Page 2 - Glasul_Hunedoarei_1919_10_02

2 GLASUL HUNEDOAREI 11 Octobre 1919.

rul desvoltării noastre naţionale, ţinând cu Ştampilarea coroanelor în Banat. Pentru contravenţii se vor aplică dis-
sfinţenie la aşezămintele noastre bisericeşti poziţiunile art. 10 al ordonanţei Nr. 4890o
— Ordonanţa Consiliului dirigent —
şi şcolare, cari în toate timpurile au fost 1018 a Consiliului dirigent şi ministerului de
baza asistenţei noastre naţionale. Pe viitor, Dl Aurel Vlad şeful resortului finanţe­ finenţe din Bucureşti, publicată în Nr. 81 din
ca să putem păstra comorile ce ni le-a dat lor a dat o ordonanţă prin care se prevede 25 Mai a. c. a «Gazetei Oficiale*.
Dumnezeu trebue să ne consolidăm cu toţii, ştampilarea coroanelor în Banat.
contribuind fieştecare după puterile lui la Pentru ştampilarea biletelor băncii Aus-
edificarea acestui stat, care are să fie pus tro-Ungare de 10, 20, 50, 100, 1000 şi Sipet de a€onare!
în rândul statelor celor mai civilizate din 10.000 cor. rămase neştampilate precum şi
lume. Recunoaşte că atăt Domnia-sa cât şi a celor ştampilate de organele sârbeşti află­ Fraţi muncitori de pământ, al mi­
colegii Domnie-sale vor avea să să lupte toare pe teritorul Bănatului supus adminis- nelor şi fabrică; fruntaşi orăşeni şi
cu greutăţile începutului, dar cu drag îşi traţiunei Consiliului dirigent, se statoreşte un săteni; Inteligenţă opidală şi rurală,
pun toate puterile în serviciul acestei cauze termin principal de ştampilare din 10 până apelăm la simţul de bun români ai
sfinte, cere însă sprijinul tuturor românilor în 20 Octomvrie a c. şi unul supletor din tuturor sa ne grupăm în jurul acestui
de bine, şi în special al intelectualilor din 21 până în 25 Oct. a. c. organ condus de cele mai nobile in-
Ştampilarea se face după normele avute
Oraştie şi jur, cari şi în timpurile de urgie, tenţiuni de propagere a tuturor inte­
în vedere la ştampilarea generală, decretată reselor obşteşti.
au ştiut să sprijincască instituţiunile culturale
prin ordonanţa Consiliului dirigent, Nr. 4890/
ale noastre. închec rugând pe bunul Dzeu, Preţul abonamentului:
1919 şi Ministerul Finanţelor din Bucureşti
în dreptatea căruia totdeauna am nădăjduit,
ca să reverse asupra acestui liceu binecuvân­ publicată în Nr. 31 din 15 Mai a. c. a «Ga­ pe un an . . . 20 cor.
zetei Oficiale*. pe V2 un . . . 10 cor.
tarea Sa. în numele corpului profesoral de­
Biletele destinate pentru ştampilare se pe Vt an . . . 5 cor.
clară că-şi vor da silinţa ca acest liceu să
vor colecta la băncile din Bănat conform un număr . . . 40 fileri.
ia un avânt cultural aşa de frumos, încât
instrucţiunilor speciale ce li se vor da. Ştam-
să fie vrednic de numele ce-1 poartă, al ma­ Abonamentele sa să trimită la
pilarea însaş se va efeptui prin comisiunile
relui nostru Aurel Vlaicu! adresa: Tipografia Iosiv Wachter Hu­
speciale cu sediul în Lugoj, Timişoara, Li-
După frumoasa vorbire a dlui director nedoara. Cei cari nu abonează foia
care a fost acoperită de aplauzele frenetice pova, Caransebeş, Oraviţa şi Sân-Miclău.şul să ne trimită acest număr de proba
ale publicului, corul mixt al intelectualilor Mare. înapoi. Administraţia.
din Orăştie, sub conducerea dibace a dlui Taxa de ştampilare pentru terminul
Branga, a delectat publicul cil trei cântări dintre 10—20 Oct. a. c. este de l°/o, iar
de o frumseţă uimitoare. A, şi fost răsplătit pentru terminul supletor din 20 până în 25
din partea publicului cu aplauze sgomatoase. Oct. a. c. de 2%. INFORMÂŢIUNILE SĂPTĂMÂNII.
Dl Dr. Boca, în calitate de preşedinte al Pentru a se opri invazia în Bănat a
Eforiei şcolare dela acest liceu, face declaraţia
solemnă că intelectualii din loc şi jur vor biletelor de coreene neştampilate, sau ştam­ — Bolşevicii. în mult cercata Rusie
da tot concursul pentru ca liceul nostru să pilate de organele sârbeşti, cu ziua de 1 Bolşevicii (fraţii Socialiştilor), au comunizat
prospereze spre fala şi mândria naţiunei Octomvrile a. c. graniţele Bănatului se vor şi copiii. Băieţi şi fetiţele de la vârsta de 3
noastre. închide pentru importul astorfel de bilete, ani să iau de la părinţi şi-îi creşte statul,
Inaugurarea liceului «Aurel Vlaicu« s’a iar sumele ce se vor afla în contrabandă, dar aşa de bine, că mai mulţi de jumătate
făcut cu auspiciile cele mai bune şi putem
lega nădejdile cele mai frumoase de el. vor fi integral confiscate în favorul statului. din aceşti copii au murit în urma grijei rele
Doamne ajută, să fie în ceas bun ! Se admite însă importul de coroane ce au avut. Nu cumva voi mame şi părinţi,
Un tată al unui elev din liceu. stampilate de ConsHiul dirigent. - muncitori de pământ, aţi dorii ca după ce

principe dujman, însoţit numai de garda sa Si în adevăr rugăciunea i-a folosit mai
Credinţa lui Ramses ii în lupta de onoare, îş părăseşte tabera şi pleacă spre mult ca miriarde de ortaşi. întărit în credinţa

de la Codşu. sondarea terenului. — De odată să vede neţărmurită faţă de Dumnezeu, ’ş-a ridicat
încunjurat din toate părţile de oştile duj- spada şi sa aruncat în mijlocul mulţîmei de
Precum adevărate sunt cuvintele mare­ mane, fiecare cu dorul sălbatec de rez- dujmani, şi nu numai a rupt rândurile lor
lui Goethe că „ . . . prin puterea Bibliii să bunare. inchiegate, dar ia luat la goană pe câmpia
va întinerii fie care generaţie, tot aşa de Sufletul său mare nu mai vedea altceva intinsă, reîntorcândusă apoi intreg şi neatins
adevărat e şi aceia, că fără cunoaşterea is­ decât o ruşinoasă predare, ş’apoi o moaite la ai săi în tabără.
torie', nici când nu vei pricepe pe Dumne­ cumplită, sau de nu, apoi o luptă pe vieţă
zeul adevărat". şi moarte, vrednică de gloria numelui său. Credinţa lui Ramses al II nu e singură
Omului care cu un simplu „non credo" A să gândi la o spargere a liniei luptătorilor în istorie. Paginile intinplărilor trecutului la
aruncă bibliia la o parte, îi mai rămâne încă contrari, cari tot mai mult să apropiau de fie care pas ne arată mâna lui Dumnezeu,
o scăpare: istoria, cartea vieţii, — şi ne dânsul, era cu neputinţă, cu atât mai vârtos, care conduce destinele omenimei, ajutând
voind a cunoaşte pe Iehova jidovilor, va că moartea ce-’l ameninţa era atât de gro­ credinţei şi sucumbând pe cei ce sunt in-
cunoaşte negreşit pe Dumnezeul neamurilor. zavă, incât nici timp de gândire nu-i dădea. doelnici.
E dureros însă că nici una nici alta Şi totuş acest rege, în momentul când Siri­ Oare strămoşii noştri, Romanii, nu cu
nu ne trebuieşte, de unde urmează apoi enii cu o furie neomenească năvălesc asupra credinţa lui Numa Pompiliu au stăpânit
orbecările zRelor noastre, — necredinţa, care Iui, mai găseşte îr.că o clipă sănină spre a lumea ? Ear când au început a-’ş bate joc
de o potrivă stăpâneşte pe cel învăţat ca şi să gândi la Dumnezeu, care gândire dzeească de zeităţi şi de bunele obiceiuri legate de
pe cel cu puţină carte, — pe cei lumeşti pătrunzândui intreg sufletul său, de odată s’a ei, oare nu necredinţa i-au' nimicit? Ş’apoi
ca şi pe cei bisericeşţi. văzut ridicat din mijlocul lumii, — mulţimea de viaţa noastră ca popor, cu suferinţele ei de
De şi e de admis, că şi celce crede sirieni, lykieni, karkizi şi alţii dispar din veacuri, nu e o dovadă neresturnabilă, că
orbiş e tot .atât de unilateral, ca şi liber naintea ochilor lui; urechile nu-i mai aud credinţa în ajutoriul lui Dumnezeu o să
cugetătoriul răzimat pe premise şi conclu- zgomotul de arme; iş simţea numai miş­ aducă roadele la vremea sa ?
ziuni, — totuş primul cel puţin are o bază carea buzelor, caii şopteau o rugăciune lungă Ramses a crezut firm si tare că Tatăl
»
mai solidă, fiind credinţa lui născută de şi calmă, domol şi serios, ca şi când ar fi ceresc nu va lăsa pe fiul său, până când, —
odată cu gândirea omenească, care credinţă fost in Thebae pe tronul inpărăţiei sale. ca să aduc un esemplu clasic în feliul său, —
îi satisface trebuinţelor sufleteşti eparţinătoare „ . . . Cine eşti Tu, o părinte Amon ? *) Napoleon în lupta de la Waterloo zădarnic
firii sale omeneşti. Să poate ca un părinte să uite pe fiul său? a zis: «de ce nu sunt eu loşua, ca sa pot
Cuvintele lui Isus zise orbului din Ie- Făcutam tre-o dată vre-un lucru fără de opri soarele în loc!*, fiindcă el nu a avut
richon: „dute! credinţa ta te-a mântuit", — tine ?. . . cată aici suni în mijlocul mul- credinţa acestuia, şi a şi fost bătut de aliaţii
nu numai pe noi creştinii ne înbărbătează, ţimei necunoscutului popor, toate sămânţiile contrari.
ci pe ori şi cine, care în urma inboldului sau aliat asupra mea, car eu suni singur şi «Aveţi credinţă în Dumnezeu. Adevăr
sufletesc cere ceva de la Dumnezeu. nimeni nu-i cu mine. Dar cred, că Amon zic vouă, că ori cine va zice muntelui aces­
Un csemplu clesic şi poate unic în mai mult îmi ajută ca milioane de pedestrii, tuia ridicăte şi te aruncă în mare, — şi nu
felini său, spre adeverirea celor zise, aflăm sute de mii de călăreţi şi mirianle de fraţi să va indoii în inima sa, ci va crede că să
în istoria vechilor Egypteni. tineri adunaţi la olaliă. Puterea oamenilor e va face, ce zice, — acela va avea ori ce
Ramses al II în luptele de la oraşul mimica când Amon e învingător peste e i. . . “ va cere. (Marcu 11, 22—23.) Vu.
Codşu, fiind sedus de nişte oameni a unui 0 Dumnezeul Thebeienilor.