Page 1 - Glasul_Hunedoarei_1919_11_07
P. 1
A B O N A M E N T : Redactor re sp .: Redac(ia şi administraţia :
G A V R I L D E A C Hunedoara, Piaţa Libertăţi Nr. 12.
Pe 1 an . . 20 cor. | Pe V* an . . 5 cor. Unde sunt a să adresa toate scriptele şi abonementcle
Pe 72 an . . 10 cor. | N rul............ 40 fii. Primredactor : precum şi publicaţiunile. TELEFON 2:.
Apare în fiecare Sâmbătă. V I C T O R UNGUR Manuscrise nu se restituesc.
dîu vreau să să mântului, folosind fonduri şi mij mai aveţi Dvoastră puterea a reface
loace a căror provenienţă agravează domnia de odinioară? Gândiţivă la pu
astâmpere. vinovăţia şi descoperă intenţia. ternica Roma, care numai cu jertfe
Părtaşă la acest complot şi la mari de avere şi vieţi au putut su
După zădărnicirea încercării de această rezistenţă este însă, cu o foca rescoala robilor lui Spartacus
rescoală a săcuilor pregătită prin gen- mare răspundere, presa maghiară, (200 de mii), şi cât de departe stă
darmii unguri, mai în lunile trecute, care prin atitudinea ei de complectă azi, şi va sta p^itru vecie, puterea
ne soseşte neplecuta ştire despre un întreţinere a vechiului spirit şi a maghiarilor, — o mână de oameni, —
nou şi estins complot pregătit în con vechiului regim, a contribuit în o faţă de puternica România, care e
tra statului Român. largă măsură la aceste atentate primul Stat în orientul Europei.
Cetim în Patria: asupra siguranţei statului. .Cugetatuvaţi vre-o data dlor ma
„Destoinica conducere a servi Dar, asupra acestui fapt, noi ghiar, că poporul românesc, — care
ciului de supraveghere şi vigilenţa care nu putem reprezentă decât ad pe lângă toate nizuinţele de desnaţio-
Curţei Marţiale a corp. 6 armată, ministraţia civilă cu alte îndatoriri, nalizare trăieşte încă destul de com
au reuşit, după arestări şi investi- — ne-am spus cuvântul. Acum e pact, — cu ura lui de veacuri mai
gaţiuni neîntrerupte timp de o săptă datoria organelor militare care au poate bare întră din nou în jugul
mână să puie mâna pe firul unei răspunderea siguranţei, să-şi spuie sfărâmat, ca să vă ducă carul politicei
întregi urzeli de subminare a sigu cuvântul. “ distrugătoare? Toate puterile iadului
ranţei statului şi de organizare a întrebăm pe concetăţenii unguri? adunate la olaltă nu ar mai fi în stare
rezistenţei ungureşti. Principalii au Nu le-a fost destul un an plin de să opre;^că deslănţulrea uraganului
tori şi capi ai mişcărei, surprinşi frământări şi nizuinte zădarnice, cari de rezbunare, când primul glonţ de
asupra faptului, sau indicaţi din in îrfsaşi restul ţării fcngureşti le*au 1 puşcef maghiar ar străbate o'singură
mărturii şi din ducţiuni neîndoioase, adus cele mai dureroase desamăgiri, viaţă românească.
au fost arestaţi şi supuşi instruc- — si nu le este suficientă trăinicia Hoardele bestiale a le lui Kun
» »
ţiunei. Cercetările continuă şi în cu şi soliditatea stăpânirii, trecută în mâna Bela în număr mai bine de V* de
rând amănunte senzaţionale cari adevăraţilor stăpâni ai acestui pământ, milion au căzpt neputincioase în faţa
vor zugrăvi în toată sălbătăcia şi — ca să revie la o cugetare mai dorobanţului român, şi totuş nu vă
cruditatea sa duşmănia acestui neam, serioasă şi calmă? desmeteceşte realitatea nici acuma.
vor putea fi comunicate publicului. Am trăit 10 veacuri în robia Visuri nebune şi fără rost. în
Deocamdată se poate anunţa că e Dvoastră, când nu numai trupul ne scenarea rescoalelor prin nesocotite
vorba de foşti înalţi demnitari şi func era înlănţuit, dar chiar şi sufletul comploturi s’ar rezbuna prima data
ţionari cari întreţiuneau rezistenţa suporta cătuşele morţii sigure, ear asupra înscenătorilor şi cu ei înpreuna
şi îndemnau la nedepunerea jură acum când aceşti robi sau eliberat, ar cădea jertfă rezbunării multe ele-
manului. S'a re’ntors însă greu, rănit. Nu
Cine e cel mai erou ? Ce tristă eşti toamnă ...
j
mele . . .« Tânărul aici tace, abia într’un
Stă bunica în odae şi coase. Lucrul ei târziu pronunţă numele »Nicu.« E toamnă pustie,
e grabnic. Fiul ei azi pleacă pe câmpul de Bătrâna scapă cusătura din mână. Ar Şi frunzele cad.
Suspină pădurea
luptă şi cei trei nepoţei rămân la ea. Mama vrea să ţipe, dar nu poate. Nicu, eroul, e
Şi culmea de brad . . .
lor a reposat anul trecut şi, afară de ea, fiul ei iubit ! .. .
Jăleşte păirăml
nu-i cine să-i grijească. Şi ea e bătrână, nu îşi ridică privirea în sus, care să’ntal- în mersu-i pe vad,
prea poate lucra, ochii îi sunt slabi... o neşte cu plivirea fiului ei. Tânărul priveşte Şi toate suspină,
oboseşte mult cusutul, dar cu toate acestea, cu frică pe mămă-sa. Bătrâna-se ridică şi Şi frunzch cad.............
îşi dă silinţa ca toate să (ie gata. A spus luându-i capul între mâni îi zice : «Dumne
Trist pasărea neagră
fiului ei tă meargă numai liniştit şi să nu zeu să-ţi aibă grija. Nu te teme, copiilor tăi
Se tăngue ’n zbor,
ducă grija copiilor. Măcar că trăgea nădejde nu li să va întâmpla nimic, şi lup'ă tot-aşa
Iar Zarea cernită.
că acesta unul o să rămână acasă. Ceialalţi de vitejeşte ca şi fratele tău mai mic, Nicu!« Suspină de-un dor,
doi de mult s’au dus pe câmpul, de luptă S’a dus omul, femeea a remas sin Pe când cărăruia
să-şi facă datorinţa. Dar bun e Dumnezeu, gură. Nu i-a îngreunat momentele, în cari Cu blândul isvor,
îşi spun că: j)e lu m e
vor scăpa şi ei odată, căci doar ea ziua- ş-a luat adio, dar acum . .. acum s’a dus, E tot tre c ă to r..............
noaptea să roagă pentru ei. acum poate să plângă !
Să deschide uş i ; întră fiul ei, în mână Să razimă 'de scaun, piciorul ei stinge
Lipsi-vor de acuma
ţine un jurnal. cusătura ce-i scăpase din mână p ridică Cântări bucurii,
•Am venit să nii iau adio ! Nu te teme mechanic : până de seară trebue să fie gata, Verdeaţă pe ’ntinsuri
mamă dragă, avem să învingem, uite !« altcum mâne n’are ce da de mâncare micu Şi jocuri zglobii,
îar noi rămâne-vom
Şi începe a ceti din jurnal. învingere ţilor. Ş i. . . dac’ar plânge i s’ar păingini Cu inimi pustii —
după învingere. Pe pagina din urmă ceteşte : ochii, cari ş aşa sunt slabi, şi n’ar putea
«Eroismul unui soldat. Unui soldat, care termina lucrul ... Ce tristă eşti toamnă
trecuse înnot riul ce tocmai esundase, i a Siă bunica în odae şi coase. în clipa când vii.
succes să taie sîrmele dela telefonul duş Dinu. Ş.
