Page 82 - 1901-12

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 288—1901.

solvat, s’âu restabilit bunele raporturi co­ Găsesoe nepotrivit răspunsul, pe care Spiru Haret, mimstrul cultelor şi in- nezuelei în urma unei violente altercaţii
merciale şi s’a îndepărtat tot ce ar fi putut l’a dat P. S. Sale d-1 preşedinte al oonsi- strucţiunnei publice, spune, că scopul legei ou preşedintei© Castro.
da prilej la neînţelegeri în Mediterană. liului şi că nu este meritat un astfel de este: să asigure o bună administraţie a
Rusia şi cestiunea Mandşuriet.
In ultimul său discurs ministru de es- răsboiu dus în potriva prelatului. avarilor bisericilor. Arată oâtă destrăbălare
D i n P e k i n g i-se telegrafâză agenţiei „Reu-
terne italiau Prinetti a arătat cu olaritate a «sistat în multe administraţii de averi
Oratorul se ocupă apoi cu economia tsr , că plenipoteuţiatul rusesc Lessar a
u
elocuentă, că epoca neînţelegerilor dintre Fran- legei în general. D-sa crede, că nu este bisericescl. Oitâză în acâstă privinţă numă-
cia şi Italia aparţine acţi trecutului şi că râse caşuri, unde dintr’o avere înfloritâre, comunicat celorlalţi ambasadori, că după a
bine să se sustragă dela supravegherea co­
domnesce o complectă armonie între vederile cu mult mai mare decât trebuinţele re­ lui părere, îu scurt timp se pâre aştepta
munelor veniturile şi administraţia biseri­ resolvirea oestiunei Maudşuriei. Din atitu­
celor două ţări. Numai sunt, deci, între cilor şi să se oentraliseze la ministerul cul­ clamate, n’a mai rămas aprâpe nimic din
Francia şi Italia cestiunî interteritoriale, causa relei administraţii a unor epitropil. dinea lui Lessar se conohide, că isoălirea
telor. O seriosă priveghere va fi imposibil
ceea-oe oonstitue chezăşia oea mai sigură, Trece apoi la obiecţiunile aduse le- seu neiscălirea convenţiei, e un lucru indi­
să fi esercitată dela centru, ori cât de doc­ ferent pentru Rusia, in cercurile funcţiona­
oă viitorul celor două naţiuni latina va
tor in teologie ar fi administratorul. goi de cătră P. S. S. Episcopul de Rîmnic rilor ohinesl se vorbesoe, că Rusia a de­
aduoe amiciţie frăţâsca şi o epocă lungă şi şi arată, că P. S. Sa ia caşuri isolate şi le
încă odată, observă d-1 general, con­ clarat, oă va rupe tratările şi susţine ocu­
roditâre de pace. generalisâză.
stat tendmţa partidului liberal de a ceu- parea Mandşuriei, dâoâ convenţia uu va fi
Discursul lui Barrere a fost viu apla­
tralisa totul. In oest'a numirei directorului Casei iscălită de China până la anul nou, oalsu-
udat.
General Mânu, continuându-şî disour- Bisericei, d-sa spune, oă pentru fie-eare spe- darui răsăritân.
oialitate se cere un titlu. Intru cât s’ar
su! în discuţia generală asupra legei pen­ Casă pentru joc de cărţi în S a-
Din Senatul român. tru înfiinţarea Casei Biserioei, critioă dis­ vătăma interesele instituţiunei dâcă s’a pro- mos. Se scrie diarului „Temps“ dinConstan-
posiţia de a-se numi pe 5 ani adminis­ văcjut titlul de doctor sâu licenţiat în teo­ tinopole: Aid se vorbesoe despre un pro­
Şedinţa dela 31 Decemvrie n. 1901. trator. logie pentru ocuparea postului de director ?
Discuţia generală se închide. iect de a stabili pe insula Samos o casă
D-v. aveţi tot-deuna ilusia — c}ice
Proiectul despre Casa bisericei. pentru joc de cărţi oa cea din Monte-Carlo
d-sa — că aveţi să staţi 5 ani la putere. Proiectul se ia în consideraţie.
La ordinea t^ilei disouţia generală asu­ Şedinţa se ridică la ârele 6 fără 20. Măsurile luate de curând de cătră guver­
Dimitrie Sturdza, preşedintele consi­
pra proiectului pentru înfiinţarea Casei bi­ nul Belgiei contra stabilimentelor de joc
liului. încă odată îţi spun, oă noi avem de
sericei. gând să stăm opt ani la putere. (Ilaritate, (;Şedinţa dela 1 Ianuarie n. 1902.) de căiţi au inspirat unui sindicat belgian
ideia do a merge la Samos, spre a face
Gr. Ştefănescu spune, că are mai multe aplause). Dr. Drag. Demetrescu, raportor, dă oe- câtorva membrii ai adunării oferte destul
nedumeriri şi de aceea ia ouventul. Una Generalul Mânu. Rămâne, ca să con­ tire ert. 1.
de ademenitore, dâcă i-s’ar acorda concesi­
din nedumeriri este faptul, oă se esceptâză simtă şi ţâra la aoâstâ dorinţă a d-vostră. P. 8. S. Episcopul de Rîmnio dice, unea. Sindicatul dă principelui 20.000 livre
din lege Eforia din Bucuresol, epitropiile D-sa critică disposiţia din lega privi- oă precum statul este perfecţiunea organi- şi aceeaşi sumă deputaţilor. Afară de aoâsta
sf. Spiridon din Iaşi şi Madona Dudu din târe la pogonele posedate de biserici şi saţiei sociale omenesc!, tot aşa şi biserica va da vistieriei samiote 5000 de livre ime­
Craiova şi nu se esceptâză Epitropia bise- cari pogone vor fi admiuistrate pe viitor este perfecţiunea organisuţiunei credinţei. diat după acordarea concesiunei şi o con­
rioei Creţulescu din Bucurescl. Ar dori să de Oasa Biserioei, precum şi disposiţia Biserica nu este un organism nevăzut, ci
aibă o lămurire în acâstă privinţă. un organism văcjut, cu acele-aşl nece­ tribuţie anuală, cari s’ar ridica eu timpul
relativă la destituirea epitropiilor biseri­ pănâ )a suma de 50.000 livre. Alte avan-
A doua nedumerire este disposiţia pre- cesc!. sităţi ca şi statul pentru a trăi şi & se des- tagii pe cari le ofere sindicatul sunt: con-
văcjotă în lege, prin oare se spune, oă ad­ volta. Biserica se deosebesce de 9tat prin
Dr. N. Manolescu spune, că legea este strucţiunea de căi ferate, şosele, teatru,
ministratorul Casei biserioei trebue să fie bună diu t6te punotele de vedere. originea jei. Biserica este aşecjată direct circ, stabilimente de promenadă şi pieţe
licenţiat în teologie. D-sa orede, oă ar fi de Domnul Isns Christo9. Scopul şi al bi­
Vorbind de cuventărea P. S. S. Epis- publice, grădini, construcţiunl de cheiuri,
mai bine să rămâie la apreoierea ministru­ sericei şi al statului este moral. Deosebirea
oopului de Rîmnic, d-sa compară înalta întreţinerea unui spital, creaţiunea uuei
lui, să numâsoă pe orl-ce personă capabilă însă este că Biserica predică prea mărirea
misiune a prelaţilor cu rolul, pe care îl are bănci agricole, a unei şcoli comerciale, îm­
de a administra acâstă instituţie. lui Dumnecjeu, âr statul garantâză esis-
lumina ochilor în organismul omenesc. Sunt prumut. oferit guvernului cu 8°/ , subvenţi­
0
Oratorul oitâză apoi mai multe arti­ tenţa omului. Continuând, Prelatul spune onarea companiilor vaporelor, cari vor sta­
organe cărora li-se aduoe totul la disposi-
cole, pe cari d-sa ie găsesoe inoomplecte oă vrea să răspundă d-lui prim-ministru bili servicii regulate în Samos, Pireu, Ale­
ţie, fără ca ele să se deranjeze, ou condi­
său nelămurite. ţie să rămână neclintite la postul lor. care a spus erl, că biserica este un orga­ xandria, Salonic şi Coastantiuopole. Cou-
nism ideal. Biserioa este un aşedământ vă-
Generalul G. Mânu spune, că legea în Părinţii bisericei nu trebue să părăsâsoă oele oesiunea ar ave durata de 99 ani. In
dut. Scopul ei numai, este ideal. Esplică
discuţie este o lege din oele mai rele. Ces- spirituale pentru a-se ocupa eu cele lu- adunare majoritatea este câştigată, rămâne
apoi ideia emisă de P. S. Sa despre orgs-
tiunea averilor bisericilor este o cestiune mescl, ou averile bisericilor. Atât P. 8. S. a se vedâ, ce va d°® guvernul central şi
nisarea federativă a Bisericei, şi pentru ce
de mult regulată la noi şi nu era nevoie cât şi generalul Mânu au combătut centra- dâcă Sultanul va da sencţiuuea.
crede ca jignitor controlul pe care minis­
să vie ou o asemenea lege d-1 ministru. lisarea averilor bisericesc!. Unde se oen-
terul îl va esereita asupra epitropiilor. Ora­
Dâcă ar fi oeva de regulat în privinţa cul­ tralisâză, d ® Dr. Manolesou, se organisâză.
70
torul spune, că la facerea legilor bisericesc! SOIRILE DUEL
tului, ar trebui să se intereseze de cultu­ Şi apoi ce se centralisâză ? Numai o partâ
trebue să se observe ou multă atenţie sfera
rile străine dela noi. Avem oultul catolic, din averea bisericelor.
atribuţiunilor bisericesc! şi aceea a stribu- — 21 Decemvrie v.
despre oare d-1 ministru nu scie nimic.
Matei Corbescu faoe analisa legei şi ţiunilor politicesoî, pentru a nu se pro-
Avem oultul mosaio, care de asemeuea ar se întrâbă, dâcă se pote ooutesta controlul Visita Moiiarclmlui la Roma. Agen­
trebui regulat. Oe se faoe cu averile aces­ duoe o turburare în consciinţe. ţia „ta’is-Nouvelles“ spune, că contele
statului în administrarea averilor afectate
tui oult. Oe faoe d-1 ministru, când se alege Szecseu, noul ambasador austro-ungar pe
bisericilor.
un rabin şi oând Evreii sunt împărţiţi în lângă Vatioan, s’a întreţinut cu oardinalul
Guvernul uu faoe, decât a suprave­ Rampolla asupra proiectatei visite a împă­
două tabere asupra unei asemeni alegeri. Din străinătate.
ghea administrarea fondului bisericeso. Gă- ratului Frauoisc Iosif la Vatioan. Majesta-
Avem cetăţeni catolici, protestanţi, ar­ sesce, oă nu e bună disposiţia prin care Conflictul între Germania şi Ve­
meni, evrei, oarl fac ce voeso, fără ca d-1 mi­ să ia comunelor rurale şi urbane dreptul nezuela oontinuă a preocupa lumea diplo­ tea Sa va urma precedentul creat de îm­
nistru să scie ceva. Etă despre ce ar trebui păratul Wilhelm, adecă va face visita la
de administraţiuue şi de control asupra matică. Germania a comunicat Statelor- Papa după visita diu Quirinal, însă se va
să se ocupe d-1 ministru al cultelor; sun averei bisericilor. Revenind la cestiunea Unite ale Americei pretenţiunile, ce le are
tem uu stat modern şi independent şi ar Biserioei spune, că ceea-ce îi trebue Bise­ asupra Venezuelei şi pentru eseoutarea oâ- duce îu propriul său echipagiu din palatul
trebui să nu mai tolerăm, să faoă fiă-caro ricei Române nu este splendârea esteriâră, rora va sequestra vămile. Guvernul Ameri- de pe piaţa Veneţiei, unde este situată
oe vrea în ţâra nostră. materială, este splendârea morală (Aplause) oei-de-Nord a răspuns, că nu se opune la ambasada Austro-Ungariei dela Vatican.
Trecând apoi la ouveutarea P. S. 8. Oratorul termină declarând că va ’vota le­ eseoutare, dâr oă nu va permite sub nici o Almanacliul societăţii de lectură
u
Episcopului de Râmnic, spune că Prelatul gea, dâr eâ ’şl reservă dreptul a propune formă o anexare de teritorii americane de „Petru Mai or . înainte de asta cu 16 ani,
a ţinnt o frumâsă cuvântare şi aprobă ou un amendament în ceea-ce privesce Eforia cătră vr’o putere europenă. Ministrul ple­ când societatea „Petru Maior* îşi serbase
desăvîrşire modul de vedere al P. S. Sale. şi Epitropiile. nipotenţiar german a părăsit capitala Ve­ aniversarea de 25 au! a înfiinţărei sale, se

15
Limba traducerii românescl cunoscute formală a limbei românesc!, dâr nu avea Român aşa-dâră nu putea fi tradn- şi din prejurime ) —sâ-şl însuşâscă liml a
din acâstă oopie nu presintă nimic diu co­ simţul înăscut pentru priceperea firei aces­ oătorul, ci numai străin, cunoscător şi al săsâscă.
loritul archaic atât de pronunţat al prime­ tei limbi. limbii românescl, âr acest străin cunoscător
între aceşti Români Braşoveni, inter­
lor tipărituri bisericesc! române publicate Textul german e tradus aprope ad şi de limba românesoă pe la 1544în Sibiiu
preţi şi ambasadori ai magistratului săseso
de diaconul Coresi, precum şi al celorlalte litteram, trecând pe calea acâsta în tradu­ nu putea fi deoât numai Sasul Filip Maler, pentru principatele româneso forte des e
texte vechi bisericescl manuscripte, ci re- cerea românâsoâ anomalii ca sens, şi con- tălmaciul ofioios al magistratului orăşenesc
amintit în epoca, de care ne ocupăm, un
flectâză deci graiul viu român contimporan, strucţiunî imposibile românescl (inversiuni, în afaceri de limbă românâseft.
anumit Vâsli (scris în documente: Wassii
singurul graiii românesc, care îl putea cu- erori de topică) cari nu le aflăm nici în * 16
sâu Wesii) ) indicat anume ca Român
nosce pe atunci un laic, şi anume un străin. primele traduceri bisericescl, ori cât de în Braşov raportul să s. himbă. Mij­ (Wesii Walachus) 17 ) şi anume oa Român
O limbă mai vechie românescă o putea cu- servil ar fi ele legate de textul slavon, fiind locitorii între magistratul săsesc al oraşului din Scheitf (Bolgârszâk, Bulgarus). )
18
nâsce numai un cunoscător al traducerilor aici traducătorii toţi Români, şi nu străini. îi între ţările românesc!, sunt tot Români,
mai veohl românesol-biserioesol, un cărturar Etă două esemple: şi anume Români din nemijlocita apropiere (Va urma.) JSicolae Sulică.
biserioesc, aşa-dâră numai un preot român, Das erste Gebot: Ich bin der Herr a oraşului, Români din Scheii Braşovului.
cum a fost d. e. şi diaoonul Coresi. dein Gott; du solist nicht andere Gotter
Lucrul se esplică oa o urmare a strîn-
Tocmai un preot ortodox român să se haben neben mir. — De întâiii: Eu sânt
selor legături seculare de dependenţă ale
fi angajat la întroduoerea bruscă a unei domnul dumned®ii al tău; pre lângă mene
Românilor Braşoveni faţă de magistratul
dogmatici eretice, cum e Catechismul lui [sensul adevărat: afară de mine] Dumned®i săseso — şi paralel şi a neîntreruptelor sbu- 15 ) Măcelăritul, lânăritul şi cărăuşia au fost
Luther, aoâsta o soiau şi Saşii, oă e cu ne­ străini să n’aibi. în sutele trecute esclusiv în manile Românilor
oiumârî de emancipaţitme — ceea-ce a adus Braşoveni.
putinţă, abstrăgând de faptul, că în acele Wer da glanbet uud getauft wird, ou sine, oa şi Saşii Braşoveni să-şi însu-
vremuri preot român, oare să fi cunoscut der wird selig werden; wer aber nioht 10 ) Quellen zur Geschichte der Stat Kron-
şâscă de voie de nevoie limba românâsoâ, stadt. Voi. III, 1896 pag. 1047 et pasim.
limba classioă germană — oea introdusă glaubet, der wird verdammt werden. =
şi la rândul lor apoi şi Românii Braşoveni
în literatură de Luther — era a doua im­ Cine va orede şi va fi botezat, ispăsit va 17 ) Hurmuzachi, voi. XI, Socotelile Braşovu­
— abstrăgând de daraverile comerciale, ce
posibilitate. fi; cine iară [corect românesoe: iară cine] lui pag. 784.
le aveau cu poporaţiunea săaâscă din oraş
14
nu va crede, pierit va fi. ) 18 J Quellen zur Geschichte etc: 1. c. cf. Hur­
Felul, cum e făoută traduoerea româ-
muzachi, XI pag. 788. — Văsîî, ca nume de botez
nâsoă, tradâză pe Germanul, care pricepea u ) Textul german e reprodus după un cate- mai mult ca ortografie de editio princeps; cf. Sbiera, e la Românii Braşoveni până îu diua de^astădl
perfeot limba germană şi avea şi cunoscinţa chism mai nou luteran, care însă se deosibesce op. c. pag. 101—102. formă esclusiv întrebuinţată a numelui Vasile.