Page 87 - 1901-12

Nr. 284—1901. GAZETA 'TRANSILVANIEI. Pagina 3.

torinţa naţională: sprijinirea meseria- veni turburarea în popor.' Poporul şî-a fost lor; decadenţa omului prin beuturl alooo- pănă în cfi de astăc}! nu le-au
ua
şidui şi a negustorului român, care la propus, ca cu orî-ce preţ să răstdrne pe lioe etc. A doua e o traduoere din operile înapoiat proprietarului. Publicăm
rendul seu e dator se sprijinăscă ne- fostul primar, ca să scape de multele apă­ lui Bolanden „Periculoşi pentru stat , na­ mai jos jalba ţăranului, protestând
44
mul şi biserica, crescend familii ro­ sări şi nedreptăţi, oe i-a făcut acesta, şi să raţiune populară instructivă. Preţul celei contra volniciei gendarmeresc! şi de­
mânesc!, plătind cult, cumpărând alegă pe Mihail Moldovan, econom de dintâiă e 1 cor. -|- 10 bani porto, a doua nunţând caşul superiorilor compe­
cărţi, (par© românesc! etc. frunte, om ou stare bună şi ou purtare costă 50 bani. Ambele prenumărate de-o- tenţi, ca se pună la reson pe voini-
Num,ai dela Românii Asta se ne esemplară. Der ce să vedi? Fisolgăbirăul dată 1 cor. 70 bani, trimise franco. Se află coşii gendarmî. ]5tă scrisorea:
fie lozinca. a pus pe cei doi gendarml lângă uşa eao- la autor în Kolozs-Borşa posta în loc.
E. celăriei comunale şi n’au lăsat pe alegătorii Din Zlatna ni-se scrie: „In ur. 49 Rugare cătră onorata Redacţiune a „ Gazetei
14
lui Moldovan să între. Fisolgăbirăul, în vir­ Transilvaniei .
11
de Dumineoă al preţuitei „Gazete aţi luat
tutea dreptului ce-1 are, a eschis dela can- Onorate Redactor !
S O I R I L E D 1 L E I . didare pe Moldovan Mihsilă, a candidat pe notiţă despre încetarea din viâţă a d-nei
Ana Plaşte, dâr din erâre s’a omis a-se Te rog să faoî bine, să iai amintirea
fostul primar şi pe alţi doi figuranţi. In-
— 22 Decemvrie v. arăta, că printre cei cari jelesc pierderea aoâsta numai decât în sâmă, căce iacătă,
cependn-se votarea, cei din urmă au repă-
Pentru meseriaşii noştri. în localul aoâsta este la primul loc soţul răposatei ce vrâu străinii să facă cu noi, oâee şi ou
şit dela candidare şi a rămas în oandidaţie mine iaoătâ, ce s’a întâmplat:
44
„Asooiaţiunei meseriaşilor se va continua Filimon Plaşte em. pretore şi notar oercual
tot fostul primar, pe care fisolgăbirăul l’a
mâne Dumineca 23 Dec. v. seria prelege­ Răposata a avut o frumâsă înmormântare." Când au perit banii dela poşta din
declarat de ales. Aşa s’a jucat comedia
rilor. începutul la 4 ore d. a. Haţeg (banii au perit la 22 Septemvrie —
acâsta eleotorală în comnna Vidraseu din Băile de vană şi de abur ale Efo­ 5 Oct.), dâră fiind şi eu în apropierea poş­
Liturghia maghiară. Este cunoscută oereul Ernotului. Asta să fie âre legea şi riei şcolare din localitate, vor fi închise
tei, am venit şi eu în cercetare, aşa-dară
mişcarea câtorva „patrioţi * ruteni, cari au dreptatea lui Szell, buciumată pe tâte gar­ Marţi, 25 Deoemvrie v., prima (fi de Cră­ au venit gendarmii şi mi-au controlat casa
1
pus tote pietrile în mişcare, ca să li-se per­ durile? Dorinţa şi dreptul poporului e în­ ciun. in formă de hoţ sâu tâlhar şi n’au găsit
mită a ţină slujba în limba maghiară. în călcat şi nesocotit, âr fisolgăbiraele îşi Prima societate pentru măritarea nimica la mine în casă, dâră mă rog eu
fioaia au găsit împotrivire noii reforma­ jooă mendrele în dragă voe.“ fetelor. Institut pentru asigurarea fetelor am o biblioteoă frumosă în oasă şi mi-au
tori. Acum vine un canonio maghiar din şi băieţilor. In luna Deoemvre a tr. s’au confiscat 6 dărabe de oărţî: 1 esemplar
Strigon, ou numele Dr. Rajner, careîntr’un Prelegeri economice. Aduc la cu- însoris 1108 părţi de competenţă, âr ca
u
nosciuţa celor interesaţi şi pe acâstă cale, oompetenţâ de măritagiii s’au plătit 78,539 „Răspuns la cartea ndgră (Axeutie Severu),
u
articol scris în revista „Kat. 8zemle com­ a
oft sunt delegat din partea „Reuniunei eco­ cor. 86 b. Numărul total al părţilor de 1 esemplar „Românul în sat şi la âste (Pop
bate cu puternice argumente liturghia ma­
1
nomice comitatense * de aţină câte trei pre­ competinţă înscrise dela 1 Ianuarie pănă Reteganul), 1 esemplar „Alcoolismul in Ro­
ghiară. — Va să cfieă nici Maghiarii înşişi la 31 Decemvrie este de 13,359, âr suma mânia , 1 volum dm fâia Yulturului dela
11,
a
nu sprijinesc tendinţele „Maghiarilor gr. cat,. 14 legeri în comunele Porumbacul sup. şi Găi­ totală a competenţelor de măritagiu face n
nar. In Porumbacul sup, timpul prelegeri­ 584.950 cor. 12 b. Dela înfiinţarea institu­ Oradea-mare, legate mai multe esemplare
Depunere de mandat. Deputatul ro­ la olaltă, .1 esemplar „Fâia Poporului“ din
lor e fixat pe (fii ! d ® şi 20 Ianuarie, tului s’au plătit sub titlul de oompetenţă
0
0 0
mân din dieta Bucovinei Dr. loan cav. de de măritagiu 6.856,472 cor. 84 b. Oomisiu- Sibiiu, 1 esemplar din „Gazeta Transilva­
apoi 2 Februarie 1902 la 1 oră dupâamâdl,
Volcinschi a depus mandatul său, notificând nea supr&veghiătâre, oa în fie-c&re an aşa niei! la oare şi eu sunt abunător.
u
âr in Găinar timpul prelegerilor e fixat pe
aoâsta mareşalului ţării şi preşedintelui şi la 31 Decemvrie 1901 laamiacfi, conr.ro- Dâră din 26 Septemvrie — 9 Octom.
12 şi 26 Ianuarie, apoi 12 Februarie 1902 la lând averee, a găsit următârele posiţii:
clubului dictai român. 8e presupune, că mi-le-a ţinut la c&sarma de gendarml în
aceeaşi âră. Prima prelegere are de obiect: Imobile 1,489,622 cor. 12 b. Deposite de
oausele sunt de natură politică. Haţeg pănă în 16/29 Decemvrie, şi eu n’am
prăsirea vitelor, a rîmătorilor şi bolele economii: 2.121.234 cor. 57 bani. Hipotecî
acestora. A doua prelegere are de obiect: prime cu 472% • 3.332.033 cor. 35 bani. soiut unde sunt. Aşa-dâr am făeut în 16/29
0 comună vândută la licitaţie. Pe
împrumuturi p« obligaţii: 300,161 cor. 32 Decemvrie o întrebare la strajameşterul
diua de 7 Ianuarie a fost fixată licitaţia traotarea raţională a gunoiului, canalisa- b. Bani gata: 42,825 cor. 61 bani. Total:
tuturor averilor din comuna rutenăscă Also rea pământului apătos şi stîrpirea burueni- 7,285,887 oor. 01 b. dela gendarml:
Kaloosa din Maramureş. S’au scris multe lor. A treia prelegere are de obiect: cul­ — Mă rog, domnule strajameşter,
despre esploatârile jidovilor din acel comi­ tura plantelor de nutreţ şi arăturile de 0 mulţime de scrisori de recunos- unde sunt cărţile mele, oăoe eu am lipsă
l ! cari ŞÎ-an mai păstrat un
tat şi 4' ar6 0 tomnă. — loan Georgescu. oinţă şi declaraţii din partea medicilor re­ de ele?
numiţi doveso, că cel mai bun mijloo pen­ Dâr el mi-&u diotat, căoe trebue să
rest de dragoste oreştinâscă pentru nenoro- tru evitarea suferinţelor de anemie, krup,
Decadenta mini ficior do ban! facă arătare domnului solgăbirău, căce noi
oiţii Ruteni, au protestat contra acestor piept şi plămâni şi altor asemenea bâte
gata. Iekelf&iusy Lâszlo, fiu de aristocrat Românii n’avem iertare să oetim cărţi ro­
esploatărî neomenesoî. Acum vine diarul este untura de pesce a lui Zoltan. De âre
maghiar, a avut forte rele purtări. Părinţii
„Hazânk“ şi spune, că protestările cu greu ce n’are gust sâu miros neplăout, copiii şi mânesc!; — dâr eu am răspuns:
lui au cheltuit multe parale în speranţa, adulţii o iau fără grâţă. Este forte nutri-
vor avă efect, deore-ce la băncile, oarl an — Dâoă nu este iertat, do ce le tri­
că vor scâte ceva din el. Tâte au fost târe şi uşor de mistuit. O sticlă 2 corâne. met cei, care le fac de acolo?
cerut licitaţia, sunt interesaţi alăturea cu
însă în zadar. Şoâlele secundare le-a ter­ Se capătă în tote farmaciile.
Jidovii, şi funcţionarii administrativi, în Şi strajameşterul şi un firer român
minat el oâne-cânesce, dâr mai departe n’a
frânte ou fişpanul Rosner Ervin, care pri- mi-au spus:
vrut să înveţe. A trăit luxos şi nu i-a plă­
mesce pe an dela o bancă un onorar de Scrisorea unui ţeran. — Oăoe nu este ertat, să faceţi
cut să muncâscă. După-ce a isprăvit totă
12,000 corâne. Afară de acâsta, banca (Esces de ze! gendarmeresc). d-vâstră cărţi românescl, căce dâoă vă
averea, a intrat în gendarmerie, dâr l’au
în fruntea căreia stă fişpanul, este sucur­ prinde oărţile, vi-le oonfiscă şi pe d-vâstră
dat afară şi de acolo. In oele din urmă se
sala băncii din Budapesta, în fruntea că­ Cetitorii noştri îşî vor fi adu­ vă duoe la Sighedin în temniţă, — şi noi
dăduse beţiei şi intrase ca vizitiu la un
reia stă jupanulKornfeld Zsigmond, pe oare când aminte de furtul de banî, ce să mergem în...... peste OarpaţI, în Româ­
hotelier în Krompaoh. In noptea de Cră­
d-1 Szell numai de curând l’a făcut mem­ s’a sevîrşit tomna trecută în Haţeg. nia, căoe acolo este dreptul nostru, să ce­
ciun venind beat acasă, a oăfiut fără sim­ Gfendarmii fâcend atunci cercetări, au tim oărţi românescl.
bru în camera magnaţilor. — Apoi cum să
ţiri înaintea grajdului şi nu s’a mai sculat. pus la cale mai multe perchisiţii. Intre
nu fie exploatat bietul popor de jidovi, Dară eu Adam Daju mă rog, să fa-
In starea lui de beţie a murit de frig,
când aceştia au proteotorl aşa de sus puşi. cei năpăstuiţi cu perchisiţia era şi oeţl bine, să daţi publicului amintirea
aoolo unde a cădut.
ţeranul Adam Daju, la care, fiind aoâsta, în tâte abunamentele (foile —Red.)
Alegere de primar comunal între Avis. D-1 preot loan Bochiş din Borşa nevinovat, se înţelege, că n’au găsit roroânescI, şi în străinătate şi în România
baionete. Din Vidraseu, comitatul Terna- aduce la ounoscinţa publicului, că a soos nimic bănuitor. Ţeranul însă fiind şi la altele abunamente din poporul nostru
vei mioî, ni-se scrie: „In 30 Deoemvrie n. de sub tipar două cărţi. Cea dintâiă înti­ om iubitor de carte, îşî adunase o român.
s’a făcut alegerea de primar în comuna tulată „Cursele diavoluluicuprinde 15 na­ mică bibliotecă, în care, borfâind Anal 1901 Decemvrie 17/30.
nostră. Actualul fisoigăbirău a trimis îna­ raţiuni în care se combat oertele familiare, domnii gendarmî, au confiscat pe Haţeg Sub cetate. Adam Daju.
inte doi gendarml sub pretext de a pre­ urmările triste a orescerei greşite a copii­ nedreptul nisce cărţi, pe car! nici
începutul şi sfîrşitul fie-căruî an ş colar, verstă abia de 15 an! împliniţi a fost prins Acestă stare barbară a ţinut pănă Plâşa Rămeţului, peste cresta căreia tre­
Pavel Oătana din Muncel mă aducea si j cu funia de „omenii legii spre a’l vîrî în cam pe la 1831, când împăratul Francisc cea drumul, se deschidea o vedere, decât
44
me ducea la şcâlă. armată, crâşnea din dinţi şi tăcea. I a înlocuit’o cu recrutarea voluntară cu­ care mai frumosă nu cred că ar esista în
Oătana era în verstă înaintată, însă în vremea iobăgiei, recrutarea fiilor noscută bătrânilor sub numirea de „verbunc“
raiul pământesc. Spre resărit, munţi! ţări!
A
se ţinea bine. înalt, uscăcios şi osos la de iobag! se făcea ca şi comerciul cu Negri dela nemţescul werbung. românesc! se zăreau atât de aprâpe, încât
trup; cu ochii negri sprâncenaţi şi cu o în America seu Africa. Modul acesta de recrutare nedând părea că poţi pune mâna pe ei. Spre apus
înfăţişare marţială ca şi a unui legionar Omenii puterei publice porniau la resultatele aşteptate şi regimentele tran­ se întindea un şes cu poenî, poeniţe şi
de ai lui Traian. gână şi prindeau cu funia, seu cu arcanul, silvănene fiind aprâpe descomplectate, dieta
lanuri de holde sămănate cu grâu curat
Scia şi carte, pe care o învăţase în pe tineri iobagi români dela vârsta de 15 Ardealului în anul 1847 a votat prima de primăvară, în care prepeliţele şi cris­
îndelungatul seu serviciu militar făcut ca ani în sus, spre a-i da în armată. lege civilisată pentru întregirea ăstei, care tei! se preumblau şi cântau ca la ei acasă
grenatir în provinciile italice: Lombardia Chiar guvernul marelui principat al introducea în ţera nâstră pentru întâia-âră şi care se perdea în câţa lăsată din pis­
şi Venezia. Cunoscea bine limba italiană, Ardealului, înspăimântându-se de acest recrutarea prin tragere la sorţ! a tinerilor curile bătrânului Tarcău. La pâlele Pleşiî
în special dialectul furlan, pe care l’a în­ mod barbar de recrutare, într’un decret dela 18 an! în sus. Guvernul din Cluşiu a în mijlocul unei păduri de tei şi tranda­
văţat cât a stat în garnisână la Padua, din anul 1847 îl condamna dicând: promulgat apoi acâsta lege cu decretul fir! sălbateci, era o fântână cioplită în
Udine, Goriţa şi în alte localităţi furlano- „De multe or! deregătorii satelor şi Nr. 13285 din 11 Nobembre 1847, din care stâncă, pe care pentru admirabila ei po-
am estras rândurile de mai sus.
italice. a! judeţelor se năpusteau în puterea nopţii siţiune, trecători! au botezat’o „Fântâna
44
Era decorat cu „virtutea militară asupra caselor âmenilor şi răpeau din bra­ în vara anului 186... călătorind prin teilor .
14
şi cu „serviciul credincios , pe care le-â ţele părinţilor pe copii! lor, pentru a-i da munţi şi trecând prin dumbrava Gioa- Dela bătrânul Tarcău, care da cu
44
primit dela împăratul ^pentru vitejia do­ în oştire. Cei prinşi cu funia erau legaţi giului-de-sus, Pavel Oătana, ca de obiceiu, capul în lună, peste valea Poeniî, pe sub
vedită în bătăile cu Napoleon Bonaparte. cu mânile la spate, ca robii, şi care avea cânta: marginea unei păduri de brad, se resfăţau
Fiind concediat din armată pentru nenorocirea să fie apt pentru serviciul mi­ „Căt&nire-aşI cătăni, pe câste nisce livedî cu iarbă ca mătasa
versta sa înaintată, avea o pensiune nu­ litar, totă viaţa lui servea în armată şi „Numai puşca de n’ar fi, şi care nâptea erau luminate de lumina
mită „groşiţă“, cam patru bănuţ! pe di. numai ca prin minune scăpa câte unul „Puşca şi oţelele Iun ei şi diua încăldite şi luminate de ra­
„Alea ’ml mancă şelele 1®
în mişcările nâstre culturale şi na­ din cătănie, fiind încă sănătos şi negârbo­ dele sârelui. Pe livedî se zărea ic! şi co­
ţionale era bine iniţiat. ’M! era dragă că­ vit de anii bătrâneţei. Cântecul lui Pavel era fârte esplica- lea câte o casă clădită în formă munte-
lătoria cu el, pentru-că îmî povestea cu o „Cu ocasiunea prinderii cu funia se bil, decă vom ţine semă, că pănă pe la nâscă şi în mijlocul caselor se înălţa o
1866 puscile austriacilor împreună cu ra­
deosebită plăcere, că în cutare localitate întâmplau bătăi, omoruri şi incendiărî făp­ biserică de zid, zugrăvită şi acoperită cu
din munţii noştri apuseni ce s’a întâmplat tuite de âmenii stăpânirei. Omenii se vin­ niţa, cu cartuşierul şi cu baioneta apăsau plev alb ca argintul. La acestă biserică a
*în vremea lui Horia, seu a lui Iancu; er deau şi se cumpărau. Persecuţiunile nu fârte greu în spinarea soldatului slugit mai de mult popa Cercel, care a
11
când îmî arăta locul, unde ca băiat în mai aveau sfîrşit . Apropiindu-ne de mărâţa stâncă: fost dat în judecata „Bezirkerilor fiind
44