea generală tînărul Dimi- Alegeri municipale. oa la alegerea de deputat dietal, ci să mârgă
mijlocul mâhnirei tuturor celor cari simt trie Borcea, cleric în cursul al Il-lea ros-
una cu toţii — apoi spuuându-le, că în 30
44
şi vorbesc românesoe. Toţi îţi spun, cum tesoe „cuvântul festiv asupra nemuritorului Sudriaş, la 9 Nov. 1901.
mai au o adunare la Sudriaş, li-a cjis dela
va spune şi istoria în paginele-i neperitore, Andreiă Şaguna. Intr’o limbă frumâsă ro- în 30 Noemvrie a fost alegerea a 3 ochi să nu care cumva să facă să nu alâgă
că n’ai luptat luptă deşartă, că n’ai vînat mânâsoă îşi desvoltă cunoscinţele, apreciind membrii în representanţa comitatului nostru
pe d-1 fibirău, că multe bune le-a făcut el
ţintă nebună, că n’ai visat dile de aur pe munca uriaşă & fericitului Metropolit aduse Oaraş-Severin (cercul acesta al Sudriaşului
şi le va mai face, numai să-l mai rabde
o lume de amar, — ci că, din contră, lup pe altarul bisericii şi a nâmului — tocmai ca şi tote celelalte cercuri de pe valea Dumnedeu în mijlocul nostru. Le-a mai
tele tote ţi-s’au isbândit, ţinta cea sfântă în acele timpuri, când se părea & fi nenu Begheiului din fibirăiatul poreclitului pro- spus, că li-au venit dela înaltul minister
ţi-ai atins’o, visele de aur ale tinereţei ţi- mărate (filele înaintării poporului nostru şi topretor de fer, pănă acum a fost tot pe
şi lor pământ etc....
le-ai vădut cu ochii într’o viâţă lungă şi oând desbinărl între fraţi împedeeau resol- mâna celor dela putere). Pe acest popor
Cu tote aceste vorbe dulci ale nota
plină de fapte. virea problemelor de viaţă a poporului nos supus, prea supus, ascultător, prea ascul rilor, nu prea aveau trecere, căci fie-care
Noi, cari rămânem, v’am fi voit, iu tru. Tînerul vorbitor a seoerat aplause. tător — după cum forte bine a accentuat alegător a simţit îu realitatea bunătatea
bite preşedinte, şi pe tine, şi pe atâţia Urmând deolamarea poesiei „Faul d-1 Brediceanu îu congregaţia trecută — acestui fibirău.
alţii, v’am fi voit nemuritori cu trupul, Chinezul' de oătră d-1 Oct&vian Stoica, peda l’au folosit duşmanii lui de cele mai multe Cât a ţinut săptămâna, bieţii alegă
după cum sunteţi nemuritori cu faptele şi gog curs. IIMee, s’a dovedit, că societatea ori în contra intereselor lui. De ani de tori n’au mai avut pace de chinezi, biraie
v’am fi voit astfel pentru-ca, întocmai ca are în sîuul ei buni declamatori, — dâr să (file s’a lucrat după un plau bine chibzuit şi juraţi, caid cu toţii năvăleau pe capul
şi stâncile neclintite în mijlocul valurilor fie mai precaută la alegerea poesiilor şi ou la înăbuşirea ori cărui simţ şi consciinţe na bietului alegător şi nu-1 mai slăbiau din
mărei, voi rămânând între noi, să ne ară potrivire la temperamentul interpretatorului. ţionale, — eeea-ce li-a şi succes adversa dragoste. Unde vedeau, că cu holerca jido-
taţi clilnic, ce au putut face o iubire fără rilor ajutaţi fiind şi de unii din ai noştrii
Cântările următore ale corului „Pe vâscă nu merge, începeau momelile, făgădue-
de margini, o credinţă mai mare ca mun precum este renumitul popă Adam Roza
orisont departe" de Mendeissohn şi „până lile şi tot felul de ameninţări, lllr în diua
tele şi un entusiasm de tote biruitor. dela Leucuşeseî, care nici chiar acum când
44
când ţineam cu codrul de însuşi conducă alegerii n’a pregetat d-1 fibirău a se înfă
torul Mateiu, au fost ou plăcere ascultate. este aşa dicând c’un picior în gropă, nu ţişa în mijlocul alegătorilor săi dimpreună
Şedinţa publică a societăţii de lectură Cu deosebire ultima, în ritm vesel şi de un s’a pocăit, ba nici nu vrâ să audă de po cu întrâga suită în frunte cu Dr. Halle, toţi
„Andrei Şaguna“. conţinut admirabil, a dispus asistenţa. căinţă, cu tote că chemare frumosă are şi din seminţia lui Avram, şi cu toţii s’au
Disertaţiunea „Arta $i religiunea a datorinţa îi este a-o propovădui şi altora. dovedit vrednici de încrederea stăpânului
11
Sibiiu, 13 Decemvrie. Alegerea s’a început oam la 9 ore
vice-preşediutelui sooietăţii George Tulbure, lor. N’a permis nici unui preât seu învă
După cum am auunţat, tinerimea dela prin preşedintele Klein, care cetind după ţător a-se înţcdege cu alegătorii săi şi a-se
teolog — a fost conscienţios desvoltată în
Seminarul teologic şi pedagogic din looalitate o hârtie mai întâiii unguresce şi apoi ro- sfătui cu cine să voteze. A permis însă cu
urma unei lecturi frumose a lucrărilor
aţinut arjî, cfiua Sf. Andrein, şedinţă festivă 1 mânesce, ce are el se împlinâscă aici — atât mai vârtos jidovilor săi a face orl-ce
esistente deja în acâstă direcţie. Dâr ou
în sala refeotorului semiuarial anume deco purcede numai decât la constituire, alegân- mimai şi numai ca să isbutescă.
ast-fel de ocasiunl am dori să aucfirn es-
rată şi împodobită cu tablouri şi ou bracjl. du-i-se 4 bărbaţi de încredere în personele Cu totă presiunea şi momelile de tot
presia ounoscinţelor proprii — indepen
Interesul inteligenţei române diu loca d-lor George Popovicî paroch în Oliciova, felul, totuşi mulţi alegători au votat cu
dente şi mai mult la stările nâstre. Apli
litate, ohiar şi a unor fruntaşi ţărani din jur a Samson Petric preot în SusanI, George candidaţii noştri naţionali — aşa că învin
carea raportului dintre artă şi religiune, la
fost aşa de mare,încât sala şedinţei nu mai Albulescu proprietar în Nevrincea şi Ignaz gerea morală a fost pe partea nostră a Ro
poporul nostru a fost nimerită.
putea cuprinde pe toţi doritorii de a avă Held hotelier în Oliciova. Alegerea acâsta mânilor.
Punctul plăcerii generale l’a avut oo-
un deliciu sufletesc, asistând la o astfel de a dovedit duşmanilor noştri, că poporul ŢiDuta preoţimil şi învăţătorimei a
micul G. Tocitu, teolog, dânsul în „electo
manifestare a tineri mei. acesta, pe care ei l’au ţinut mort, s’a deş
44
rale de Negruzzi, deşi c&m prea lung, a fost la înălţime. Au luat toţi parte, afară
Dintre autorităţile biserioesol erau de teptat. Şi noi, care-1 iubim, numai bucura
soiut cu mare măiestrie să presinte politica de preotul gr. cat. diu Yalea-lungă şi preo
faţă T. P. S. Sa metropolitul I. Mtjanu ne putem de acest simptom înveselitor. De
lui „Smântână“ ba chiar şi a lui „Pătlă tul disponibil dela Leucuşeşcî Constantin
P. O. Sa archimandritul Dr. I. Fuşcariu, unde mai înainte era ceva riscat şi numai Roza, cari în loc să stea în fruntea alegă
gică1“ Un rîs general se unduia în lunga
aprope toţi membri din localitate ai consito- a presupune, a gândi măcar să candidezi
dâr îngusta sală, cei mai serioşi chiar erau torilor lor şi să ne ajute întru învingerea
rului şi întreg corpul profesoral dela institutul pe vr’un Român cu simţăminte românesc!,
desarmaţî în fnţa mimicii d-lui Tocitu. dreptei nostre cause, au preferit a sta de
teologic-pedagogic. 0 oununâ frumosă de aici în cercul fisolgăbirănlui Hirschl — fiind parte de focul luptei. Am crecjut să aduc
ddrnne şi tinerimea română Sibiiană. Frumose au fost şi piesele oântate de orl-ce trudă zadarnică — prin alegerea din pe acest preot înainte pentru acei dintre
In faţa unui publioatât de distins pă- orchestra societăţii cu deosebire „potpuriu! 30 Noemvrie am dovedit pănă la evidenţă, Români, cari l’au credut a fi Român ca ei,
u
şesoe teuărul profesor Dr. G. Proca, preşe al 11-lca românesc de I. Mureşianu. că cu acest popor atât de apăsat, condus
— sper însă, că după cele vădute şi de
dintele societăţii şi într’un discurs avântat Cu acestea s’a terminat programa şâ- cu pricepere de adevăraţi! săi conducători,
acum şi de mai înainte, îl vor socoti de
bine formulat atinge însemnătatea (^ilei, dinţei, âr Escelenţa Sa, satisfăcut de resul- poţi învinge pe duşman — numai trudă să
ceea-ce într’adevăr este, adecă de un om
aduce în legătură principiul de veclnică tatul tinerimei — îutr’un părintesc discurs punem întru a-1 lumina asupra drepturilor,
al interesului său.
viâţă a biserioii ndstre, care în conglăsuire o îudâmnâ la muncă seriâsă — rugând pe ce le are ca cetăţân şi ca Român.
Lupta acâsta a fost forte instructivă
cu firea poporului nostru a străbătut aşa atot puternioul să o ocrotâscă şi să o lu Ou tote că luptă bună am luptat, to
pentru poporul nostru din acest cerc.
de tare sufletul lui, înoât a ajuns la cre mineze pe calea progresului. tuşi contrarii ne-au învins — şi noi am
dinţă, i-a dat puterea de viâţă şi i-a asigu- „rîsul . câcjut. Şi nu-i nici o mirare că am cădut, 1) Am arătat duşmanilor noştri, că de
u
poporul acestui cerc — pe care l’a avut îu
o trăiuicie pentru tâte timpurile. Apoi cu dâcă vom lua în socotâlă tote câte le-au
pietate îşi aduce aminte de bărbatul cel săvârşit 'agenţii fibirăului Hirschl cu notarii, mână — nu mai pote dispune.
mai mare al bisericei naţionale ortodoxe din Rfultăniită. chinezii şi totă câta jidovâscă din tote co 2) S’a convins şi el (poporul), că d-nii
44
Transilvania şi LJngaria, de ferioitul Andreiu munele cercului său. numai în lipsele lor îi numesc „fraţi şi
Neputend mulţumi separat fie
baron de Şaguna, acceutuâză în deosebi îndată ce au prins de veste, că frun numai în lipse le promit ceriul şi pămân
cărui amic şi cunoscut, care a bine
spiritul naţional dat biserioii, şi în couvin- taşii acestui cerc au pus şi ei candidaţi tul, — âr după alegeri nu mai vrâu să scie
voit a ne adresa condoleanţe din
gătâre cuvinte vorbesce de generaţiile, cari naţionali, au început a pune tote în miş nimic de ei, şi au început a nu mai da ni
incidentul trist a trecerei la cele
în aoest spirit se oreso în institutul „An- care numai şi numai să iasă lista oficială mic pe vorbele domnilor, a nu mai crede
vecini ce a neuitatului Iordan Mun-
u
dreian — şi termină între aplause pu în frunte cu fibirăul dela Balinţ. Nici chiar promisiunilor lor.
teanu, precum şi acelora, cari au
ternice declarând şedinţa deschisă. la alegerea de deputat dietal nu sciu să se 3) Toţi fraţii români, cari prin votu
binevoit a-i însoţi rămăşiţele pămân
A urmat corul societăţii ou „Imn stu fi făcut atâta presiune, cum s’a tăcut acum rile lor au contribuit la căderea candida
tesc! la ultimul locaş, adresăm pe
denţesc de T. Oerne-Ooşbuo, 'sub conduoe- cu ocasiunea alegerii de membrii oomita- ţilor noştri x-omânl, au mai putut învăţa
u
acâstă cale tuturor mulţumitele nâs
rea d-lui MateiQ, tînărul profesor substitut tensl. C’o săptămână înainte poruncă a dela cei vr’o 30 alegători unguri din colo
tre cele mai ferbinţî.
de musicâ. Cântarea a fost însufleţită şi căpătat fie-care chinez dela notarul său a nia Igazfalva, să-şî preţuâscâ pe dmeuii lor
eseoutată ou precisiuce, dâr prea ou putere Jalnica familie. merge la fie-care alegător, ca să-i spună să şi la cas de lipsă să se şi între pună pentru
oâutatâ îutr’o sală relativ aşa de mică şi se ducă pănă la el. Aici, după oe-i mai ei. Ou tote capacitările, ce le-a făcut no
fără acustică. îmbia cu rachiii, le spunea să nu mai facă tarul ungur Korkovâny — asupra lor —
ales) pe care i-1 adusese chelnerul, Banul — „Dragă femeiă! întrerupse Banul se porte cu mine cu atâta uşurinţă! Se
u
Banul şi Norocul. dise cătră cerşetore: „Mă cunosc! ? u căruia ’i-se vedea că nu-i place, că cerşe- vede îndată, că nu sci umbla cu domni aşa
— „Nu“, răspunse femeia cu since torea cunosce pe Noroc şi nu pe el. „Ca mari şi puternici, cum sunt eu. Etă altă
(Fabulă, modernă.)
ritate. „Nu-mi aduc aminte să te fi vădut ! u să mă cunoscl şi pe mine, âcă poftim aci! 14 monedă de aur. Carâ-te îndată! Dâr acum
Banul şi Norocul s’au întâlnit, din în — „Nici odată ?“ grijesce mai bine de' ea !"
picând acestea Banul arunca cerşi-
tâmplare, într’o cafenea. — „Nu, de bună sâmă nu!“ ■'
târei o piesă da aur de 20 corone. Şi âră se depărta cerşitorea, şi No
Amândoi strigară de-odată pe chelner — „Bine, dâcă vindî chibrituri, dor’ Femeia, luând în mână piesa de aur, rocul âră privi batjocoritor după ea, şi
u
şi când acesta se apropiâ mai întâiii de Ban, capeţi ceva pe ele . după puţină vreme bătrâna âră se reîntorse
orbită de sclipirea neobicinuită a aurului,
Norocul dise năcăjit: — „Domnule, ceea-ce capăt nici' nu în cafenea şi âră şi-a cerut chibriturile ni
de frică scăpa tote chibriturile la pământ
— „Domnule birtaş! Te rog să mă mi-e dat să văd bine; aceea numai decât şi întrebă: „Domnule! Aurul acesta este al micite.
servesc! mai bine! — Nu sunt obicinuit să trece la brutar şi la birtaş, cărora de mult meu ?“ — „Oând m’am dus la măcelar , poves
14
aştept. Căci, să scii, eu sunt cel mai pu le sunt datore cu sume mari. Aprope nici — „Da, da ! u tea femeia tânguindu-se, „să cumpăr pen
44
ternic dintre toţi ospeţil d-tale . nu mă uit la ceea-ce capăt pentru chi — „Mare mulţumită , (fise bătrâna şi tru mine şi pentru copii o friptură — săr
14
— „Ce lăudăros 1“ dise Banul. „Dâr brituri ! “ eşi din cafenea însoţită de o privire bat- manii copilaşi n’au gustat în viâţă lor
44
eu sunt cu mult mai puternic, decât No — „Dâr pe mine mă cunosc!? în jocoritore din partea Norocului. carne — măcelarul a devenit insolent, când
rocul 1“ trebă Norocul dela masa vecină, unde mânca a văcjut banul de aur şi striga, că moneda
o prăjitură. Abia trecură 5 minute şi bătrâna întrâ e falsă, său că e furată. Va chema poliţia.
u
— „Ha, ha, ha! rîse Norocul şi dise:
Bătrâna privi la Nor o o gândindu-se plângând âră în cafeuea: „Dă-mi Domnule Atunci i-am lăsat aurul şi am fugit din răs
— „Poftesce, aratăţî odată puterea 1“
îndelungat, pe urmă dise: chibriturile, cari le-am aruncat într’un mod puteri şi âtă-mă-s aici .
44
— „Bine, să ţi-o arăt! 44 atât de nepăsător. Am perdut aurul — mi-a
— „Da, pe tine te-am vădut odată, — „Ei, dise Banul, mi-se pare, că cu o
14
în clipa aceea întrâ în cafenea o fe- mi-se pare că te cunosc. A fost, dâcă-ml lunecat diu buzunar . piesă de aur, nu-ţl pote omul ajuta. Pof
meiă bătrână îmbrăcată în sdranţe şi oferi
aduc bine aminte, cu mulţi ani înainte, Atunci cfise Banul — care într’aceea tesce aici, o pungă mare plină cu piese de
spre vîndare chibrituri şi luminări de cârâ.
când am sărutat întâia-dată pe Ionel al cu ore-care îngâmfare călcase în piciâre aur. Du-te şi-ţî cumpără haine frumâse, ca
Când bătrâna ajunse lângă masa, unde meu, băiatul, pe care l’am născut în dureri chibriturile astfel încât le-a nimicit pe tote : să nu crâdă omenii, că ai furat banii. Pen-
şedea Banul la un păhar de Sherry (vin şi, a doua-oră, te-am văcjut . „0, cerşitore prostă 1 Cum pote cine-va să tru-câ cine umblă în haine fine, nu-1 ţin
u