Page 91 - 1901-12

Nr. 284. —1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 7.

şi el norocul. S’a dat cinci paşi înapoi şi Monstrul sufere acest eserciţiu, fără să era de demonstrat. Nu e aşa, că logica nu Fabrica de bere Azuga. ^
a dis: manifesteze cea mai mică durere. Dâr nici lipsesce acestor răspunsuri? Dâr oare e cel
— Hei, codă, scurtă, piciore lungi, craniul n’a suferit nici cea mai mică lesiune. adevărat ?
Medicii, cari asistă, se crucesc. < B E R A R B A
urechi lungi, hop! şi a sărit norocos şanţul
Un altul îşi înainde obrajii ca şi cum Dumineca nu se socotesce. Intervine un
şi s’a dus p’aci ’ncolo.
ar fi nisce foi de acordeon. Pielea feţei în­ alt oetitor în discuţie şi răspunde, că Du­ GAMBRINUS
Lupul sta pe gânduri, să sară, ori să
tinsă se contractâză din nou, producând un mineca nu contâză în (jilele săptămânei,
nu sară. Când se uita la vulpe în şanţ, să sgomot de cauciuc supus la tracţiune. că săptămâna înoepe Luni şi se slîrşesoe 30-*+
descuragia, când privea după iepure cum Un individ scund, supt ca un ţîr, în­ Sâmbătă. IfL ++OG
să duce ca şi o arătare, căpăta curugiti. In ghite cu lăcomie mai multe duzini de ace. Cum vă pare un asemenea răspuns? (lângă Teatrul Naţional)
urmă ş’a luat inima în dinţi şi s’a hotărît Şi medicii, cari asistă la acest exerciţiu di­ pusă sub direcţia personală a cunoscu­
gestiv, rămân înmărmuriţi când, imediat S&pMmâna se sfîrşesce Luni. Un bur­ tului publicist
se sară şi el. Astfel s’a dat cinci paşi îna­
după înghiţire, mâncătorul nostru de ace ghez, care vrâ să-şi bată joc de spiritul de­ $ I. L. CARAGIALE.
poi şi a cjis: scâte din gât o aţă pe care atârnă acele
— Hei, codă lungă, piciore lungi, înghiţite. mocratic al Frauoesilor, dă un răspuns cam ^ Acâstă berărie este locul de întâlnire
ast-fel: lucrătorii, ca să facă în năcaz pa­
s
a
urechi scurte, hop! A cji Şi sărit. Dâr Der etă un alt specimen de monstru. j> a elitei intelectuale române.
cum a sărit, cum nu, destul că a cădut şi Un individ încă tînăr posede o ex- tronilor, Iucrâză Dumineca şi se plimbă 5 ’PatfP escelentă: Coroisa-albă;
el în şanţ alăturea de vulpea. tra-ordinară facultate de a-şl umfla pieptul Lunea. Se pote spune deci, că Luni se sfîr­ % "vi w Salvator-neagră.
Acum se văietau şi se tânguiau amân­ şi abdomenul (pântecile.) şesce săptămâna. ^ — Consumaţiunl de prima calitate. —
doi, cum să iasă afară din şanţ. Destul au G-raţie acestei facultăţi, e în stare, în La noi şi la Portughesl. Fie-care din C Preţuri medice. Serviciu onest.
faţa visitatorilor uimiţi, să rupă un lanţ
cercat cruciş şi curmeziş, der n’au isbutit. aceste păreri îşi are aderenţii ei şi la noi
gros ce’i fusese ferecat pe corp; lanţul de
In urmă tot 'vulpea mai istăţă dise cătră în ţâră, observă „Cronica". Dâr poporul
oţel cedâză presiunei pieptului, care şl-a
lup : mărit volumul. Acelaşi monstru e în stare nostru are o părere în astă privinţă, care LEMNE DE FOC
— Ho, ho! cumetre, stai pe loc, că să-şi mute inima din partea stângă în cea se asemănă ou cea portugheză. La Portu­
eu am aflat un mijloc, cum să ieşim din dreptă a pieptului şi-şî exercită domina- ghezi cele şâse cjile sunt sărbători, âr Du­
ţiunea sa asupra acestui organ esenţial al seu ferestreite şi
acest afurisit de şanţ. Ascultă-mă numai: mineca e (jitia Domnului, deci... Er părerea
vieţei, pănă a face să-i oprescă un moment j crepate unisate
Tu cum eşti mare şi lung, ai să te ridici poporului nostru se cuprinde perfect în
bătăile. Medicii şi naturaliştii, cari sunt de
în două piciore pe păretele şanţului, eu mă faţă, nu-şl ascund neliniştea lor, temându-se aceste asonanţe: acasă, se capetă ieftine la
urc pe verful capului tău şi de aici este de o morte instantanee a omului cu pieptul Foie verde bob şi linte, Jul. Teutsch
lucru forte uşor pentru mine să sar afară, şi inima anormale. Măi bărbate ţine minte
pe urmă te trag şi pe tine, şi astfel sun­ Etă şi omul câne. Nasul îi e piper­ Şi ia cânepa de-o vinde ; strada Grărei nr. O.
nicit ca de câne. Pe cap are un păr fru­ B—10.32(1. Telefon nr. 122.
tem scăpaţi amândoi! Şi n’o vinde făr’ de preţ,
mos, buclat. Dâr faţa şi întreg corpul îi
— Minunat! adause lupul, şi se şi Că eu Lunea nu lucrez; Comande şi plăţi
sunt acoperite cu perl lânoşî, aspri. Sa­ Marţea o ţjn de sSrbătore ;
întinse cu labele dinainte pe păretele şan­ vantul german Wischud, care a examinat MercurI e de fată mare ; se pat face şi la D-nul n u n
ţului pricinaş. Vulpea pănă numeri imu, fu pe acest monstru, a fost de părere, că unul
Joia doră nu se torce; nnu
pe capul lupului, şi pănă clici doi, d’asupra din strămoşii omului câne trebue să fi avut Vineri pentru dobitâce, Ernst Jeckel
relaţiunl anormale cu vre-un animal de­ * n n
şanţului. Sâmbătă de-amedî în jos Strada Hirscher nr. 19.
pravat. M M M M
— Hei cumătră, acum trage-mă şi pe MS pepten, mă spăl frumos;
Un alt fenomen. Un cocoşat sfrijit îşi Dumineca pănă la prânz
mine afară! dise lupul rugător cătră vulpe.
lungesce talia cu 40 de centimetri şi bra­ Iau coşul şi dec la tîrg.
Ea însă îi răspunse aşa: ţele cu 10 centimentri. 7\
— Hei, hei, cumetre dragă, te-aşl Etă şi un scârbos idiot microcefal, Deci, când se sfîrşesce săptămâna? r» Pentru prestaţ uni eminente premiat: £
trage eu bucuros, dâr acum nu pot, că tu care îşi plimbă privirea imbecilă asupra vi­ P a r i s B r ti s s e 1
eşti prea gras şi greu şi eu prea mică şi sitatorilor. După părerea unanimă a savan­ St.-G-alien S t.-G i 11 e s
ţilor, e fiinţa omenâscă cea mai mărginită 0^“ Domnii aboneuti, cari nu A u s s i g
7
slăbuţă, ea să te pot trage Jafară. Mai aş- 5 Olrnutz
din lume. După actele sale de identitate, şi-au reînoit incit «abonamentul, s6 B r e s 1 a u
tâptă câte-va dile, că am să viu erăşî pe
se dovedesce că idiotul în cestiune e adl V e n e ţ i a B e r l i n
>
aici, pănă atunci abia mai slăbesc! şi te în vîrstă de 70 de ani. binevoiască a-1 reînoi, ca se nu London B r u n n
voih pute trage afară. Acum mă duc să-mi li-se întrerupă regulata espedare
Colo să vede doi gemeni JaponesI, K. k. posesor esclusiv de privileg.
caut ceva de mâncare. Tai bubi! — Şi s’a dus împreunaţi printr’o membrană. a diarului. Distincţii Prea înalte
p’aci încolo, ca o hoţă înşelătore şi batjo- Mai etă şi două copiliţe indiane, îm­ „ C r u c i d e o n o r e : u
curitore, âr pe „bubi l’a lăsat urlând în preunate şi ele, şi neposedând amândouă Brilssel, liondon şi Veneţii».
u
şanţ, şi de n’o fi murit şi adl o fi mai decât unul şi acelaşi stomac. „'W’ufiltBBa’SsS , fâie umoristică ro­ S I G 1 D H D F L U S S
44
trăind, destul că ea n’a mai dat pe la el. Barnum arată visitatorilor un tip de mână, cu cjiua de i Ianuarie 1902 împli-
albinos, adecă un om cu faţa şi părul de­
* Viena, Brunii, Prag-a, Budapest.
* iii colorate, care face mişcări uimitore ou nesce 10 ani de esistenţă. Numărul dela 1
N’ar fi nici un păcat să mai vedem umerii şi şoldurile, pe cari îi mută, după Ianuarie va dovedi pe deplin, că acâstă Premiat cu 10 medalii de aur.
plac, din posiţia lor normală. Stabiliment de rangul I, pentru
sărind şi câte un (lup d’ai noştri preste foie merită să fie sprijinită şi pe mai de­
Dar âtă şi un pitic în vîrstă de 21 parte de câtiă publicul inteligent româ­
vr’un şanţ larg şi adânc, ş'apoi să dea finitei©
de ani, înalt de 58 de centimetri şi având
•cu nasul în el, mai slăbescă şi se se po- greutatea totală de 3 şi jumătate kilograme. nesc. De acum înainte vor aparâ în „Vul- Appretur şi spălătorie chemică.
căiescă, pănă ce vine popa să-l spove- * turul“ succesiv cele mai frumose chipuri (instalaţie cu vapor)
descă şi să-i dea paşaport la raid. Cât colorate, autotypii moderne şi carioaturl es- pentru Garderobe de bărbaţi, dame şi copii.
Deeă prin conformaţiunea lor fisică şi în stare compusă şi descompusă, pentru Uni­
pentru mişelia vulpei, nici o supărare, că celente, afară de acestea, fie-care număr se
aptitudinile lor aceste creaturi întră în ca­ forme, Stofe de mobile, Covore, Perdele, Dan­
va plăti'şi ea ca mâne cu pielea fapta tegoria monştrilor, nu toţi însă sunt lipsiţi va estinde pe 12 pagini şi va fi abundent tele veritabile etc. .
Se recomandă On. public pentru execu­
cea „nobilă * a ei: vorba oeea de inteligenţă. în text hazliu, aşa, că fie-care abonent ou tare lucrărilor, ce cad în branşa acesta.
1
„ Ori cât e. vulpea de vi elena, Aşa mâncătorul de ace şi omul cu dor să-i aştepte sosirea..
a
„ Tot cade şi ea în căpcană . craniul tare (pe capul căruia se sparg blo­ Abonamentul anual e de 12 oorâne şi PrestaţiunI neîntrecute, preţuri ieftine.
curi de piatră) sunt destul de inteligenţi.
1. Daria. e a se trimite la Fabrica şi Comptoir; Briinn, zeile 38. Teleplion 576.
Acesta din urmă posede chiar vaste Localuri de primire în tote oraşele mai mari,
cunoscinţe fisiologice şi a scris şi un studiu Aclministraţiunea, „ Vulturului*, comande din provinoie prompt.
JÎULTE ŞI DE TOTE. asupra monstruosităţilor naturei. Oradea-mare (Nagyvârad). Representant pentru specialitate: Văpsi-
In genere aceşti monştri, dela cel mai torie de haine de mătase a Ressort, pentru Bra­
inteligent, pănă la cel mai idiot, sunt toţi şov şi jur la D-nii Eobert Weber (fost Temes-
e
d
o
m
e
g
a
vari Istvan) m
a
d
i n
z
,
Oiaienii-momştri. mândri de anomaliile lor şi se consideră Proprietar: Dr. Aurel Mureşiarva. strada Vămii nr. 5. 5 , <
toţi drept „artişti.“ k
Totă lumea savantă (învăţată) din Pa-
* Redactor responsabil: Traian îf. Pop.
Hsj cu deosebire doctori şi naturaliştl, cele­
brităţi ale facultăţilor francese, alergă acum Când se sfîrşesce septemâna ?
3a exposiţia de omenî-monştri, organisată Etă o întrebare forte simplă, dâr la
în capitala Franţei de celebrul impresario care nu se pâte răspunde uşor. Acâstă în­
Barnum.
trebare a fost pusă de un cetitor &1 cjiaru-
Şi aceste lumini ale sciinţei, veniţi în u
urma invitaţiunei exprese a directorului lui parisian „ie Matin şi redacţia acelui
museului. recunosc, că monştrii expuşi sunt cjiar a primit o spuză de răspunsuri, tâte
monştri veritabili, degenerări uimitâre ale deosebite în felul lor.
speţiei omenescl. Pentru Duminecă. O sâmă de răspun­
Şi de fapt rămâi înmărmurit dinaintea suri înclină pentru părerea, că săptămâna
minunilor, pe care le expune Barnum.
sfîrşesoe Dumineca. Partisanii acestei păreri
1
„Patriotul * dă câte-va specimene din argumentâză în felul următor : Dumnedeu
•curiosa colecţie adunată, cu atâta îngrijire,
(
din tote colţurile globului, unde piciorul a creat lumea în şâse chle âr în cea de a
omenesc a călcat pănă acum. şâptea s’a odihnit. Aşa spune Biblia. Cum
* cine-va nu se pâte odihni înainte de a lu­
cra, urmâză, o& cjiua de odihnă e cea din
Un negru african îngliite ţăndări de
ua
1
.sticlă şi-şi udă „mâncarea * cu un pahar de urmă a săptâmânei. Dumineca e d> de
petrol. odihnă, deol cea din urmă di a săptă-
Un om lipsit de braţe face, cu o mare mânei.
îndemânare, tote mişcările şi lucrările cu Pentru Sâmbătă. Cei cari susţin, că Se cumpăram numai bombonele
-piciorele; îşi aşedă ochelari pe nas şi apoi săptămâna se sfîrşesce Sâmbăta, argumen­
cu gestul unui perfect gentleman, întinde lui Rethi Veronica (Permete)!
tâză ast-fel: Evreii nurneso Sabbat cj> ua a
visitatorilor, cu piciorul, carta sa de visită.
şâptea, oea de odihnă, adecă Sâmbăta uos- Bombonele Rethi veritabile se c a p e t ă
Unul altul înfige, în diferite părţi ale
a
■corpului, aourl cu gămălie. tră, — deol Sâmbăta e ultima <j> sâptă- numai la producentul şi în farmaciile din
mânei. Apoi Germanii numesc Merourea Braşov s Julius Hornung, Emil Jekclius,
Un altul are o duritate de craniu, de Frauz Kollcmeu, Editură Kngler, Neustiidter
mecredut. Mittwoch, adecă mijlooul săptămânei, deci Edmund, H. G. Obert, Victor Rotii. Făgăraş:
I-se aşedă pe cap blocuri grose de <jiua a patra. Er dâcfe Merourea e cl> ua a Ved. P. Iolmiui Hern&nn, Friedrich Pildner,
firma Auer & Graeser.
,piatră, cari se sfărimă cu un ciocan greu. patra, Sâmbăta e cea de a şâptea. Ceea-ce