Page 2 - Glasul_Hunedoarei_1919_11_09
P. 2

2                                              GLASUL  HUNEDOAREI                                    29  Novembre  1919.

                                  Va  -fi  fost  mareaţâ  clipa  când  Şi  tu  ’nviorai  ’ncremenitele  doine  pe-a |  pentru  respectarea  a  lor  120  de  zile
                             Maria  Magdalena  la  vederea  înviatului                          [junilor  buze.    j  de  repaos,  nici  de  cum  însă  nu  să
                             Isus  a  căzut  cu  lacremi  de  bucurie  la  Venit-ai  .  .  .  Genunchiul  să  ’ndoaie  |  pot  admite  astfel  de  întrelasări,  cari
                             picoarele  Lui,  —  va  fi' fost  înălţător          | ’naintea  Ta,  ’n  pulberea gliei,  1  tocmai  în  zilele  acestea  de  prefaceri
                             momentul  când  după  Golgota  a  apă­     Stăpâne  prea  bun,  urzitor  înţălept  al | sunt  direct  în  dauna  şi  detrimentul
                             rut  în  mijlocul  Apostolilor invăţâtoriul      ■                 [destinelor  lumei.  moralei  publice.
                             lor,  cu  blândele  cuvinte  „pace  vouă /“         I '             Victor  Un (jur         Poporului  nostru,  ca  primul  factor
                             —  va  fi  fost  ferecită  ziua  când  bol­                                            politic  şi  social  trebuie  să  i  să  deie
                             navul  de  la  lacul  vitezda  o  putut  porni   ’  _     fi  dorinţă.                 posibilitatea  validităţii  şi  pe  teren  re­
                             sănătos  spre  casa  sa,  —  şi  va  fi  fost                                          ligios,  dândui-să  o  satisfacţie  deplină
                                                                              D    mila'  lui  Dumnezeu  condu­
                             o  simţire  dzeească  de  o  rţtdescrise  fe­                                          pentru  multele  înjosiri  ce  a  trebuit  să
                                                                         cerea  s  ttului  nostru  e  astăzi  pe  toată
                             ricire.,  când  orbul, .din .naştere  a  văzut                                         le  sufere  şi  în  direcţia  aceasta.
                                                                         liniă  în  manile Românilor, deci  acelora,
                              nmina  zilei,  —  dar  toate  acestea  sunt                                                Creşterea  religioasă  e  cea  mai  de
                                                                         cari  în  fostul  Stat  Austro-Ungar, erau
                              la,nai  frânturi  de  mulţumiri  sufleteşti                                           căpetenie  recerinţă  a  vremurilor,  care
                                                                         cei  mei  creştini.  Pe  lângă  învingerea
                              ?,QV de  actul  măreţ  al  desrobirii  de  la                                         adevăr  e  sancţionat tocmai  prin  eveni-
                                                                         dreptăţii,  —  că  au  ajuns  adevăraţii
                              •  ^-lulia,  când  după  17  veacuri  de                                             '  mentele  din  urmă,  provocătoare  de
                                                                         stăpâni  la  putere,  —  să  credea  că  să
                              savate  cumplită  am  înviat,  când  după                                            j  atâtea  distrugeri  păgâneşti.
                                                                         validitează  şi   principiul  creştinesc,
                              deîclă  £rea     seco*‘  n(J  siinţeam  tari   câtă  vreme  România  întregită  nu  nu­    în  privinţa  acesta  e  datoare  în-
                              rălz^bd^toşi,  şi  când  după  atâta  amar
                                                                         mai  că  c  Stat  românesc,  ci  e  şi  Stat  i  saşi  administraţia  să  vie  în  ajutoriul
                              ««-ifeme  ni  s'au  deschis  ochii  sa
                                                                        greco-ortodocs.  Acest  principiu  însă,  conducătorilor  turmei  creştineşti,  prin
                                   \  lumina  libertăţii  şi  să  ne  regă-
                                                                         cel  puţin  în  cât  priveşte  părţile  de  din­  faptul  că  zilele  de  sărbători  mai  în-
                              — -mii  pe  alţii .  . .
                                                                         coace  de  Carpaţi,  aşteaptă  încă  rezol-  sămnate  şi  cu  deosebire  Duminecile  să
                                   ;ntă  evlavie  în  faţa  ta,  fruntea să  virea,  de  oare  ce  conducerea  noastră  să  respecte  cu toată  rigoarea  şi  la  ofi­
                                    '          [pleacă,, să 'nchină,     nu  să  prea  îndeletniceşte  cu  aranjarea  ciile  publice  suspendând  ori-ce  funcţiu­
                                     plămădită  ’n  durerea  de veacuri,  acestei  probleme,  care  e  de  prima  în-  ne  şi  prezentare  la  oficin,  prin  ce s’ar
                                                  [tu  ziuă  senină!    sămnătate  pentru  o  viaţa  liniştită  a  zădărnici  de  la început  alergarea creşti­
                              %-9u'
                              m m  •slin  lacremi,  din  doruri scăldate  unui  Stat.                               nului  pe  la  deosebiţii  slujbaşi,  ce sub
                               *             ‘[’n potopuri de sânge           La  uzinele  Statului  sărbătorile  regimul vechii  o  facea cu  deosobită pre­
                              4 :
                                         la praznic un neam,  să-i alini  principale  a  le  rfelegiuni  dominante  dilecţie.  Ş’apoi  cred  că  şi  oficiantul  are
                                            [a . lui  jale  ce  plânge.  :  sunt  cu1  totul  nesocotite,  decurgând  nevoie  de  a  să  transpune  în  astfel  de
                              •2a’       t  tine  s’a  frânt  milioane  de  munca  în  acestea  zile  cu  o  oare  care  zile  întru-o  schimbare  sufletească  ce
                              \!âtw
                                    "oirec         [braţe  vân joase,  -  ncpăsere   demonstrativa,   ceiace  să  nu  are  a  face  cu  şablonitatea  lucrului
                                     Memblupta  cernitelor . secoli  cu  schimbă  numai, decât  când  e  acciden­   de  cancelarie,  dorind  şi  dânsul  a  cer­
                                           ' '     [vicm i  iicuniuase.  tam  vre-0  sarnâtoare  a  lostet  religium  ceta  casa  de  rugăciuni,  unde  vrând
                             La  tine  visat-au  sărmanele  mame  prin  de  Stat.  Ni  s’a  dat  chiar  dureroase  nevrând  dominează  alte  dispoziţii  sufle­
                                                     [hbguri  apuse,    privelişte  ca  .să  vedem  cum  în  ziua  teşti,  cărora  a  te  acomoda  e  înposibil,
                             Plângându-şi  norocul,  furat de stăpâni,  regelui  Ştefan  dorm  uzinele,  iar  la ziua  când  pleci  la  acest  locaş  de  la  birou
                                               [la  căminele  stinse.   Doamnei  româneşti lucrau  din  resputeri  unde  vei  fi  avut  şi  enervări  cu  oare
                             De  tîne1  şopteau  adierile  blânde  ’n  a  şi  încă  cu  azistenţa greco-ortodocşildr.  cari  dintre  partidele  cu  lipsuri.  —  Să
                                                  [codrilor  frunze,         De  parte  de  la  mine  ca  să  militez  vadă  ce-i  chiemaţi.   Un  Creştin.

                                  „Cum ?“                               omul  cunoscuţi,  cu  cari  vorbeşti  Unde  să-vă   tâlneşti  cu  vro-un  cunoscut  şi  ai  fost  cu  e
                                  „Poate  v’aţi  certat  amândoi?'1     întilniţi  mai  apoi.  Şi  se  şi  allă unii pe alţii...   de  ai  mâncat  ceva,  şi  te  întorci  spre  casa
                                  „De  alaltă-eri  încoace  nu."        Femeile  vorbesc  despre  teatru,  respective   la   la  12,  atunc  poţi  auzi  8  zile  de-alun-
                                  „Nu ?'  Atuncia' ce  are ?“           despre  toilette  şi  artiste,  —  bărbaţii  mânca,   gul,  că  până  în  zorile  zilei  ai  lumpălit.
                                  Tu  faci  din  umeri.                 beau  şi  fumează.  11  ceasuri a  trecut de  mult,   „Nu-i  drept,  că aceia  la  tine e  nimica?"
                                  „Oare  s’o  întreb?"                  că  e  acuş,  uhu.  Cătră  doua  apoi pornesc cu   întreabă  ea ;  şi  te  întreabă  încă  foarte  des
                                  „Dacă  chiar  te  Interesează,  de  ce  nu  “  toţii.  Nu  chiar  voioşi,  însă  trebuie  se  plece,   şi  după  14  zile.
                                  Peste  câtăva  vremea  ştii  că  ce  e.  Cele­  că  chelnerii  dorm  prin  unghiurile  salei  în-
                                                                                                                         într’o  bună  zi,  ve  auzi,  că  prea  mulţi
                             lalte  recreanţe  a  verii  invită  oaspeţi,  până   prăştiaţi,  ear servitoarele  astrâng  de  pe  mese
                                                                                                                    bani  se  cheltuiesc.  Pentru  aceia  iar  tu  eşti
                             când  noi  traiin  retraşi,  ca  eschimoii  în . culi-   şi  o  trecut  de  yre-o  citeva  ori  pe  lângă  ei
                                                                                                                    de  vina,  penlru-că  tu  fumuzi,  tu  bea-i,  ca-
                             bile  lor  de  zăpadă.  Tu  poatecă  nu  ştii,  că   cu (iy^itura  şi  peria  de  curăţit.  Prin  uimare
                                                                                                                    maşele  tale,  cravatele  şi  mangeţele  costă
                             eschimoii  într’adbVâr  aşa  de  retraşi  tiăiesc,   se  duc.  însă  nu  a  casă.  Doamne  păzeşţe.
                                                                                                                    bani  enormi,  pe  când  femeia  bagseana  n’are
                             însă  femeia  ta  a  studiat  şcoala  de  fete',  prin   O  seară  în  Wiena  trebuie  sfiişită  la cafenea.   nici  o  lipsă.  Iţi  spune  esemple,  din  cari
                             urmare  trebuie  s ă '  ştie.  Deci  vei  avea  şi   Aşa  e  uzul.  Doară  şi  vechii  Români  şi  Mar-
                                                                                                                    foarte  clar  şi  curat  reiasă,  că  numai bărbaţii
                             oaspeţi.  „Bine !  Da  apoi  câţi  şi' când ?“  CQinani,  cari  în  vremea  lor  şedeau  pe  vin  şi
                                                                                                                    costă  aşa  mult.  Că  cunoaşte  o  mamă cu trei
                                  „O,  numai  doi  pană  in  trei  Numai cei   în  vin,  totuşi  se  duceau  de  la  pspătările  la   copile,  care  primeşte  dela  un  pension  anual
                             mai  buni  cunoscuţi  şi  cei  mai  plăcuţi."  cafenea.                                600  de  fiorini,  şi  poate  trăi  elegant;  le  afii
                                  Tu  iarăş  oftezi,  si-’ţi  dai  învoiala.  în   în  cafenea  damele-îş continua poveştile   şi  la  ţară,  şi  încă  poate  pune  şi  Ia  o  parte.
                             Dumineca  viitoare  ai  douăzeci  de  oaspeţi', şi   despre  teatru,  sau  despre  servitorime,  sau   Şi  de  vtp  întreba  cum  mama aceasta  cu cele
                             încă  tocmai  aceia  pe  cari  tu  nu-i poţi suferi,   despre  bărbaţi,  Cumcă  în  ziua  de  astăzi  nu   trei  fete  poate  face  astfel,  atunci  nu  vei
                             şi  sunt  ce-i  mai  neplăcuţi.            poate  omul  alia  servitoare  cum  se  cade,   primi  nici  când un  respuns mulţamitor.  Poate
                                  Vara  e  pe  stirşite.  Earăş  te  .muţi  la   nici  bărbat  de  treabă.          atât:  „Că  nu  e  bărbat  la  casa."
                             cvartirul  de  iarnă  Inviie  pretutindeni  earăş   Bărbaţii  cască.  Şi  ca  se  nu  se  molip­  De  aş  fi  un  comerciant,  la  geşeftui
                             viaţa  socială  din  somnul  ei de  vâră  Teatrele   sească,  joâeă  câte  un  carambol.  Cătră  4   meu  nici  când  n’aş  angaja  femeie,  că  să
                             îş  deschid  uşile.  Şi  e  timpul  suprem,  că   ceasuri  dimineaţa  pornesc  apoi  cătră  casă.   joacă  cu  numerii  prea  cum  îi  place.  îi  face
                             omul  iarăş  să  să  arete.  Are  omul  unde  să  în  ziua'  viitoare  eşti  indispus,  somnoros,  ear   mari, îi  face mici, spre cum  numai  îi  convine.
                                                    •
                                            • ■  •
                                  -•  .1
                                                                    i<.
                                                                ■
                                                           ii
                             meargă;  ip  un  teatru,  după  acei.a  Ia  ospă-   stbmachul  nti  chiar  în  ordine.
                             tărie,  eare  cătră  11  ceasur  eşti  deja  acasă  „Astai  de  nesuferit" îţi  zice  soţia „dacă   Femeiile  şi  calculii  concreţi  nici  când
                                  „Tu  nu  mergi  chiar  bucuros  la ospată   tu  numai  odată  stai  cu  mine  până  la  mie­  nu  se  înpacă.          V.
                             rie”"  îţi  zice  nevasta,  însă  odată  în  an  o   zul  nopţii,  toată  ziua  eşti  indispus."
                             poţi  face.  Odată  în  an  poţ  s’o  faci  pentru   Ascuţişul  se  întoarce  însă  momentan,            \ m \
                             mine.  învoiala  e  gata.  In  teatru  întâlneşte  de  cumva  ai  fost  singur  undeva.  De  te  în­
   1   2   3   4