Page 2 - Glasul_Hunedoarei_1919_10_01
P. 2
2 GLASUL HUNEDOAREI 4 Octobre 1919. >
e cel mai larg democralizm înţălept şi simţ mai având şi o parte din averea noastră cetăţan a României întregite. Trebuie să
de libertate Nu voim politică, dinte pentru acolo în Ungaria. Cu lumea mare şi în de avem în vedere că cât de curând să va în
dinte şi ochiu pentru ochiu, că e sub dem osebit cu aliaţii nost.i; suntem în cele mai fiinţa o şcoală de industrie, unde uşor vor
nitatea noastră să izbim în cei-ce sunt ne bune relaţii de pretinie. Armata română e putea trece cei pregătiţi în şcoala noastră
norociţi. Ei să-şi iubească neamul cel puţin pe la lacul Balaton, Bulgarii de abea mai civilă, şi unde fără cunoaşterea lirnbei româ
cum noi ni lam iubit, şi să si vadă a reveni au 15000 de oameni, iar Sârbii să -bat cu neşti pe deplin, nimemi nu să va putea
la muncă cinstită Suntem datori însă cinstei însuşi fraţii lor cu Montencgrinii. Că adu fericii. Apelăm deci la simţul de onoare ro
noastre de neam să o spunem, că aceasta năm armată în Bănat, o facem din pre- mânesc a tuturor cari vreau să fie cinstitorii
ţară trebuie să aibe caracter de stat naţional cauţiune, ca să nu treacă răul şi la noi. acestei ţări, să gtăbeasă a-’si înscrie copiii
român, o desevârşitâ independenţă politică Cerem faţă de toţi respectarea contractului la şcoala civilă română, luându-i de la cele
, naţională, pe baza dreptului istorie şi a din 1916 legat cu aliaţii. străine, dacă din nepricepere iar fi înscris
culturei româneşti. în intern voim dreptate De acest oraş e legat tot sufletul meu, acolo. Statul Român celor săreci le pune în
pe toată linia, fără amestec în politica na de aceia am şi primit cu o vi ie bucurie de- vedere şi anumite înlezniri de didectru, pre
ţională, susţinândune independenţa politică signarea comitetului central de a fi candida când cei ce în acestea vremuri de reînviere
şi economică. Avem o ţară bogată; atârnă tul acestui cerc, ştiind că întrunesc şi sim naţională îş necinstesc neamul prin purtarea
numai de la vrednicia noastră şi puterea da patia alegătorilor de aci, cărora le făgăduesc fiilor şi a fetelor lor la şcoli străine de hmba
muncă, ca să nu avem lipsă de ajutor din de dragul convingerilor mele, că am să-ml şi legea noastră, societatea românească din
% afaiă Noi stăm' pe baza programului naţio pun şi eu umărul, ca acest centru să fie un Hunedoara va şti să i privească ca pe nişte
nal refăcut în program de guvernament. — mare oraş de industrie, cu atît mai vârtos, nedemni şi contrari intereselor noastre, ear
Primul gând ne-a fost să lărgim dreptul de că tot fierul României Dvoastra aveţi să-’l la rândul lor îi vom şti aprecia după fap
vot aşa cum îl aveţi, călăuziţi de prin liferaţi din minele acestea bogate. Trebuie tele lor. Înscrierile să efeptuesc cel târziu
cipiul, că poporul să nu deie numai dare să vă creşteţi o generaţie întreagă de mun până în 10 Octobre.
şi cătane, ci el să-şi aleagă şi reprezentaţi citori.
la casa ţării. Al doile gând ne-a fost să dre Pe steagul luptei mele e scrisă dra
gem o nedreptate de sule de ani, să dăm gostea de neam. Dacă credeţi şi apreciaţi Slpel de aSonare!
pământul celui ce-’l şi lucră. Pământul nu a aceasta dragoste, vă rog să-mi daţi votul
o pungă cu bani, să-’l lărgeşti şi strâm- să vă fiu reprezentant în camera din Bucu Fraţi muncitori de pământ, al mi
torezi după plac fără muncă, deci nu putem reşti. nelor şi fabrică; fruntaşi orăşeni şi
admite ca cei născuţi în mătăsuri, sau no * *
* săteni; Inteligenţă opidală şi rurală,
rocoşi prin lotărie, sau dotaţi dela diferiţi
apelăm la simţul de bun români ai
regi pentru servicii aduse chiar în contra Vorbirea izvorită din cea mai curată
poporului, să aibe pământ lăţit fără truda convingere şi dragoste de neam a fost ascul tuturor să ne grupăm în jurul acestui
lor, ear poporul să le fie slugă. — Pămân tată cu un interes deosebit, fiind oratorul organ condus de cele mai- nobile in-
tul să ia dela toţi cari nu sunt cetăţeni ai întrerupt de nenumărate ori de aclamări şi tenţiuni de propagere a tuturor inte
ţării, de la toate persoanele morale, de la ovaţii. Şi că cuvintele rostite ‘a rescolit şi reselor obşteşti.
cei ce 12 ani de-a rândul le-au fost dat în cele mai îndepărtate inimi, a dovedit-o un
arândă şi de la toţi cari au cumpărat pă fruntaş al sociaiştilor Simon Ardelan, care Preţul abonamentului:
mânt cu ocrotirea legilor ungureşti. Aceasta a declarat că ei sunt socialiştii lui Iuliu
e deja lege pe care putere pământească nu Maniu, şi de acum înainte îş vor adresa pe un an 20 cor.
o mai poate schimba. Moşiile mari să iau dorinţele „iubitului' nostru deputat Vasilie C. pe V2 un 10 cor.
de la proprietari, să înpart însă cu socoteală, Osvadă.“ Tot asemenea îi votează încredere pe Vi an 5 cor.
fiecărui cât poate lucra colonizând sate în domnului candidat şi săteanul Petru Popovici un număr 40 fileri.
tregi unde cere trebuinţa. Fiindcă viitoriul -şi din Ruda, după a caruia vorbire preşedintele
acestui ţinut e creşterea de vite, vom da încheie adunarea îndeplinindu-’şi şi o plă Abonamentele sa să trimită la
păşune comunelor unde să-’şi pască vitele cută datorinţă de a prezenta mulţimei pe aoresa: Tipografia Iosiv Wachter Hu
fiecare în mocT proporţional. Pământul să va dl Prefect al Judeţului Dr. Toma Vasinca, nedoara. Cei cari nu abonează foiă
plăti în preţul de înainte de anul 1913, care onorândune cu prezenta a şi fost salu să ne trimită acest număr de proba
pentru care scop Banca Agrară va împru tat cu urale de „să trăiască.11
muta pe cei lipsiţi cu aşteptare de 20—50 Fraţi Români! Ne îndeplinim o datotinţă inaP°î- Administraţia.
ani; ba celor ce vor fi colonizaţi le plăteşte sfântă, dacă ne grupăm cu toţii în jurul
statul 1U din preţul pământului. Sa început candidatului Vasilie C. Osvadă, având ga-
deci să să facă dreptate. Sum membru al ranţa suficientă în trecutul său plin de fapte INFORMAŢIUNILE SĂPTĂMÂNII.
partidului naţional român a cărui credeu sa întru prosperarea neamului, că şi acum îş
făcut la anul 1882 la Miercurea, iar la 1905 va pune toată energia să ducă la bun sfâr
la Sibiu a fost tălmăcit, şi azi lucrăm pentru şit programul de muncă ce şi la scris pe în memorie.
amplificarea lui în program de guvernare. steagul desfăşurat în prezenţa noastră. Nici
Poporul ţărilor alipite trăbuie să deie tct noi nu avem altă dorinţă, decât se fim re Imnul Regal R om ân.
sprijinul celor din Bucureşti, avem însă în prezentaţi prin un bărbat vrednic şi de cinstă
program o punte de lămurire a reprezentării pe care în persoana dlui secretar de stat Trăiască Regele
Transilvaniei în guvernul central. Nu facem Vasilie C. Osvadă,% credem că ’-lam şi- aflat, In pace şi onor,
stat în stat; suntem un neam, trebue să fim fiind de plină convingere, că va fi unul De ţarii iubitor
o ţară, făcând toate slujbele la fel, dar cu dintre cei mai energici luptători pentru Şi-apărător de ţară,
esecutare decenttalizatâ. Nu poate cunoaşte binele poporului şi pentru curăţirea moravu Fi e domn glorios
Munteanul dorinţele Bucovineanului, şi nu rilor în multe cazuri nu prea mulţămitoare. Peste noi;
ştie Băsărăbeanul interesele locale ale Arde Fi-e ’n veci norocos
leanului. Guvernul stă la Bucureşti, dar şi In răsboi.
nouă ne trebuie un fel de ocârmuire pro Cătră cetăţenii din Hunedoara 0, Doamne sfinte,
vincială. Politica de acum înainte e econo şi jur. Ceresc părinte,
mia, ear lupta va fi a capitalului. Trebuie Susţine cn a ta măna
să fim tari, ca în această luptă să nu fim Prin decisul" Resortului Cultelor şcoala Coroana Româna
învinş, desvoltândune industria pe toate te- civilă comunală de fete să deschide, fiind
renele, să nu m.-.i fi.n nevoiţi a ne aduce amplificată şi cu' băieţi, pentru care scop Trăiască Patria
acele din germama şi orologele din Elveţia. Directorul apestei şcoli dl Nicolae Dragomir Cât soarele ceresc,
Muncitorii fabricilor îmi sunt tot atât de a şi sosit în oraşul nostru. Ne ţinem de o Rai dulce românesc,
di gi ca şi economii, am însă convingerea datorinţă de buni cetăţeni ca flecare să-şi Ce poart’un mare nume!
că organizaţia muncitorilor nu e nevoie să facă chestie de onoare şi mândrie naţională Fi-e ’n veci el ferit
fie socialistă nici politică, ci escluziv pe a ’s înscrie fetele şi hă'ţn la aceasta şcoală, De neyoi!
baza de Ureazlă, susţinând că averea indivi uude ni să dau toate învăţăturile în dulcea Fi-e ’n veci locuit
duală are să susteie. în afară vrem să Plân noastră limbă românescă, în care limbă, şi De eroi!
gem focul, ca să nu ardă şi casa noastră, numai în aceia, să va putea validita ori ce 0, Doamne sfinte,