Page 97 - 1901-12
P. 97
KEDACŢIUNEA, m gazeta« iese ii Mare 4 1 .
Aaministraţinnea şi Tipografia Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe şâse luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
BorisorI nefrancate nu ae pri- N-rii de Dumineci 2 fi. pe an.
moso.— Manuscripte nu se
retrimit. Pentru România şi străinătate:
Pe un an 40 franol, pe şiso
I N S E R A T E luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
te prlmeso la Admlnlstraţluna în N-rii de Duminecă 8 franol.
Braţov şi la armătorole
Se prennmoră la tdte ofi-
BIROURI do ANUNŢURI: cielo poştale din întru şi din
în Vlena t la N. Dukea Nachf., afară şi la d-nii colectori.
Nnx. Augenfeld & Emeric Lea-
nor, Hoinricli Schalek. A. Op- Abonamentul pentrn Braşov
pelik Nachf. Anton Oppelik. i.dmmtstrai l twiea, Piaţa icaie.
In Budapesta: la A. T. &old- Tfirgul Inului Nr. 30, otogiu
berger. Ekstein Bemat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor.. pe şeso
Loopold(VII Erzs6bet-korut). luni 10 oor., pe ti^i luni S oot.
PREŢUL INSERŢIU HILOR: A N U L L X I V . Ou dusul în casă : Pe un an
o seria garmond pe o colină 24 oor., pe 3 luni 12 o, p,ş trei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 corâne. — Un os-,mplar
Publicări mai deae după tari 10 bani. — Atăt abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe cât şi inserţiunile simt a ae
pagina 3-a o seria 20 bani. plăti înainte.
uwutfsujTiuncwmttniitnautnnTnc.'nintRa
Nr. 286. Braşov, Vinerî-Sâmbătă 29 Decemvrie. 1901.
Cancelarul cpse, că tripla alianţa pla alianţă are a4î o altă noimă de în acea 4i la ârele 10 a. m. S’au
presentat 15 episcop! şi un abate.
Nou abonament se bucură încă de-o bună sănătate, cât a avut’o atunci, când s’a înche Nici unul clin archiereii români uniţi
că ea este o asociaţie, care asigură iat mai întâiu.
viitorul, legând trecutul cu presen- Timpurile şi împrejurările s’au
la n'a participat la conferenţă; au absen
tul. N’au drept cei ce se îngrijesc schimbat mult cât pentru Germania, tat de asemenea şi episcopii ruteni
Gazeta Transilvaniei. aşa de mult din causa apropierei eră cei dinmonarchia austro-ungară din Muncacîu şi Eperjes.
italiano trancese. Aici Biilow se fo văd cu alţi ochelari şi apreţieză de Obiectul principal de desbatere a
Cu 1 Ianuarie st. v. 1902 losi de-o asemănare că în- claraţiile lui Biilow încă în modul fost elaboratul comisiunei de 27 al con
se deschide nou abonament, la care ti’o căsătorie fericită soţul nu tre- cel mai optimist. gresului privitor la.-org emisar ea autonomiei
invităm pe toţi amicii şi sprijinitorii bue să şî pierdă îndată capul, decă catolice.
foiei nostre. nevasta sa jocă odată un tur de vals Voci vienese despre pact. Parti Se scie, că în ultimul congres comi-
deosebit şi nevinovat c’un altul, căci dul social-creştin a ţinut dilele trecute o siunea de 27 a fost îndrumată, ca opiniu-
Preţul abonamentului: lucrul principal este şi rămâne, ca
3 adunare în care prinţul Liechtenstein a nile majorităţii şi minorităţii congresului
ea să nu fugă dela el, şi nu va fugi,
Pentru Austro-Ungaria: pe un vorbit despre pactul cu Ungaria. El nu să le armonieze cu părerile factorilor com
pe câtă vreme o va avă la densul
an 24 corâne; pe şâse luni 12 corâne; crede, că parlamentul va pute să resolve petenţi. Comisiunea de 27, conform ace
mai bine ca ori unde.
pe trei luni 6 corâne; pe o lună. 2 afacerea acesta. Tdte partidele îşi au in lei îndrumări, a redactat un nou statut
M a i î n urmă, după ce arătă ast
cor6ne. teresele lor, pe cari nu le pot jertfi fără organic, care se va desbate în congresul,
fel, că membrii triplei alianţe pot de riscarea propriei lor esistenţe. In forma ce s’a deschis erî.
Pentru România si străinătate:
3 să se aibă bine şi cu alte puteri şi actuală, dise, nu putem primi pactul, fiind Conferenţa episcopilor a desbătut
pe un an 40 franci, pe şâse luni 20 după-ce spuse, că situaţiunea Ger că el e rău pentru noi. In formă schim elaboratul din cestiune, ea a ajuns la o
franci, pe trei luni 10 franci, pe o maniei este atfl mai puţin încordată bată însă nu-1 vor primi Maghiarii. Dr. decisiune principiară în ce privesce Gestiu
lună fr. 3.50 decât înainte cu 80 de anî, fiind-că Lueger încă a vorbit tot în sensul acesta. nile pendente şi în conformitate cu acesta
Abonarea se pote face mai nşor lumea s’a convins, că urmăresce o va procede în plenul congresului.
prin mandate poştale. politică constantă de pace, Biilow *
ajunse la o conolusiuDe, care dă to Mandatul din Abrud. In jurul „Magyar Alicim“ fâcend o scurtă
A dministraţiune a. mandatului de deputat din Abrud se des
tuşi ceva de gândit. dare de sbmă despre conferenţa de
El declară, că tripla alianţă pen făşură luptă mare. Faţă de candidatul par alaltăerî, scrie între altele:
tru Germania nu mai este o abso tidului liberal, Coloman Tisza, a păşit un „Aprope toţi vorbitorii din confe
Sityaţiuiiea triplei alianţe. lută necesitate, der totuşi ea rămâne diarist din Oluşiu, Abel Barabas, cu pro rinţă s’au pronunţat faţă de autonomie,
în cel mai mare grad cea mai pre- gram independent. Mai mulţi deputaţi gu că deore-ce corpul episcopilor deja îna
In parlamentul german a făcut tidsă garanţă pentru pace şi pentru vernamentali, între cari însuşi contele inte cu doi anî a dat lămuriri fundamen
alaltăerî cancelarul conte Biilownisce status quo. Tissa Pista, s’au dus în cerc, ca se câş tale, ei nu pot se aprobe noul - proiect, ce
declaraţiuDÎ de cea mai mare im In faţa acestei dec'araţiunî nu-i tige voturi pentru tatăl său. Corteşirile ‘ stă în contradicţie cu vederile esprimate.
portanţă eu privire mai ales la si mirare, decă chiar o fdie, care are pentru Tisza se fac pe-o scară întinsă. In general corpul episcopesc ţine la prin
tuaţi unea triplei alianţe. Aceste de- legături cu cercurile guvernului ger Alegătorii români sunt momiţi cu fel şi cipiile cuprinse în memorialul său şi va
claraţiunî au produs mare sensaţiune man, cum e „Vossische Zeitung“ fel de promisiuni, ca să voteze pentru comunica congresului decisiunea referi-
în Berlin. Aici domnesce în cercuri 4ice, că tripla alianţă nu mai e de Tisza Kalman, şi tot aparatul s’a pus în tore la acesta. Decisiunea nu se va pu
largi părerea, că contele Biilow nu folos Germaniei, şi afirmă, că un mişcare, ca acesta să iese biruitor. Lupta blica de data asta. Unii dintre vorbitori
ar fi vorbit aşa cum a vorbit, dăcă bărbat de stat n’ar fl vorbit ast-fel, va fi din cele mai crâncene. Kossuthiştii au ridicat plângerea, că cestiunea auto
n’ar fi convins, că înoirea triplei decă nu s’ar îndoi în posibilitatea încă nu stau cu mânile în sîn. Tdte ele nomiei e privită din punct de vedere po-
alianţe întâmpină piedecî seribse. prelungirei tratatului de alianţă. mentele lor din cerc s’au pus în mişcare şi ■ litic atât de cătră partide, cât şi de cătră
e
Se pare, ce-i drept, că cance Enunciaţiuuea lui Biilow, 4i° nu au mari speranţe, că vor scote ales pe guvern; acesta din urmă (guvernul) a ţi
larul german a voit mai mult se do mita fdie, se pote considera aprâpe candidatul lor. nut mai multe consfătuiri cu aderenţii
cumenteze, că cu totă credinţa, ce ca un denunţ al triplei alianţe. Sen lui, dăr n’a învitat la ele pe gcorpul
s’au fost lăţit ;în timpul din urmă, sul ei este, că tripla-alianţă e folo- Conferenţa episcopilor rom -cat. episcopesc, nici n’a comunicat acestuia
ca prin înţelegerea italiano-francesă sitore şi bună, dăr dăcă s’ar desface, resultatul. însuşi Coloman Szell a partici
relativă la Tripolis de-oparte, şi prin Germania n’ar suferi nimic prin- Alaltăerî, 8 Ianuarie s’a întru pat la consfătuiri, deşi nu e membru al
suscitarea cestiunei polone de altă tr’asta, căci pacea s’ar susţină şi mai nit în palatul primatelui din Buda congresului. Episcopii nu se încred în
pa te, s’ar fi compromis durabilitatea departe. conferenţa episcovilor rom. cat, convo bunăvoinţa guvernului, ba se pare, că
;
triplei alianţe, acăsta va dăinui şi In tot caşul resultă din decla cată de primatele cardinal Claudiu guvernul predispune chiar şi corona în
în viitor. raţiile cancelarului german, că tri Vaszary. Conferenţa a fost deschisă contra catolicilor"....
FOILETONUL „GAZ. TRANSA seu confundării lui o şi u, aflăm chiar şi încât privesce indicarea lui „u“ final prinderi conscii în scrierea limbei române,
• iiimiMiMiiiimtiimiMiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiuiiiiiiiitiiiiiiiMiimiitmiiiiii
formă umin. De cetit, însă, vom ceti: afon (fără valore fonetică) prin k — in de câte-orî aşterne cele câteva buchi pe
tote, vostre şi omini. dicarea atât de frecventă în vechile nos hârtie, nu cercă să-şî mai dee samă cu
Cel mai vechili monument profan Clară şi interesantă e şi cestiunea tre texte românesc!, — aici încă aveam scrupulositatea cărturarului, dedă scrierea
lui „u aşa numit „scurt“ seu „final" fu],
de-a face cu un împrumut din ortografia lui îi reproduce cu fidelitate graiul seu nu.
u
de limM rom fui 6 s că. pe care în scrisdrea boerului Neacşu îl slavă, unde h ca sunet încă dispăruse deja E o ideie din cele mai greşite a ad
vedem de regulă cu totul omis (lucrul, de mult din graiul Adu, er în scris s’a sus mite, că omul incult seu mai bine dis
(0 scrisore românescă din al 2-lea deceniu al
cum, auzit, eşit, dus, sus, om etc. etc.). ţinut numai în urmatradiţiunei ortografice fără cultura scrierei, scrie întocmai pre
vecului al XVI-lea.)
une-orî indicat prin b, (amh, prinsh, vorh, în textele bisericesc! (erăşî un fel de con cum vorbesce, greşală, ce a comis’o d. e.
— F i n e . —
Shnth, înţelepte, BhShrabtO, er în două rân servatism bisericesc). şi Haşdău din capul locului în tălmăcirea
Alte apariţiunî ortografice mai bătă- duri prin u (cumu, de 2 ori). In consecvenţă forma deosebită, în graiului viu românesc dintre anii 1550—
tdre la ochi ale scrisorii boerului Neacşu Ce resultă din acestă neconsecvenţă care ne apare scrisdrea românescă a boe 1600 (Cuvinte din bătrâni I, pg. 34sqqu.)
sunt urmâtdrele: ortografică ? rului Neacşu din Câmpulung, este de a-se Tocmai omul lipsit de şcdla grama-
w
Alfabetul cirilic nedispunend de un „U scurt (u), pe care noi, mulţămită căuta nu în particularităţi escepţionale de ticală-ortografică e acela, care e pus în
semn deosebit grafic pentru indicarea su Academiei române, abia numai acum vre-o ortoepie (pronunţare) ale graiului româ absolută imposibilitate, de-a reproduce cât
netului românesc 6 (ca monoftong; ca câţî-va anî ne-am putut decide a-1 aban nesc din preajma anului 1500, ci în par mai esact în scriere tdte nuansările de
diftong o=oa), în cele mai vechi scrieri dona în scris — începuse să dispară de-a ticularităţi deosebite ortografice ale scrie- sunet ale graiului seu.
românesc!, acest sunet — mai ales ca mo binele din graiul viu deja în preajma anu rei românescî ciriUce din acele vremuri Negligenţa seu mai bine dis nepu
noftong — îl aflăm însemnat prin semnul lui 1500, er decă-1 vedem încă vre-o 400 Semnele grafice nu sunt o fotografie seu tinţa de a reproduce fidel sunetele graiu
sunetului simplu vocalic o [o, w]. Aşa de anî după aceea aruncat la finea cu mai bine dis fonografe fidelă a sunetelor lui, sunt semnele cele mai evidente de
aflăm d. e. în fragmentul manuscript al vintelor, mai ales în cărţile bisericesc!, graiului vorbit, ci acelor semne vom atri recunoscere ale scriitorului neîndemânatic
Leviticului (Haşdău, Cuvinte I, pag. 15) lucrul se esplică numai prin conservatis bui altă vâldre fonetică în consonanţă cu în scrierea limbei sale.
forme, ca: întorce, tote, vostre etc. etc., mul, ce caracteriseză vechia ndstră litera desvoltarea istorică a graiului românesc. Aceste semne de recundscere sunt:
întocmai precum vedem şi în epis tură bisericescă, mai ales în cestiunî de 2) Scrisdrea boerului Neacşu tradeză a) Inconsecvenţa în reproducerea
tola boerului Neacşu sunetul 6 indicat es- limbă. ) i pe omul—să-i dicem, fără cultură grama- aceluiaşi sunet seu aceleaşi forme.
29
clusiv prin semnul o seu w: tote, vostre 20 ) N. Salică, Vechea nosfcră limbă biseri | ticală românescă, — care limba o scie b) Neindicarea în scris a sunetelor
(de 2 ori) wmin, ba în urma fluctuaţiunii cescă, 1. c. i grăi mechanic, der care în lipsa unei de puţin marcate în graiu — de jumătate
