Page 1 - Glasul_Hunedoarei_1919_12_10
P. 1

«


         •>

                                                                                                                                                                      *
                                                                                                                                                                      1
                                                                                                                                                                      i
                                                                  O R G A N   P O L IT IC   N A Ţ IO N A L .

                            >   A B O N A M E N T :             . '!  r    :  -                                        Redacţia  şi  administraţia :
                      Pe  1  an  .  .  20  cur.  |  Pe  î/*.  an  .  .• -5  cor.  1   Redactor  resp.:           Hunedoara,  Piaţa  Libertăţi  Nr.  12.
                     ,  Pe  V?  an .  .  10 cor.  J  . Niul  .  .  .   40  fii.  G A V R I L  D E A C         ' Undo sunt a să acîrssa toate scripţele $i ‘arttanementiîre
                                                                                                                   precum  şi publicaţiunile.  XELEIJON, 2i.
                              Apare  în  fiecare  .Sâmbătă-.        ■   ’                        •   •             Manuscrise  nu* 1 * *  se  restittiesc.

                         Conciliantă  politică                 !  Săcuii  şi  nici  cu  Ungurii,  permiţându-   ,   De  cs  nu  am recunoaşte'p-e'hârtie
                                                                li-se  să-şi  trimită  representanţi  ţn  cor­  ceeace'  am  acordat  ’de  fabtb?'   -
                          Memorabila  şi  impozanta  adunare  purile  legiuitoare.  Au  şi  făcut  uz, de        Cu  mândrie  constatăm,  că'1  am
                     naţională  a  tuturor  Românilor  din  acest  drept  trirniţind  un  însâmnat  pu-  premers  tratatului  de  pace  rit  acorda­
                     Transilvania,,, Bănat  şi  părţile  ungure-  niăr  de , representanţi  în.  parlamentul/  rea  libertăţii  naţionale  pentru  popoarele
                     ne  ţinută”Ta  '/Cltâ-Tulia  în  ziua  de  1   din  Bucureşti, de şi Săcuii şi  Ungurii la  conlocuitoare.      :  ;     1
                     Decembre  1918  dăndu-şi  seama  de  olaltă  abia  sunt  800.000  de  suflete  pe ,       i'  Geeaceus’a  făcut  până-1 ăci1 -îti  pri­
                    ■cerinţele'  vremii  a  proclamat  înlf’âlfele  pamantul  Coroanei  romane..         . vinţa-  astaj. a  fost  numai  & timidă  în­
                                                                  ■!r;   ii      .",   ■   i /”     l   '
                     şi  următorul'  principiu  fundamental:’        Noi  cu  toate  pă  am  fo.st  aproape  cercare  şi  am  ferma  convingdfe,  1 că
                     „Deplină  libertate1  naţională  pefitru  4  juiiioane  dc  ■  Români  cţincoaci  de  naţiunea  suveranăo română  în!  libera­
                     toate  popoarele  conlocuitoare.“          Carpaţi  piu  am  avut  nicicând  24  lismul  ei  nu  se  va  opri  aef,  ci  va
                          A  trecut  un  an  de  când  s’a  făcut  representanţi  în  parlamentul  djn  Bu­  merge  şi-mai  doparte.     '    -  ;iJ
                     aceasta  enunţare/J-Timp  prea  scurt  în  dapesta.      ,         f    '  .         i      Nu  vom  prigonii pe  nimeni  pen-
                     viaţa  unui  stat  pentru  a  putCa  forma      Va. să zică  nu  măşutăm  cu.aceiaşi  trucă  grăieşte  în  altă1  limbă'având1 alta
                                                                                                                                                                   o
                     o  critică  exactă  asupra Tunului  mers  măsură,  cu  care  nouă'  ni  s’a  măsurat.  lege  şi  obiceiuri.  Ndi  cari  am  învăţat
                   .  al afacerilor  interne din  respectivul  stat.  J’iind  aceasta  fapt  împlinit  mai  într’o  lungă şi  dureroasă  experienţă  de
                          Cu  toate  acestea  ţiuterri  constata  poate  oare  trage  cineva  la  îndoială  veacuri  ce  înseamnă  a  fi  oprimat,  nu
                     de  pe  acum,  că  România  mare  pe  te­  onestitatea .spiritului  liberal  democratic  vrem  să  fie  şi  alţii  părtaşi  âî- suferin­
                     renul  conciliantei  şi  toleranţei  ITaţidhale  al  .statului  român ?  Se  mai  simte, oare  ţelor  pe  care  le-anr  îndurat  noi:
                   1  n’a  ' remas  : -înnapd'ta  nici  unui  stat  .nevoia . .pautel.ei  privitoare  la  protecţia   Acesta  e  crezul  politic  al  eondu-
          )          apusean  cu'  conlocuitori  de  altă  litnbâ  minorităţilor  în  tractatul, de  pace?  cerei  noastre  în.trunte  cu  providenţialul
                     ca  cea  de  stat.   *'               4  '      Faptele  iijvedeneazâ,  că  nu.        bărbat  de  stat  Iuliu.Măniu.
                          Concetăţenilor  Saşi  şi'  Şvabi,  cari   ,.   Dreptaceea fiţpdpă  aplicarea  acestei   Vă  zic  deci ■  concetăţeni 1 de  altă
                     dela: început  au  recunoscut suver'enitâ-   „odioase**  cautele  faţă  de  noi  e  un  fel   limbă  sa  nu  vă  mai  lăsaţi  alintaţi  de
                     tea  statului  român,  li-s’ău  acordat  drep­  de  apă.  sfinţită,  care  nici  rnl  drege,   visuri  himerice,  pi  impăcâhdu-vă1  cu
                     turi  :înbemnafe  în  administraţia  terito­  dar  nici  nu  strică  —  .căciiceeace  nir.se   rjestrămutabila  realitate  Să  vă  : puh'eţi
                     riilor locuite  d'e  ei'.' Pe terenul instrucţiei  impune, prin  ea,  noi  am  înfăptuit  deja   umăr  la.  umăr  alături  de‘'ndi  ca  să
                     publice  şi  a  drepturilor  cetăţeneşti  (p6-j  —  nu  mai  şubversează  motiv  de  a   conlucrăm  în -armonic  şi  din  resputeri
                     litibe)  nu  s’a  făcut  abatere  nici  cu  denega.  semnarea  tratatului  de.  pace   întru  prosperaiţea  statului  român,  care
                                                                                                            ne  ocroteşte  viaţă  şi  avutul  pe  o
                         Din  poeziile  iui  Vlăhuţă.           Căci  vecinîcfu  Dreptatea  şi  veciniei  sunt  formă  la  toţi.   ,  Dr.  Popoviciu.
                                                                       ■  "                     [martirii
                                                                                                                ...           ...    i  ,.T  .   ____
                          Din  sufletul  cald  şi  pjin  de  ,  iu-)  Cari’şi’ jertfesc'Vierfţa  pentru  triumfă!'ei
                     bifeâ  de  neam  â  regretatului  poet  A.   In-ibuciumul  de  lupte  şi'n-  noaptea  asupririi
                     Vlăhuţă,  mort  în  zilele  trecute,  repro­  Renasc  semănătorii  eternelor  idei!.              Secretarii.  1  1  ?
                     ducem  mai  la  vale  profetica  poezie                                                                          <    *  ru 10J ri-•
                     „Erailor-Martiri“,  ca  o  dovadă a  senti­                                                 Privită  administraţia  dp  la,culmea
                     mentelor  sale,  ce'l-au  făcut  nemuritor                                             dignităţilor,  poate că  apare  ca  un  factor
                     pentru  neamul  nostru.                    Nu,  nu’!  mormânt  în  care  al  nostru,  neam  de puţină însămnătate, corpul secretarilor
                                                                                              (să'ncapă :
                                                                                                           xomunali,  -  lă  postul  şi  în  cercul  lor
                       *      EROILOR-MRRTIRI.                  Adânc  şi  larg  deschidă’l  vrăjmaşii   tăi,  de  activitate  însă-ne  GoriVingfttU  ăă
                        o •   in   nii'  .     -     •   ■  ■  -           '               [Române,  — '  I
                     Soldaţi  v(iteji  şi  preQţi,  soli  ai  dreptăţii ştirile,   S’br  prăvăli  într'înstil  acei 'cari  ţi’l  sapă'f   sunt  de  o  în-şampătate  decisătoare  în
                     Pe  care-un  neam  sălbatec  o  calcă jn  picioare,   Furtunile  rup  norii  —  şi  soarele  ră mâne !!  '  mersul  regulat  a  conducerii  de  Stat.
                     Cu  voi  sunt  milioane  de  inimi...  Înainte!                                        Aceasta  e  Un  adevăr,  asupra  căruia  nu
                     Poporul,  care  are  ostăşi"'ca  voi  nu  moare.
                                                                i   .  : l  ..('U !  I:' /  I,'  ‘ o: i  1   ■  :: :  mai  încape  nici  o  discuţie,  câtă  vrertie
                                                                                                            formaţiuniile  administraţiei  sustau  în
                                                                Soldaţi  viteji  şi  preoţi)  târâţi  în  judecată
                                                                                                            modul  moştenit  de  lă foşti  Stăpâni.  —
                                                                Pfentr’o  idee -srântă,  azi  lumea  vă  priveşte;
                     Triumful  e  nUvostrir." Acei  Ce  nu  vălf'îrică,                                     E  dref,  că  în  transformările  Viitoare,
                                                                Ca  pe-un  model,  de  jertlft  popoarele'Vara+ă,
                     Că’n  voi jpalpiiă  dorul  unui  pqpor  îrrtcpg
                                                                Şi  dragostea-pbşteâscă  în jiu ul  vostru  creşte.  când  fiecare  comună  îş  va  ăvea1  sec-
                     Şi’n  i|fâkilî’tb^tru -strică'  durerea  luV  adăncă,
                                                                                                            retariul  său  pentru  cfcmducel^â  afaceri­
                     Vor  înţelege  mâine  ce'aSlă  zi  nu’nţeieg.
                                                                                                            lor  scripturistice,  şi  cârid' ’prim'âhil  va
                       .dircvrid  f   n  hAg  K./tsdiOC
                                                                                                            fi  fapticul  conducător  al  Icomu'hei,  ■—
                                                                Staţi  drept,  sublimi  apostoli,  căci  frdftfea'vfi
                     Întunece,  pământul  pustiitoare»:  Rlt>f»1|t,                         :  ' ■ i'pseninâ.'  •  !  înzestrat  bine  înţăl6s' cu' facilităţile  în-'
                     Şi. spargă,  devaşleze,  în  oajba,  ei  mânie,   Lăsaţi';închizii;lorii  să’şl  fucti  datoria;   telectuale  recerufă,  — rolul "şî  în'săm-
                     Locaşuri Ni  biseiici •  omoare  iar  la  roata   Yedea-.veţi  scris  pe  ziduri  tţu slove  de .Junjină.  nătatea  secretarilor va  Scădda  simţitor,
                     Pe  marii  nourii  preoţi  —  ei  iarăşi or să'nvie.   In  temnit'le  voastre:  "Trăiască  Româniţi!? ■  în  schimb  însă  va  aveă'ttri'^ihip"con:
                                                                           i ii
                                                                   .
                                                                                    ■  !■'
                                                                                                  .
                                                                                            "  .
                        I f.  •;  :>L;   "  :  I'  ■   •........  -
                                                                                                            siderabil  liber  în  care  alte  ocupaţiuni
   1   2   3   4