Page 9 - 1901-12

Nr. 267.—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 5.

ca să primescă şi să voteze cu lista oficială, sfătui asupra darurilor, oe ar trebui să le pus expres, că afară de preoţi, docenţi şi După-ce d-1 protopop prin o cuvân­
ei n’au primit, ci au votat cu un Ungur şi dăm poporului oreştin ou ocasiuuea Cră­ curatori, să fie îndemnaţi şi poporenii mai tare alesă despre ocârmuirea biserieei în­
un Român din lista lor, er în locul fibi- ciunului? Care timp ar fi mai potrivit mai de frunte ai d feritelor comune si iee parte la chide sinodul, inteligenţa a fost întru­
răului jidov au pus pe preotul lor şi odată ales pentru noi femeile, decât timpul ad- Sinod. Tot-odată a fost încredinţat mai nită la ospitala masă a vrednicului preot
■cu capul n’au voit să voteze cu un jidov. ventului? Căci dâr’ prin mânile nâstre multora să se pregătâscă cu diferite diser- din Niereş Ales. Marincaş, unde cu multă
Inţelege-vor dela aceşti Unguri?... Oând treoe partea cea mai mare a banilor, pe taţiunl, parte bisericesc!, parte poporale, bunăvoinţă am fost bine primiţi. în de­
odată vor înţelege acâsta, atunci un paş cari îi câştigă ou sudori bărbaţii noştri. Şi prin cari să se combată viţiurile daunăciâse cursul mesei s’au ţinut mai multe toaste.
mare am făcut înainte. Atunci nu cred, că este vorba să ne sfătuim tocmai asupra poporului.
Corespondenţii.
un jidov să mai capete 164 voturi, fie mă­ punctului, cum să întrebuinţăm aceşti bani. Mai întâiu s’a celebrat s. liturghie pon-
car şi fibirău, precum a căpătat acum d-1 Fiind-că vor urma şi alte discursuri, tificată cu solemnitate de şeful tractului
.Hirschl fibirăul dela Balinţ — solgăbirăul oarî se vor ocupa cu tema acâsta, eu nu M. O. D. Vasiliu L. Pop, v.-protopop. La Alegere de paroch.
170 şi notarul din Cliciova 204, ci tote mă voiţi opri mai mult la ea. Eu spun nu­ sfîrşit d-sa a rostit o cuvântare cătră nu-
voturile acestea le vor întruni candidaţii mai atâta : Iubite domne şi domnişâre, mărosul popor adunat din tote părţile. Cu­ — 10 Decemv. n. 1901.
naţionali, cari de rândul acesta au întrunit: aduoeţi-vă aminte întotdâuna de principiul vântarea acâsta eminentă intercalată de On. Redacţiune! Duminecă în 25 Nov.
Dimitrie Tătar, preot 99 voturi; Petru Plu­ nostru: „Cumpăraţi numai dela creştini şi cele mai puternice citate din sf. Scriptură, (8 Decemvrie) 1901 s’a săvârşit în comuna
tea, preot gr. cât. 92 voturi şi Luca Po- dela tovarăşi de idei /“ fiind predată cu multă vervă şi combătând Crislav, protopop. Braşovului, alegerea de
pescu, econom 80 voturi. Unul din domnii oratori va vorbi as- tote relele, înălţa moralitatea şi datorinţele paroch sub conducerea Veneratului proto-
Din cele pănă aici (fise s’a putut vedâ, tăcjl despre o Gestiune, care pe noi femeile creştinului adevărat, aşa ÎDcât se putea ceti presbiter Ioan Petric. După serviciul divin
că purtându-se lupta între astfel de împre­ ne interesâză aşa ele mult. în ultimele cble pe feţele publicului, că scumpele învăţături şi după cetirea rugăciunei prescrise pentru
jurări şi cu mijlocele mai sus amintite — ne-au venit din Africa-de-sud veşti îngro- au străbătut în inima poporului. Mult a invocarea Duhului sfânt, P. O. Domn pro-
* trebuit să cădem. zitâre. îu statele Oranje şi Transvaal, uude edificat acesta alesă vorbire. topresbiter tractual prin o cuvântare so­
Cor. se răsfaţă de atâta timp furia răsboiului, Urmâzâ apoi d-1 preot Meseşan din lemnă şi plină de învăţături instructive, a
fiii Britaniei, care se numesoe Britania cea Nierţa crf o frumâsă predică despre viâţa
declarat şedinţa sinodului electoral de des­
liberală, săvârşesc faptele cele mai ruşinâse. de veci. A fost cu interes ascultată. Tot în
Corespondenţă din Viena. chisă.
Cea mai ruşinâsă între tote este însă, biserică ş’a cetit d-1 învăţător Em. Mocean
Constituindu-se biroul, s’a cetit lista
— 10 Decemvrie 1901. că Englesii aprind oasele şi acaretele Bu­ disertaţia poporală despre hărnicia, cumpă­
candidaţilor din oare se vede, că la acâstă
rilor, âr pe femeile lor le ţin închise într’un tul, moralitatea şi religiositatea ce trebue
Onorată Redacţiune! parochie au reflectat 3 candidaţi, dintre
aşa numit lagăr de conoentraţiune, unde să le aibă un om virtuos. Disertaţia acâsta
cari 2 repâşind, a fost ales cu însufleţire
Aţi scris într’un număr al preţuitului femeile şi mai ales copiii mor ou sutele în fiind compusă în stil poporal şi lucrată cu
părintele Ioan Şchiopii, paroch în ŢînţarI şi
D-vostră (far despre alianţa femeilor creş­ urma stărilor nehigienice provocate înadins cunoscinţă de causă, a fost forte bine pri­
administratorul acestei parochii.
tine, din care fao parte atâtea mii de de Englesl. Faptele acestea sunt o ruşine mită, secerând laudă generală.
Incheindu-se şedinţa, nou alesul paroch
domne şi domuişdre din Viena, oarî tote pentru Furopa şi din oausa acâsta femeile -’i La urmă, tot în biserică, d-1 G. Ldbo
însoţit de mai mulţi alegători s’a presentat
s’au întrunit, ca să lupte oontra jidovilor din Germania au făcut un protest. Acest învăţător îşi cetesce cuvântul de deschi­
pe terenul economic. Am orecjut de cu­ protest vrem să-l facem şi noi astăcjl". dere a adunării Reun. învăţ, vorbind des­ în biserică, unde i-s’au făcut ovaţiunl. Adânc
viinţă să vă scriu dela faţa locului despre După presidentă a vorbit consilierul pre caracter şi purtare în termini bine aleşi. mişcat noul paroch mulţumesce atât P. O.
o adunare a aoe9tei alianţe, oare s’a ţinut comunal Dr. Porzer, arătând meritele par­ A urmat şedinţa publică a Sinodului. Domn protopresbiter pentru înţelâpta con­
în dina de 1 Decemvrie în „hala populară" tidului antisemit, care are majoritatea ab­ D-1 şef al tractului învitâ tot poporul să ducere â Sinodului electoral, cât şi mem-
'(volkshalle). Adunarea acâsta a fost oom- solută la comuDă. După Porzer ia cuvântul iee parte. S’a şi presentat atâta public, în­ brilor alegători pentru încrederea pusă în
pusă de mii de femei, cari tote ascul­ Dr. Weislcirchner, care oombate partidul cât abia a încăput în marea sală de învă­ dânsul, alegându-1 de viitor paroch. O ade­
tau ou atenţiune la frumâsele disoursurî, pangerman, oare tinde a-se rupe de Aus­ ţământ a şcâlei. Cu înălţătâre cuvinte des­ vărată cji de bucuriă a fost diua de Dumi­
ce s’au pronunţat. Dintre 6menii însemnaţi tria. Pe urmă vorbesce primarul Vienei Dr. chide d-1 preşedinte şedinţa şi mai întâiu necă pentru credincioşii acestei comune,
din Viena au participat mai mulţi depu­ căci prin alesul inimei lor, au readus ârăşl
Lueger, oare este primit ou aplause furtu- pune la inima preoţilor şi învăţătorilor cul­
taţi, în frunte ou vrednioul primar antise­ nâse. Dr. Lueger spune, oă femeile oreştine tivarea pomăritului de model, ca un ram în mijlocul lor pe acela, pe care de mult
mit Dr. Lueger. nu trebue să uite nici un minut, oă tot ce devenit al economiei. Indâmnă poporul la îl doriau.
Adunarea a fost presidată de dârona vor cumpăra, să cumpere numai dela oo- pomologie, aducând esemple despre îmbo­ La convenirea socială, care a urmat
Emilia Platter, care a pronunţat un dis­ mercanţî creştini. Al doilea lucru, pe care găţirea celor ce au practisat’o. Tot-odată după alegere, afară de alegători au partici­
curs, oare cred, oă va interesa şi publicul pat şi un număr însemnat din inteligenţa
nu trebue să-l uite femeile ereştine este, să recomandă a-se cere altoi dela ministru de
român şi de aceea vi-1 trimit în traduoere. nu sprijiuâ câ cjiare, decât numai de ace­ agricultură. streină din loc, cari au alergat de a-1 feli­
Etă ce a (jis dâtnna Platter! lea, cari sunt sorise de Creştini. \ - Trecându-se apoi la agendele Sino­ cita pe nou alesul paroch.

Onorată Adunare! Acelaşi lucru îl accentuâzâ şi consi­ dului şi ale Reun. învăţătorescl — după îmi ţin de datorinţă de a aminti la
lierul oomunal Fiedler şi dârnna Brskuwky. program — tote au fost per.tractate în cea acest loc şi impresia bună ce a făcut’o
„Urmând obioeiul din alţi ani, femeile biserica de aci, care reparată fiind în urma
După vorbirea acesteia din urmă pre- mai mare linişte şi ordine.
creştine îşi ţin astărjl adunarea lor gene­
sidenta dâmna Platter înch de şedinţa. Cu bucuriă se constată, că marele pu­ trăsnetului din vară la neobosita stăruinţă
rală, aşa numita „adunare de Crăciun". blic care a participat la acest instructiv a nou alesului paroch, ca administrator, acll
Adunarea de Crăciun a anului 1901 F.
Sinod, a fost prea deplin satisfăcut şi s’a se pare a fi cu totului nouă,
este memorabilă mai ales din oausa, oă
edificat forte mult în cele spirituale şi cul­ Siculus.
acâsta este a oinoea adunare a alianţei, pe
Sinod si adunare de învăţători. turale. Forte mult face aici armonia bună
oarî femeile creştine o ţin în hala popu­ » > ce domnesce între învăţători şi preoţi, care
lară. Cu acest prilej nu pot să nu aduo Din tractai Almaşul-mare, 8 Dec.
prin prndinţa şefului tractual s’a introdus. SCIRI ULTIME.
mulţumirile mele stimatului domn primar SUmată Redacţiunel Vă rog să bine­
Tot-odată cu bucuriă înregistrez, că iubi­
Dr. Lueger pentru bunătatea, ce a avut’o voiţi a da loc în colonele mult preţuitei Haga, 13 Decemvrie. Englesii re-
tul nostru conducător, d-nul protopop, prin
de a ne pune şi de astă-dată la disposiţie nostre „ Gazete următârele :
u
zelul învăpăiat, prin iubirea de neam şi tac ârăşî un mare desastru îndurat
-frumosa hală poporală.
In 10 Nov. a. c. s’a ţinut Sinodul trac- prin buna-i chibzuială a sciut conduce lu­ de ei şi despre care numai acum so­
Adunarea nâstră de as^ădl se numesce tual de tâmnă preoţesc în legătură cu Reu­ sesc scirî. Agenţia bură „Nederland"
crurile aşa, încât în ţinutul acesta nici pri­
„adunare de Crăciun". Acest titlu însă nu niunea învăţă tor ^scă din districtul protopo- marii comunali — deşi au aspre ordine de aici, a primit din sorginte acre-
s’a ales numai din causa, fiind-că se apro­ pesc al Almaşului-mare în romantica co­ deja pretori — n’au luat parte la alegerile didată scirea, că in prima jumătate
pie Crăciunul, oi are o însămnătate mult mună Niereş. a lui Noemvrie pe linia Springs, Er-
mai mare. Ore oare timp ar fi mai potri­ Sinodul şi adunarea acâsta merită să dus aşa de bine lucrurile, încât în timpul melo, Middelburg şi Pretoria a fost
vit pentru noi oreştinii şi aderenţii unui fie cunoscute on. public românesc, din punct acesta au reuşit membrii români, deşi s’au mare şi sângerosă luptă, în care din
partid popular, ca să ne adunăm spre a-ne de vedere cultural. In cOnvocător a fost svârcolit forte partidele contrare noue. partea Englesilor parte au cădţut, parte
au fost răniţi seu prinşi 3 coloneii şi 2000
soldaţi. Pe prisonierî Burii i-au lăsat
■âmenii numai decât de hoţ, chiar şi dâcă Norocul dise: „asta o vream". „Primesce-ţî banul de aur", c|ise el. liberi, după ce i au desarmat.
■ai furat sume mai mari". Cu vorbele acestea Norocul se ridică „Ertă-ml nesocotinţa de mai ’nainte şi âtă Bruxella, 13 Decemvrie. Preşe­
Veselă s’a depărtat acum cerşitârea şi nu dise cătră femeiă, decât: vino. q. aci mai ai friptura; ţi-o cinstesc pentru dintelui Kriiger i-s’a tăcut cunoscut
cu punga cea mare, şi Norocul âră privi — „Der chibriturile", dise femeia. spajma, ce-ai îndurat’o din causa mea!" confidenţial, că mai multe puteri ar
batjocoritor în urma ei, şi femeia eră se — „Un singur chibrit îţi dau voie să. . . i Şi erăşl s’au mâi dus cerşitorea cu fi aplecate de a interveni între Buri
rentârse curând în cafenea şi cfi tânguin- iei", răspunse Norocul. Norocul o bucată de loc. Atunci le veniră şi Englesl, dâcă Burii se vor mul­
se
du-se: „m’au furat, mi-au smuls punga din Astfel plecară amândoi, cerşitârea şi înainte poliţişti, cari ţineau de guler pe un ţumi cu autonomia. Kriiger a comu­
mână. Pentx-u Dumnezeu, daţi-mî ohibritele". Norocul. perde vară. nicat lui Botha, Dewett, Delarey şi
Văcjând Banul acestea se înfuriâ şi Banul îi urmă pe furiş în âre-care de­ Acela ţine în mână punga de bani, Sohalk-Burgher propunerea acâsta,
-strigă: „o, cerşitore prâstă! ţie nu-ţl pot părtare, ca să vac}&, ce se va întâmpla. pe care mai ’nainte o furase dela cerşitore. dâr Burii de aici cred, că ei vor
eu ajuta". Eră cerşitorea se duse dimpreună cu respinge propunerea.
Abia merseră cât-va timp şi Norocul
„Dă-ml dară chibriturile îndărăt, ca dise cătră femeie: „aprinde chibritul, ca să Norocul la poliţie, unde-şl primi, sărmana
să put câştiga câţi-va filerl, să nu-mi moră căutăm piesa de aur, care ai pierdut’o". femeiă, banii înapoi.
copii de fome". Când eşiau dela poliţie, dau de Ban, „Caractere morale, esemple şi sen
— „Dâr nici nu sciu, pe care drum tinţe uclese din istoriile şi literaturile po-
— „Bine, dâr chibritele nu le mai am". am pierdut’o". care i-a urmărit de când au plecat din ca­
fenea. pârelor vechi şi moderne" de Ioan Popea,
— „Ah, om îngrozitor, va să m’ai — „Bine, fă numai ce ţi-am poruncit". profesor. Cetitorul află în acâstă carte (de
făcut şi mai săracă, de cum eram!" Banul că(ju la piciorele Norocului şi
Şi îndată-ce femeia a aprins chibritul, (jise: „Acum am văcjut, că eşti cu mult mai aprâpe 400 pag.) o comâră nespus de pre-
— „VedI, cât de neputincios eşti", es- a şi strigat cu bucarie: „âtă piesa este aici!“ puternic, decât mine, nimica nu pot fără ţiosă de învăţături, de mângâieri, de însu­
■clamâ atunci Norocul dela masa vecină, După-ce mai merseră câţl-va paşi, le ajutorul tău! ârtă-ml mândria de mai ’na­ fleţiri spre tot ce e moral, nobil şi frumos.
„recunosc! acum că, fără mine, nu eşti în vine înainte măcelarul, de frica căruia fu­ inte şi însoţesce-mă şi în viitor cu pu­ Preţul cor. 2.50 (cu posta cor. 2.70.) Pen­
stare să faci nimic?" gise femeia. El se rugă de iertare, pentru- terea ta!“ tru România 3 Lei, la care este a se adauge
— „Arată, ce eşti tu în stare să faci că s’a purtat aşa rău cu ea. Acum îşi aduce I şi portul postai.
(„Fi. Bl.“) Horia.
cu o femeiă aşa prâstă", răspunse Banul aminte, că o cunâsce de multă vreme de
încet. femeie cinstită.