Page 88 - 1901-12

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 2S4.—1901-

I n y i t a r e . Pentru-ca să ne convingem, eă în asi­ despăgubire. La asigurările asupra vieţii Aceste asigugurărî însă e bine ca tot­
gurările asupra vieţei nu e nimic contrar lucrul e cu totul altfel. îndată ce ai plătit deuna să fie conbinate şi cu asigurările în
Reuniunea femeilor române pentru aju­ u
legilor morale, după cum înainte s’a sus­ cele dintâi trei „prime de asigurare, poţi cas de morte şi în deosebi pentru aceia,
torarea văduvelor sărace din Braşov şi Săcele
ţinut, amintesc un singur cas. Un om mun- sista ori şi când plătirea lor mai departe, cari au şi familie, căci numai atunci îşi
are ondre a invita, pe aoâsfcă oale, pe P.
oesce pentru a-se susţine pe el şi familia dâr pentru aceea contractul de asigurare nu ajung ţinta, ce o au în general asigurările
T. public oult românesc la petrecerea cu
sa. în munca aeâsta desinteresată el este se anulâză, el rămâne şi mai departe în vi­ de a repara daune, cari sunt independente
dans, ce se va ţină în presăra Anului nou
urmărit vecinie de grija, că adî mâne va gore şi când more asiguratul — deşi pote de voinţa omului.
românesc, 31 Deoemvrie st, v. a. o. (13 Ia­
muri şi familia lui va fi silită a cerşi pe el n’â plătit în decurs de 10 ani nici o B r a ş o v , Decemvrie 1901.
nuarie st, n. 1902) în sala de conoerte şi
drumuri. în caşul, decă se asigură aşa ca la primă — va primi o sumă corăspundătore
teatru dela Redută, în loc. M. N
mortea lui să capete urmaşii o sumă anu­ primelor plătite, calculată pe base mate­
Petrecerea acăstu este ocasiune bună
mită, el în munca lui fiilnică nu mai e matice.
de a-şî petrece Românii presăra Anului nou
urmărit de grija, ce mai înainte în continuu R a p o r t
într’o mare familie românescă. Adevărat, că deca omul trăesce o vieţă
îl muncia, şi decă chiar urmeză caşul trist
începutul la 8 6re săra. îndelungată plătesce o sumă care calculată presentat de d-1 Cornel Aiser, membru în comi­
al morţii lui, familia va căpăta suma, ce el
Preţul de intrare 2 cor, de persdnă; cu interese dela interese întrece întru cât-va tetul despărţământului I al „Asociaţiunei", în ces-
a destinat a-i rămâne ca preţ de rescum- tiunea înfiinţărei unei Reuniuni agricole române
pe galerie 3 cor. suma de asigurat. Der de acest lucru la
părare a venitelor lui de mai târdiu. pe teritoriul comitatului Bx-aşor.*)
Alte invitări speciale nu se trimit. contractarea asigurărei nu pote fi sigur,
Pentru-ca să înţelegem pe deplin bu­ — Continuare. —
Braşov, 16 (29) Decemvrie 1901. nătatea acestor instituţiunl, să facem o com- căci vieţa lui e în mânile Atotputernicului
şi nici pănă mâne nu pote fi sigur, că III.
In numele Reuniunei: paraţiune între asigurările asupra vieţii şi
trăesce. Şi dăcă chiar de fapt plătesce cu
Balaşa Blebea, Dr. los. Blaga, asigurările contra incendiului, atât de mult ceva mai mult, decât primesce, aceea nu După cum cu toţii seim, agri­
practicate la noi.
prcsidentă. secretar. rămâne societăţei, care asigură, ci se îm­ cultura este unicul ram de produc-
Fie-care scie, că proprietarul unei case ţiune al poporului nostru şi în di­
parte acelor familii, a căror cap a murit
în valore de 10,000 corone d. e. plătesce recţiunea acesta s’a făcut forte pu­
Despre asigurări. an de an o sumă anumită, pentru-ca în înainte de vreme, şi cari ar fi nevoite —
decă n’ar fi el ca să plătescă cu ceva mai ţin, ba în unele părţi chiar nimic.
caşul când casa ar arde, să capete valorea
Asigurările asupra vieţii au luat în mult — a rămâne fără nici un mijloc de Abia acum am început şi noi se ne
de 10,000 corone. Asigurarea asupra vieţii
timpul din uumă o întindere forte mare. traih. Mai mult! De ce n’ar da cu inima ocupăm de ţărănimea nostră, se ne
nu face alt lucru, decât plătind o sumă îndreptăm privirile nbsfcre asupra stă­
Unele dintre ele au devenit cele mai bune liniştită şi cu conscienţa împăcată, când pe
instituţiunl sociale. Astfel ele formeză deja anumită, fie odat pentru totdeuna seu în patul prematurei sale morţi cu vocea stinsă, rilor dela sate, se ne interesăm de
rate anuale, să capete în caşul când res­
în apusul Europei motorul aprope principal cu lacrămile în ochi şi cu inima plină de sortea ţăranilor noştri. Dăr pentru-
pectivul ar muri o sumă anumită, micşo­ ca să putem cunosce stările dela
al susţinerei generale. Ele sunt ca o cum­ durere se rogă Atotputernicului pentru vieţa
rând prin acâsta efectul desasbruos al morţii sate mai bine, de sine se înţelege că
pănă, care echilibrăză vieţa omenescă. lui, rostind cu evlavie cuvintele: Averea
Pentru noi Românii acestă institu- lui. Deosobirile însă sunt forte multe, şi totă o dau—Domne! mai da-mî ceva cţile de trebue să le privim cât se pote de
tote sunt în favorul asigurărilor asupra
ţiune este — pot dice — cu totului tot traiu. aprope, şi ca să cunoscem ţăranul
nouă , şi sunt mulţi între noi, cari nu află vieţii. Şi în fine de ce n’ar da liniştit, când nostru şi vieţa lui de acasă, mai de
Asigurările contra incendiului nu sunt
destulă garanţie în calculul operaţiunilor şi pe altarul lui Bachus e în stare a jertfi şi aprope, trebue să mergem la el acasă,
în binele ce-1 aduc aceste feluri de asigu­ decât folositore, pe când asigurările asupra cei din urmă banl,jpe cari cu sudorea feţei să stăm cu el de vorbă, să-i ascul­
vieţii sunt indispensabile. De fapt, decă casa
rări, cari, primite şi lăţite în sînul atât al lui i-a adunat pentru a susţine familia sa? tăm jalbele şi să-i vedem năcasurile
arde, propietarul trăieşte. El prin muncă
poporului, cât şi al inteligenţei nostre, ar în acest ajutor reciproc apare mai bine lui. Căci numai astfel vom pută sei,
scăpa multe familii dela miserie. Mare constantă şi prin organisare continuă, pote şi mai clar caracterul eminamente moral şi unde-1 dăre, cari sunt lipsele şi ne­
parte din noi privim la aceste instituţiuui să-şi construescă de nou casa. Deci nu e salutar al asigurărilor cari printr’o ingeniosă voile lui, şi vom pută găsi leac pen­
cu sânge rece şi ne ferim de ele ca de Sa­ indispensabil a-şî asigura casa. Dâcă din invenţiune numită : asigurare in cas de morte tru ranele şi durerile lui. Acolo,
tana. Şi poporele din apusul Europei, pănă contră more proprietarul, nimenea nu ră­ pe intrăga viaţă primesce o destinaţiune de acasă la el, vom vedă, că răul cel
a nu ajunge la cultura de acll, încât pot pri­ mâne în urma lui, care să repare paguba cea mai înaltă menire, care se pote chema: mai mare de cave sufere ţărănimea
cepe chemarea, ce o au aceste instituţiunl causată prin mortea lui accidentală, seu pre­ destinaţiune providenţială. nostră, e sărăcia şi nesciinţa. Popo­
în viăţa omenăscâ, nu numai se feriau de matură. Pentru-ca să evite acăsta, e indis­ Dintre tote felurile de asigurări deci rul nostru e sărac nu fiind-că e po­
ele, der le opriră prin lege ca fiind „con­ pensabil a-şî asigura vieţa. Casa pote ră­ cea mai bună şi cea mai folositore, care por agricol, dăr fiind-că nu scie să-şi
u
trare ordinei morale şi sociale. Tot acele mâne tot aşa de bine nearsă şi în caşul nicl-odată nu aduce perderî unei familii, cultive moşiora lui într’un mod mai
popofe însă adî, ajunse pote la cea mai acesta proprietarul a plătit în mod gratuit sunt „asigurările în cas de morte pe întrega raţional şi mai practic pe de-o parte,
înaltă treptă de cultură, nu mai văd în asi­ primele de asigurare (plătirile, cari se fac er pe de altă parte fiind-că nu scie
gurări un ce, care ar strica omenimei, ci la societate), cel asigurat, ca să nu m'oră duratăV să se folosăscă de însoţiri şi tovă­
din contră le-au îmbrăţişat cu cea mai mare nicl-odată nu se pote. Decă nu more acll, Der nu numai mortea lui pote fi pă- răşii agricole sătescî, cum le au ce­
va muri mâne, şi deci tot vine odată caşul gubitore familiei, ci şi slăbirea forţelor sale
căldură, lăţindu-le în cele mai de jos pături lelalte popore. Sunt fel de fel de
de morte, când urmaşii lui au de a primi de muncă. Ajuns la bătrâneţe, el nu mai
ale poporului, înfiinţând aşa numitele asi­ reuniuni şi întovărăşiri, cari s’ar pu­
gurări poporale. Ei sunt convinşi de binele fructul agonisirei şi prevederei lui. pote produce atâta, cât ar fi de lipsă pen­ tea înfiinţa prin comunele românesci
în consecinţă primele unei asigurări tru susţinerea familiei. Deci pentru a preveni
ce-1 aduc asigurările şi nu numai le-au re­ şi cari să vină în ajutor poporului
cunoscut prin lege, der multe state îi dau contra incendiului sunt întru-câtva pure acesta eventualitate, el va contracta: nostru, dăr, durere, el nu le cu­
mână de ajutor, silind pe funcţionari a-şl spese, pe când primele unei asigurări asupra 1. O asigurare de capital în caşul de nosce şi nu scie să se folosăscă de
asigura. vieţii sunt nisce depuneri, cari mai curend va trăi o etate anumită, stabilită în con­ ele. Precum sunt aşa numitele „ma­
/
tt
Ore de ce nu am face şi noi un pas seu mai târdiu au de a întră în vigore. tract, şi care totdăuna,va trebui astfel com­ gazine de bucate , cari au de scop
înainte? De ce n’am căuta să studiem a- în fine, pentru-oa mai bine să vedem binată, ca să fie aproximativ la aceaşl epocă să împrumute ţăranilor în timpul lip­
ceste instituţiunl şi întru cât nu le putem superioritatea acestor asigurări, cu încetarea cu etatea, când nu mai e în stare prin sei bucatele de sămănat şi pentru
studia şi pricepe, să ascultăm sfatul celor, plătirei „primelor de asigurare contra incen­ munca lui a sutine familia; său traiul lor. Apoi sunt „însoţirile de
u
cari le cunosc, astfel ca primindu-le pe un diului se auulăză şi asigurarea. Decă erî 2) O rentă viageră — adecă o plătire credit şi anticipaţiunî", sistem Reif-
teren cât mai larg, să putem scăpa de mi- n’ai plătit „prima" şi adî arde casa, n’ai nici anuală, pe care are de a o primi dela epoca feisen, cari au de scop să împrumute
seria şi sărăcia, ce ne urmăresce pas de pas. un drept de a pretinde dela societate vre-o stabilită în contract an de an pănă va trăi. ţăranilor cât mai ieftin şi mai de

învinovăţit de duşmanii săi, că ar fi pră­ tăşea vederea prinţului Ştirbei, seu a lui — „Asta-i cam greu frate Pavele" ; în­ silinţa de a povăţui poporul pe calea bi­
dat şi ars Aiudul în 1848. Bibescu-Yodă esprimată în timpul, când trerupea primarul cu aerulu unui negustor nelui şi a adevărului.
Alăturea cu biserica bătea la ochii consulii străini dictau în ţera românescă: îmbogăţit, „nu-î dat Românului să fie în „Românul învăţat, astăzi pdte trăi
trecătorilor o casă aşedată pe fundament „sortea poporului român este se fie în veci fruntea bucatelor". din munca condeiului, ca şi plugarul din
de zid şi cu pereţii de blane cioplite din smerit şi umilit“. „Ungurii sunt mai tari decât Românii; munca câmpului, fără să aibă nevoie de
brad de meşterii lemnari români şi aco­ ei au grofi şi baroni, cari merg la împă­
Crâşmele din valea Bârnei pănă în a se smeri şi umili înaintea străinului.
perită cu şindilă. De-asupra porţii, la uliţă,
valea Poeniî şi pănă în valea Albă, el le ratul, cum m’aşî duce eu la popa din Bră­ „în sfîrşit, cumetre Cătălină", termină
era un porumbar construit din scânduri de
ţinea cu arândă dela stat, judeţe şi co­ deştî. Tot ce cer li-se dă din Beciu. Cătana accentuând, „nefiind pădure fără
brad date la răndea şi de pe coperiş scli- „Românii noştri învăţaţi fiind sărăci
mune. De aceea în adunările generale ale uscătură, numai nisce uscături şi secături
piau două cruci mari lucrate din tinichea. lipiţi, pentru a pute trăi, au nevoie de
comitatului, când se năs'ceau desbaterî în­ ca Codău şi ca Lingău, deprinşi a trăi pe
Pe grinda de stejar cioplită în patru dungi, slujbe şi se dau după păr.
flăcărate între Români şi Maghiari, păşia la uşile Ungurilor, ca cânii de vânat în
care îmbina stelpiî porţii, era scris cu slove „Feciorul cantorului Godău din Ne-
ca mijlocitor, făcând propuneri în doui coteţele vânătorilor, se mai lapedă astăzi
mari roşii cirilice:
peri spre a împăca lupul cu capra şi capra grilesci şi pe tatăl său l’a tăgăduit, schim- de limba şi legea lor românescă."
„Todor Cătălină, bireul (primarul) cu varza, seu cum s’ar dice, umbla în po­ bându-şî numele Oodău în Farkady, numai Ne-am ridicat dela masă şi dicând
comunei Brădeştî, 1838“. litică cu doi bani în trei pungi. pentru a pute căpăta dela Unguri o sluj- „Tatăl-nostru“, i-am dorit primarului nopte
Primarul era un om voinic şi bine buliţă cât de mică, ca să aibă ce mânca, bună şi el ne-a poftit somn uşor.
în amurgul serii, trecând prin Bră-
trăit, vorba Românului: „uită-te la faţă şi vorba cântecului:
deştri, primarul şedea pe laviţă la portă şi A doua di des de dimineţă, când se
nu-1 întreba de viăţă". Părul lui alb ca „Gura de om
cunoscendu-ne, ne-a poftit se rămânem la lumina de dină, mulţumind primarului
nâua era rotund rătezat şi lăsat pe umeri. „Gura de câne
el în gazdă peste nopte. pentru buna primire şi invocând strămo­
Barba rasă şi musteţele tunse cu fdrfeca. A „Cere pane!“
In timpul cinei, gazda casei, cum e şescul „Ddmne-ajută", am plecat...
în ochii lui albaştri, ca viorelele, se ma­ —r „Tu cumetre Cătălină", replică Că­
datina românâscă, deschidend vorba, l’a în­
nifesta multă inteligenţă, însă şi multă vi­ tana forte serios, „vorbesci păr’că ne am •-!: *
trebat pe Pavel Cătana dicând:
clenie, şi hainele lui românesci, ca la Bu­ găsi tot în vremea iobăgiei, când munca Sunt mai bine de patru-deci de ani,
ciumam, îi dădeau o înfăţişare cesariană. — „Ce mai veste-poveste în ţeră, şi braţele ne erau robite, încât nici cenuşa de când începeau timpuri mai bune şi
Trei-deci de ani şi mai bine se strecurase, frate Pavele ? “ în vatră nu mai aveam. pentru Români. In acele timpuri bune,
de când era primarul comunei Brădeştî. — „Multe de tote şi mai nimic, cumetre „S’au schimbat vremile, nu mai sunt Românii lucrau cu puteri unite pentru lu­
Avea întrare liberă în lumea mare ungu- Cătălină", răspundea Cătana gânditor. cum au fost. minarea şi propăşirea poporului românesc.
rescă şi de aceea avea puţină încredere „Grija mea este de a vede pe domnişorul „Astă di suntem stăpâni pe capul şi Limba o cultivau şi o curăţiau de bar­
în puterea de vieţă a Românilor cu carte. mai curend domn pe aici, pe la noi, se ne pe munca nostră, Românii noştri învăţaţi barismele streine strecurate pe furiş în ea,
în privinţa poporului român, împăr­ povăţuescă în limba ndstră românescă", ţin la limba şi neamul lor şi îşi dau totă întocmai cum cultivă şi plivesce grădi-