Page 81 - 1901-12
P. 81
REDACŢIUNEA , „gazeta* iese în Mutre fii,
Ateiistraţinnea şi Tipografia Abonamente pentru Anstro-Ungarta:
B r a ş o v , piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe şise luni
12 oor., pe trei lnni 6 dor.
Boriaorî nefranoate nu so pri N-rii de Duminecă 2 fi, pe an.
mesc.—Manuscripte nu se
retrimit. Pentrn Bomânia şi străinătate:
I N S E R A T E Pe un an 40 franol, pe şise
se prlmeso la Admlnlstraţlune In luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
Braşov şi la următorele N-rii de Duminecă 8 franol.
Se prenumoră Ia tâto ofi-
3IH0URÎ de ANUNŢURI:
in Vlona ; la N. Dukes Nachf., oiele poştale din întru şi din
Nnx. Augenfeld & Emeric Les- afară şi la d-nii ooleetori.
ner, Heinrich Schalek, A. Op- K Abonamentnl pentrn Braşor '
pelik Niiehf. Anton Oppelik. ÂdmmistraUunea, Piaţa mare.
In Budapesta: la A. V. (Jold- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
berger. Ekstein Bomat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şâse
Leopold(VlI Krzsol) et-korut). luni 10 oor., pe trei luni 5 oor.
P R E Ş U L I N S E R Ţ I U N I L O R : Cu dusul în casă : Pe un an
o seria garmond pe o colină 24 oor., pe fi luni 12 o., petrei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 cordne. — Un esemplar
Publicări mai dese după tari- 10 bani. — Atât abonamentele
iă şi învoială. — RECLAME pe cât şi inserţiunile ount a so
pagina 8-a o seria 20 bani. plăti înainte.
Nr. 283. Braşov, Sâmbătă 22 Decemvrie. 1901.
Nu se face nimic. în tbte şi asupra bisericei române Coloman Szell dise, oă în fruntea tu ce a fâcut’o marele ambasador fran-
unite. turor cestiunilor stă cestiunea economică. ces din Roma, )a recepţiunea colo
Peste o septemână se va întruni Archiereii acestei biserici au fost „E gravă şi grea în tote privinţele. Nu e niei francese din capitalaltaliei.
6răşî congresul pentru autonomia presentat şi un memoriu, seu mai vina nostră, că raportul âconomic între împăratul tuturor Ruaiilor, Nico
catolică în Pesta. bine (^is o espunere de gravamine Austria şi Ungaria se eflă în stare legal lae II a adresat din/' Ţarskoje-Selo
După multe şi forte îndelungate Majestătii Sale, der pănă în mo fa,ptică, dâr in anumită măsură dependentă.
preşedintelui Loubet următorea tele
desbater! comisiuneu alâsă de acest mentul de fată nu este cunoscut se Viâţa economică însă nu sufere mult timp
gramă:
congres şî-a terminat lucrarea şi va fi avut acţiunea lor vre-un efect. elementul nesiguranţei, cestiunea trebue aşa-
„Cu ocasiuDea aniversării, împărătâsa
presenta acum proiectul de statut, P6te se se fi făcut dela locu der limpedită definitiv, fundamental, şi de-
şi eu ţinem, să ne esprimăm urările nostre
ce l’a elaborat, congresului plenar. rile competente promisiuni, că tote cisiunea trebue să urmeze'cât mai curând".
cele mai bune faţă de Francia şi mai ales
In discursul tronului, prin care vor fi regulate şi resolvate „spre D-l Szell spune, că în căutarea solu-
s’a deschis dieta ungară în Octom- mulţumirea tuturor", ceea-ce s’a ac ţiunei trebue să stea cu legea în mână. Se faţă de D ta, d-le Preşedinte. Intre amin
tirile cele mai plăcute, ce ni le-a lăsat anul
vrie a. c. se cuprind doue pasagii : centuat şi în discursul tronului, dbr va conforma, deci, disposiţiunilor art. de
treout, preţiosă ne este mai ales amintirea
unul privitor la organisarea bisericei mai mult nimic. lege XXX: 1899.
(filelor frmnâse, ce le-am petrecut în fru-
catolice pe base autonome, în care In asemenî împrejurări, când, Mai întâiii de tote trebue să se sta-
mâsa şi aliata ţâră. — Nicolae
se cjice, că guvernul va continua a mai în ascuns, mai pe faţă se pre- torâscă tariful vamal general, cestiune, care
lucra pentru resolvarea acestei pro gătesce un fel de lovitură de stat se isbesoe de mari greutăţi şi care e agra Răspuucjând la telegrama acesta, pre
şedintele Loubet dioe în telegrama adresată
bleme spre mulţumirea tuturor, şi în contra Metropoliei Blaşiului, dom- vată prin isolarea statelor europene, mai
Ţarului oă l’au mişcat adânc urările împă
altul privitor la „regularea congruei nesce o tăcere mormentală pe în ales a Germaniei, în ce privescea oomerciul
ratului şi împărătesei faţă de Francia amioă
preoţilor catolic! de arnbe riturile", treg teritorul acestei Metropolii; şi tariful vamal. Apoi face declaraţia:
şi aliată. Francia, care a păstrat în reou-
despre care se c|ice, că va fi efec- preoţimea tace, mirenii tac, totă obş „Nisuinţa nostră oinstită este de a noscătore amintire ultima visită a păreehii
tuită cu conlucrarea clerului înalt. tea tace, par-că ar fi aşteptând re înoheia, pe basa teritoriului vamal comun,
T6te sunt der pregătite pentru signaţi sosirea catastrofei. un paot, care se garanteze aoâsta, şi pe basa domnitdre rusesol, se va bucura, dâoă o
a resolva simultan ambele cestiunî: Se cjicem, că după-ce odată au echităţii reciproce şi a dreptăţii se armo- nouă visită a păreehii imperiale va faoe şi
mai statornică acea amintire ferioitdre.
a autonomiei şi a congruei, de cum protestat, pe archiereii noştri uniţi nieze pe cât e posibil interesele ambelor /
va episcopii catolic! vor cade de nu-i mai importă ceea-ce se va pe părţi şi să fie aoomodate de a apăra şi *
acord cu guvernul şi vice-versa, înlă trece la congresul din Pesta; der ce scuti interesele eoonomice ale ţării". Francia şi Italia.
turând marile divergente, ce s’au selucrâzăîn sînul bisericei şi cum se Primul ministru spune mai departe, Cum am amintit, la recepţiunea colo
fost ivit între ambele părtî. pregătesce aicî clerul şi poporul că greutăţile soluţiunii sunt mărite prin si- niei francese din Roma, marele ambasador
Seim, că amintita organisare a pentru caşul, când ar urma lovitura tuaţiunea politică din Austria, speră însă, că franoes Barrere a ţinut un disours impor
autonomiei catolice s’a iniţiat încă ameninţătbre? anul acesta situaţiunea se va limpecf, căci tant.
1
îuainte cu 30 de an! cu scopul spe Nu se face nimic. „a bătut dra a două-spre-cţecea' , bat la uşe Barrere a spus, că anul trecut a fost
cial de-a trage şi biserica română Şi totuşi pe la sfirşitul verei convenţiile comerciale internaţionale, şi ar de-opotrivă fructifer pentru Italia şi Fran-
unită în cercul ei, cu alte cuvinte fi gravă de tot răspunderea celor de peste oia, fiind-că consolidarea raporturilor ami
trecute scria însăşi foia bisericescă
de-a contopi organisatia ei de sine Laita, dâoă nu se vor sili să pună oapăt cale ÎDtre cele două ţări, a devenit defini
din Blaşiîi, că nu mai merge aşa,
stătătbre în organisatia bisericei ca că ar trebui se urmeze o mişcare luptei contra paotului. tivă. Ambasadorul a reamintit visită flotei
tolice unguresc!. Szell s’a adresat, deci, indirect „Reiehs- italiene în Toul.on şi întrevederea preşe
solidară şi sistematică în apărarea
In mânia tuturor protestărilor rath“ ului, vrând par’că să adaugă şi din dintelui Loubet ou ducele de Genua, eveni
sfintelor aşezăminte ale bisericei căci,
clerului şi poporului român unit s’a parte-i ceva la ameninţările lui Koerber. mente acestea, oarl au lăsat urme ne
cu tbte protestările archiereilor şi ale
susţinut acest plan în tbte eonferen- Şi dâoă totuşi „Reichsrath“-ul nu va şterse în inimile Francesilor. Suocesul acesta
conferenţei din Cluşiu, episcopatul
ţelo şi congresele şi în tote actele catolic unguresc stă la pândă cu da asoultare nici lui Koerber, nici lui Szell ? l’a uşurat prevederea bărbaţilor de stat,
relative la cestiunea autonomiei şi Etâ marea şi grava întrebare a mo oqrl conduc politica esternă a Italiei şi
ochii aţintiţi la prada, după care
a congruei. La congresul din Festa mentului. -Franciei. Nu mai esistă ac}! între Italia şi
aleşuesce de c} ©î de ani!
e
au fost învitat! întot-dbuna şi pre Francia neîncrederea, ce adese-orl apasă
laţii metropoliei române de Alba- Anul nou în străinătate. popârele şi oare a fost isvor de mari neîn
Iulia şi de sigur sunt invitat! şi as- Szell despre pactul economic. ţelegeri. Relaţiile frauoo-italione sunt stră
tăcjî. Ei, ce-i drept, nu s’au presen- Dintre manifestaţiunile politice bătute de dreptate, siuceritate şi lealitate,
tat şi au protestat, dâr episeopatul Am semnalat erî discursul ministrului cu ocasia anului nou gregorian, re şi interesele şi-le respeotâzâ reciproc.
romano-catolic şi guvernul s’au pre preşedinte Ssell ţinut cu ocasiunea felicită marcăm schimbul de depeşî de feli Oratul s’a provooat la faptul, oă în
făcut, că ignorâză aedstă protestare rilor de anul nou. Partea mai remarcabilă citare între preşedintele Republice- decursul celor patru ani din urmă a suooes
şi au continuat a lucra proiectul de a discursului a fost aceea, în care a vorbit ftancese Loubet şi Ţarul Nicolae al să se înlăture orl-ce fel de cause a neîn-
statut şi cel de congruă, dispunând despre pactul economic cu Austria. Rusiei şi remarcabila enunciaţiunel crederei, întrucât cestiunea Tunisului s’a re-
1
FOILETONUL „GAZ. TRANS". Registrele de socoteli ale oraşului sunt M. Plnlippo Pictori pro impresione ca- cărţii, pentru ceea-oe a primit uu bacşiş
Sibiiu din timpul acesta amintesc ca tăl ihechismi valachici bibale ff. 2. *) de 2 fl.
1
măcit! al magistratului pentru limba româ- Cine să fi fost aoest Philippus Pictor ? Pornind din acest dat destul de elo-
quet şi fiind acest Maler — după mărturia
nâscă, pe un anumit Philippus Pictor, cu
Cel mai veGhiu monument profan Român nu putea fi ; a fost necondiţionat destul de clară a documentelor contimpo
noscut din documentele contimporane şi oa
Sas de nascere, care ounosoea însă perfect
ambasador şi spion în ţările Românesci. limba română, ceea-ce reese şi din notiţa rane — pe timpul acela în Sibiiu singurul
de limbă român^scă. cunoscător perfeot al limbei germane şi ro
întru cât dooumentele contimporane din 14 Aprilie 1647, ouprinsă tot în soco
(0 scrisore românescă din al 2-lea deceniu al mâne, şi funcţionând ohiar ca interpret
aduc pe aoest Philippus Pictor în legătură telile Sibiiului, unde Philippus Pictor e
vâcului al XVI-lea.) oficios al magistratului orăşeneso pentru
şi cu tipărirea primei cărţi românesci, cate- amintit sub numele de Philipvus Maler, cu
(Continuare.) cliismul luteran dela Sibiiu din 1544, voi fi atributul de magister 12 ), ceea-ce dovedesc?, limba românâsoă, e o conolusiune din cele
Câtă importanţă atribuiau oraşele să cerca să mă estind oeva mai în detaitî asu că Philippus Pictor în registrele latinesci mai neforţate a admite, că tot el, Filip Zu
sesc! limbei românesc! ca limbă de oomu- pra lui. nu e decât o traducere verbală a Germa gravul a fost cel însărcinat din partea sfatu
nului Filip Maler (=Filip zugravul, pic lui şi cu traducerea catechismului.
nicaţiune în afacerile lor comerciale-diplo- Philippus Pictor e menţionat în soco
torul). Oă de fapt un străin, în caşul de faţă
matice cu cele două principate românesci, telile oraşului Sibiiu deja de prin 1537, ca
un German, şi nu un Român, a fost tradu
apare destul de olar şi din faptul, că d. e. interpret (interpres) între domnii (domini) Pasagiul citat referitor la tipărirea cătorul catechismului luteran, aoâstă hipo-
magistratul oraşului Sibiiu în tot decursul sfatului săsesc şi voevodul Ţării Românesc! catechismului românesc, ne lasă să conchi tesă devine aprâpe siguranţă, oonsiderând
primei jumătăţi a veacului al XVI-lea — (Waivoda Transalpinensis). ) dem, că acest Philippus Maler la publica următârele momente de importanţă deoisivă.
10
epoca, oare ne 'preocupă şi pe noi — are Sub data de 16 Iulie 1544 cetim tot rea acestui catechism a avut cel puţin rolul, E inoontestabil, oă aşa numita „între
pe lângă sine în permanenţă, ca un ofi în socotelile Sibiiului şi tot în legătură cu de-a fi îngrijit, sâu supraveghiat tipărirea bare creştin facă*, ouprinsă în copia manu-
ciant deosebit, un tâlmaciu şi scriitor al numele lui Philippus Pictor importanta scire
n ) In aceeaşi s’a dat la voinţa domnilor, soriptă din 1607 a lui popa Grigorie din
epistolelor româneşti, ce veniau la sfat seu referitore la tipărirea catechismului româ- lui M. Pbilippus Pictor un bacşiş de 2 fl.; în Hur- Măhaciii, e o copie după originalul tipărit
9
■'erau trimise din partea sfatului. ) neso : Eodem die ex voluntate dominorum daţi muzacbi v. XI, pag. 859. al cateohismului luteran din 1544 Sibiiu. )
13
12 ) Ex commisioDe dominorum Saxonum
T
9 ) „Dolmetsch und Schreiber walâchischer nes f. Sieb. Landeskunde, IV iS r. 1 (15 Ianuarie misso magistro Philippo Moler (cetesce : Maler) 13 ) N. Sulicâ, Coresi scriitor Şefi. tipograf?
Briefe, die an den Bat komen oder von ihm abge- 1881, pag. 1). in Valachiam cercius aliquid cognoscendum, în în „Gaz. Trans.“ 1901 Nr. 192; I. Sbiera, Mişcări
scbickt werden“, v. Korespondenzblattde3 Verei- 1D ) Hurmuzachi XI, pag. 855. Hurmuzachi XI, pag. 861. culturale pag. 100—108.
