Page 3 - Glasul_Hunedoarei_1919_10_01
P. 3
4 Octobre 1919. GLASUL HUNEDOAREI 3
Ceresc părinte, — Mozi. Producţiunile chinematografice rile Ungariei spre mulţămirea popula
Întinde a ta mână pentru oraşul nostru au fost regulate prin ţiei şi şi a antantei. în curând regi
Pe Ţara Română. Statut, care a obţinut deja aprobarea pre mentele noastre să vor retrage din
fectului, şi a fost înaintat la Rezortul cuvenit, coace de Tisa, sperând că până atunci
unde în curând va obţinea întărirea, în cât
— Cin prietin de-al nostru. în zilele în 12 Octobre a. c. să va presta prima pro- va avea şi Budapesta un guvern cu
trecute a trecut prin Ardeal unul dintre ducţiune în localul ospătăriei fabiicei de fier, minte şi cu trecere. — în Bănat avem
ca producţiune a oraşului. armată în număr de a face faţă ori
cei mai binevoitori prietin a Românilor,
diplomatul Francez Saint-Aidaire, care — Constituire Preoţimea română din căreia încercări de a arunca tăciunii
jur e concvcaţă. pe Sâmbătă, 11 Octobre neinţălegilor şi la noi, a certelor sân
cercetând trupele noastre din Buda
a, c. la o şedinţă de constituire în cadrul geroase dintre Sârbi şi Muntenegre
pesta a vorbit cu entuziazm despre
asociaţiei, clerului. nii aliaţi cu Albanezi.
purtarea corectă a ostaşului român,
— Nou medic orăşănesc. Prin denumi
declarând că miliţia româna nu numai
rea din partea forului competent vom primi în afară:
sieşi ’ş-a eluptat glorie, ci a apărat şi în zilele proxime medic orăşănesc în pei-
prestigiul antantei. în călătoria sa pe soana dl Dr. Laurenţiu Lesnican. începem Pacea e încă tot în baltă. Trata
la Oradea, Cluj, Turda, Sibiu şi Să- cu incetul să venim în ordine. tul cu Austria va trebuii modificat, din
cauza României, a căreia prietime e
liste a fost intimpinat cu sincere ova — Publicului. Să înprospetează tuturor
mult mai preţioasă de cât toată bo
ţii. E de remarcat ca la Turda a de locuitorilor oraşului, să-’şi provadă curtea cu
pus o cunună pe mormântul lui vas mai mare cu apă pentru eventualele găţia orientului, de oarece noi suntem
izbucniri de foc, ca nu cumva poliţia să fie singurul stat de ordine în întreg cen
Mihaiu Viteazul, esprimânduşi admi
necesitată a întreveni pe calea de autoritate. trul şi răsăritul Europei.
raţia pentru acest viteaz bărbat al
neamului românesc. Dragostea noaslră — Zahărul. Preţul zăharului conform — în Rusia e tot anarhie. în Si
noualor dispoziţei să stabilitate cu 26 Cor. beria să luptă contra bolşevicilor ge
să-’l însoţească în drumul lui spre
în Hunedoara, întălegând cel adus prin
ţara soră, cafe ne-a voit mult bine. neralul Colceag, cu mai puţin noroc,
Braşov sau Craiova. sau nici aşa; prin Ucraina e o nizu-
— Casina română. în localul ospătănei
— Ordonanţe. Fiie care să şi plătească
lui Iosiv Hagyd, în proximele zile, să va inţă, vrednică de o mai bună cauză,
. darea, acsisul, electrica şi proventul, că la
deschidă casina română, probabil cu o festi după ajungere la putere a lui aristo
din contra să va esecva.
vitate solemnă. Membru casenei poate fi cratul Denikin, şi a pretinsului de
— Soldaţi cari nu 'sau primit banii de
fiecare cetăţan 'român cu trecut şi caracter mocrat Petliura, sub emularea cărora
demobilizare (C. 360) să să prezinte până
nepătat, care solveşte anual suma de 48 lei
Duminecă la Deva. poporul sufere iar bolşevicii mai resuflă.
ca ordinar intern, 36 lei ca ordinar estern
şi 24 lei ca membiu ajutător, ear ca membru —■ Gomilele de pe drumul principal să Antanta a decis a lăsa întreaga fosta
fondator 500 lei odată pentru totdeuna. In şi le gate fiecare sub uririare de pedeapsă. Rusie, ca singură să să cristalizeze şi
sinuările de membrie să pot face ori şi când. — Chibritele (lemnuşele) să pot scoete să ajungă la o forma de stabilitate
— Deschiderea şcoalei civile. Consiliul cu asemnări de la primărie. 10 cuţii Cor. 2 50. oare cere.
Dirigent Resortul Cultelor a denumit corpul — în Balcani afară de luptele de
didactic în frunte cu dl Director Nicolae
fraţi între Sârbi şi Montenegrini, avem
Dragomir pentru şcoala noastră civilă, care Cum stăm cu lumea? să înregristrăm deprimarea cea mare
a şi început înscrierile fetelor şi băieţilor la
aceasta şcoală, care va fi să deie contingen în launtru: produse la Bulgari în urma grelelor
tele de lipsă pentru şcoala de industrie ce condiţii puse de Conferinţa de pace.
să va infiinţa în curând în oraşul nostru. Stăm în preajma alegerilor de de Grecia, ca totdeună, cuprinde cei con
— Escomunicarea străinilor. Cei ce nu putaţi şi senatori, care alegere să va vine mai bine, întreagă Tracie. Ca ceva
apaiţin oraşu'ui şi sunt de espulsat, în şi efeplui îndată ce avem un guvern înbucurălor înregistrăm faptul că.fraţii
cele mai apropiate zile vor avea vagoanele stabil. O parte însămnată a ungurilor noslrii din Pind, Macedonienii, vor
de lip ă pentru transportarea averii mişcă
(săcuimea şi cei mai în apropiere de primii o oare care autonomie. Mica
toare ia locul de aparţinere.
centru) au decis să iaie parte la lup noastră soră acuş va fi fată mare . . .
— Leafa funcţionarilor. Toţi funcţio
tele electorale, primind prin aceasta de
narii administrativi şi ai oficilor de stat con — în Asia mică tot revoluţie.
form nouălor norme de salarizare vor fi neschimbambilă situaţia politică creată Sărmani armeni au să sufere mult în
plătili în lei cu o considerabilă ridicare de în urma rezboiului. Vor avea deci şi urma rescoalelor turceşti bolşevice, pe
plată faţă de până acuma. ei deputaţi în Bucureşti. — Consiliul cari Antanta de o cam dată nu le
— Convocare. Direcţiunea băncii „Cor- Dirigent parte sa mutat la Cluj, jar
poate sufoca.
vineana" din Hunedoara a convocat acţio celelalte rozorturi vor urma. — După
narii la adunare generală extraordinară pe De altcum şi Anglia are destul
multele frământări am ajuns la un
Duminecă în 5 Octomvjie n. 1919 la oarele guvern compus din generali în frunte de lucru cu resculaţii Indieni şi cu
2 p. m. în scopul urcării capitalului societar. Irlandezii de a casă, poate ca urmare '
— Foc din negrijă. în noapte spre 1 cu generalul Văitoianu. Gnvernul nou a neloialităţii manifestată faţă de Ro
Octobre prin negrijă sa japrins nutreţul în are de scop legăturile amicale cu aliaţii, mânia la conferinţa de pace.
şura primăriului din Racăştie. Aprinderea ne- apărarea demnităţii statului român şi
— în fine faptul îndrăzneţ a lui
băgândusă în seama, mai târziu a erupt conducerea liberala şi nepărtinitoare a
focul în un grad atât de mare, încât stân- D’Anunsio, care cu un detaşament de
alegerilor pentru Constituanţă. Părţile
gerea Iui era aproape înposibilă. Focarii din Ardelene şi a le Bănatului sunt repre soldaţi a cuprins oraşul Fiume, pare
Hunedoara fiind alarmaţi au alergat la faţă a prinde tot mai multă simpatie în
locului, dar în urma întârzierii la podul zentate prin miniştrii de până acuma, Italia. Să prea poate cu guvernul
negligat de la cimiterul r. cat. Au ajuns fără portofoliu, nu că doară ar con- Italian să fie incapabil a înterprinde
numai atunc, când vre-o 6— 8 cară de nu- simţii cu noua fazfţ a politicei, ci mai
vre-un paş eficace contra lui, mai
treţi şi vre-o 200 măsuri de grău şi şura mult pentru demonstrarea unităţii. De
primarului a fost mistuite de foc. Norocul altcum Văitoianu, după cuvintele lui având în vedere şi aceia, că Fiume e
că focul sa localizat. reclamata şi de oficialitate fraţilor
T. Ionescu, e tot I. Breteanu, dar în
— Atenţiune. Să atrage atenţiunea po Italieni.
liţiei oraşului asupra faptului că pe piaţă uniformă şi chipiu. — Noi să ne vedem de muncă
cofăriţele cumpără' toate produsele de la să- şi să ne apărăm ce al nostru, că cele
tenele venite la tîrgurile de săptămâna, aşa
Armata româna e tot pe la lacul lalte popoară îş vor aranja ele soco
că consumătorii sunt nevoiţi a să provedea
din a doua mână cu preţ mai ridicat. Balaton, şi susţine ordinea pe şesu- teală, dacă nu altcum, cu tocmeala.
