Page 1 - Glasul_Hunedoarei_1919_11_05
P. 1
Redactor re sp .: , Redacţia şi administraţia :
A B O N A M E N T :
G A V R I L OE A C Hunedoara, Piaţa Libertăţi Nr. 12.
Pe 1 an . . 20 cor. | Pe 1U an . . 5 cor.
Pe Va an . . 10 cor. j Nrul............ 40 fii. Prim r^dactor: Unde sunt a să adresa toate scripţele şl abonementele
precum şi publîcaţiunile. TELEFON 2i.
Apare în fiecare Sâmbătă, V I C T O R UNGUR Manuscrise nu se restituesc.
In preajma alegerilor. stru, care n’a sucumbat sub nesfârşi acuma, să fim compacţi, şi sa ne ata
tele valuri ale asupririlor din trecut. şăm la acel partid care a dat dovezi
De şi organul nostru de publici Şi dacă acest partid în trecut a că poate lucra în interesul întregului.
tate faţă de toate nuanţele politice ’ş-a fost demn de chiemarea ce i sa inpus, Program mai salutar nu ne poate
inpus aceia directivă, ca sa sprijinească nu mai puţin e vrednic şi astăzi aduce nici unul dintre celelalte partide
ori-ce nizuinţă bună, interprinsă în între îneprejurările date. politice militante, pot însă să distrugă,
folosul naţiunei întregi — ne voind a Trebuie însă să ştim, că politica ca apoi să dansăm hora macabră pe
fi esponentul escluzivist a partidelor de guvernare e mai mult reală şi nu
riunele nesocotinţei.
politice esistente, —• totuş ne-o ţinem ideală, câtă vreme e fapt istoric că Astăzi, noi cei din fosta Ungarie,
de datorinţă morală şi de interes ob idealizmul, pe lângă că nu e realizabil avem un singur partid, partidul naţio
ştesc a ne spune şi noi cuvântul în nici când, pus pe tronul conducător nal român, despre care de s’ar spune
faţa alegerilor de deputaţi şi senatori. de politică, a dat cele mai dezastruoase ori ce, un singur lucru e cert, şi
Decenii de-arândul toată politica falimente. anume, că acest partid e cea mai si
noastră din fosta Ungarie era naţiona- în cadrele realităţii şi a posibilităţii, gură garanţă că nu va submina nici
liztuul militant şi oportunizmul umilit. credem că partidul naţional nu numai când esistenţa noastră de români.
Acest din urmă singurul rod ce ni la că a făcut totul ce între înprejurările De aceia ne folosim şi noi de cu
adus a fost, că clasa noastră inteli date s’a putut face, fără a dovedit vintele Biroului central al partidului
gentă în mare parte sa înecat în apele prevederea şi prudenţa aceia, ca în- naţional, apelând la acest jur încă ne
maghiarizmului; cea dintâi însă ne-a cungiurând zguduirile mai mari, să zbiciut de frământările luptelor poli
conservat simţul si cultura naţională, creeze cadrele salutare” ale esistenţei tice, că
cu care am putut fauri unirea din 1 noastre pe viitor. Micile defecte ce ici „Pentru orientarea tuturor amin
Decembre 1918 la Alba-Iulia. Şi aceasta colea să ivesc, nu sunt a se ascrie tim, cu acest prilej, că toţi acei, cari
măreaţă zi de sărbătoare nu ne-a dat-o partidului ca atare, sunt scăderi ata arată o ţinută ostilă sau nepăsătoare
altcineva decât partidul naţional român, şate cu greutăţile începutului^ şi mai faţă de măsurile luate în vedere ale
— singurul partid român politic de cu seamă că elementele pentru diferite gerilor de cătră conducerea centrală a
pe vremea dominaţiunei maghiare, — funcţii a trebuit luate şi nu selecţionate. partidului, vor fi consideraţi că au pă
păstrăndu-ne stindardul românesc în Avem însă datorinţa ca în faţa răsit de bună voie rândurile partidului
treg, frumos şi nepătat şi demonstrând problemelor de directivă pentru binele nostru.
în faţa lumii vitalitatea poporului no- sau nefericirea acestei ţări, cel puţin Interesele generale ale neamului
(Jn pas spre ideal. desorganizării, niciodată isbutind să ne gru pus, de-a construi drumul atât de anevoios
păm foiţele şi să ne dirijăm toate energiile al vieţii potrivite timpurilor în care trăim.
Disertaţie ţinută cu ocazia deschiderii intr’aceiaş direcţie pentru ajungerea scopului Aşa încât streinii au continuat după bunul
«Clubului românesc Huncdorean«
şi salvarea intereselor superioare ale patriei. lor plac axploatarea economică şi politică,
de A. Constantineacu. în adevăr, dacă căntăm să analizăm la care cum s’a întâmplat cu provinciile
(Urmare.) viaţa noastră din trecut, apoi nu există un desrobite, s’a mai adăogat impunerea cul-
în prezent şi 'n viitor mai ales, lupta popor, care să ti suferit mai mult din cauză turei veneticilor, cu care omorau sufletul,
dintre popoare va luă un caracter economic- lipsei de organizare, ca poporul nostru ro bietului Român săracul, rămânându-i doar
cultural, rorurile principale ocupându-le car mânesc. La aceasta a contribuit poate şi trupul să ducă mai departe jugul.
pitalul ţi munca. Dar numai o plasare con vitregia soartei, căci tragedia noastră începe Astăzi, idealul nostru naţional s’a împlinit,
ştientă a capitalului va dă naştere la un încă dela naştere ; abia ieşit din laşe popo avem o ţară mare şi puternică, în care ne găsim,
progres economic şi numai a muncă raţio rul român a fost părăsit de strămoşii Ro după veacuri de înstreinare, uniţi politiceşte
nală va asigura o producţiune mare şi de mani, lăsat fiind în voia furtunilor barbare. prin vitejia bravei noastre armate, însă nu
calitate superioare. Aceaste lucruri nu se Mai târziu şi dacă a avut din când in când mai atunci vom deveni un popor înstare
pot realiza decât numai cu ajutorul armelor câte nu organizator, totuş» a fost de scurtă să ne rezervăm un loc în concertul statelor
moderne : solidarizarea şi organizarea.. durată, venind astfel timpuri, când turma europene, când toţi Românii de pretutinde
Dacă aceste arme sunt neapărat de rămasă fără păstori a fost sfâşiată de lupii ni vom fi laolaltă strâns nuiti sufleteşte, prin
lipsă în lupta economico-culturaiă, cu atât flămânzi, duşmanii neantului. spirit de jertfă, muncă şi solidarizare.
mai mult sunt necesare în lupta politică, Abia în secolul trecut, încălzit la fla A aşteptă însă totul delă o mână de
mai ales la popoare acelea, care vor să iasă căra conştiinţa naţionale, a început să se oameni, cărora le este încredinţată condu
din robia economică şi să-şi croiască dru organizeze şi poporul român, în înţelesul cerea destinelor ţării, ar fi din partea cetă
mul spre o viaţă independentă economico- nou al cuvântului. încercări individuale s’au ţeanului înţelept, o greşală de neertat. Fie
naţională. arătat pe ici, pe colo pentru a croi un drum care suntem datori după puteri, a contribui
Din nefericire şi noi suntem un stat drept, dar niciodată nu s’a făcut o grupare cu ceva la uşurarea muncei grele a organi
absorbit din punct de vedere economic, de a tuturor forţelor şi energiilor pentru a zatorilor, fiecare suntem datori să ne depu
streini, căci am suferit vecinie de boala ajunge mai uşor şi mai sigur la scopul pro- nem obolul nostru de muncă pentru pro-