Page 2 - Glasul_Hunedoarei_1919_12_10
P. 2

2                        ___             __    GLASUL  HUNEDOAREI             ^                       6  Deeembre_1919.

                                    '          ~                  '  ;  :  ;   .
                                   I  t     *                      .  *!  '  i
                                    mai ‘rentabile  le  vor  mări...  substratul  îzvorite  din  o  temeinică  cugetare' ne-a   diat  diferitele  uzine  şi  instalaţiuni,  în-
                                    &4bsistenţei,  .care  astazi  să  razi mă  1  dat  probe  suficiente,  că  e  un  r.ir-   suşindu-şi  o  Urină  convingere  despre
                                    escluziv  pe  salariul  ce-’l  primesc  din  guinefos  conducător  al  acestui  institut   însămnătatea  fabricei  noastre.
                                    fiassa  comunelor  sau  din  vistieria  Sta-  de  creştere  a  viitoarelor  generaţiuni.    Ca  un  ceva  a  partq,  dar  totuş
                                   _ tolni.        |                           Prin  o  frumoasă  espunere  a  suferinţelor   marcant,  amintim  şi  faptul,  că  ni  sa
                                         Trăim  vremuri,  când  munca  şee-  de  veacuri,  înpodobite  cu  vrednicia       dat  plăcuta  ocazie  a  cunoaşte  pe  dl
                                           «                      1
                                  ‘  retariului  nu  să  mărgineşte  numai  la  bărbaţilor  înfăptuitori  ai  diferitelor acte   general  Burilescu  şi  de  un  adevărat
                                :■  *masft  de-scris,  unde  îngropat în  vraful  de  uniune  naţională,  aduce>  omagiile   artist  în  flaută,  care  in  esecutarea  ce­
                                    de  acte  să  fie  ceiace  de fapt  e :  scrii-  . cu^flîte  ^dorobanţului  român,  căruia  îi   lor  mai  grele  piese  cu  acompaniament
                                    torul,  cassariul,  coutrol-arul,- -emctorul,  piltem  mulţumi  desăvârşirea  unităţii   de  pian  eseeutat  dş  tot  atât  de  neîn­
                                    esecutorul  ba  si  pandurul  comunelor     noastre  ca  neam  de  aceiaş  limbă  şi   trecuta  sa  Doamnă,  —  face  fală  artei
                                    aparţinătoare,  ~rn  secretanul  roman  are  lege.  Adcenliuază, <îşr  cu  drept  cuvânt,   române  şi  corpului  oficeresc  român.
                                    azi iiidoiţă,  datorjnţă  a.pnv.eghia  asupra  pâjrăin.icia  .Stalului .să_.razimă  pe  cul­  .Un ^astfel  de  idealist  va  putea
                                 -  consolidării  Stăt uf ui ‘si' a ''soc letăfn  ro-  tura  poporului,  ce  însă  .p.i  să  .  dă   scoate  din  realitatea  ce  i  sa  dat  aici
                                                           >
                                                                      1
                                    nwwştij  având,  ca-în  puţin  timp  să!  nuriiâ'i'  prin1  Şcbală,  a  cărei  buric  roade   la  noi,'  concluzii-  frumoase  pentru  o
                                    reclădeasqă  totul  ce  anteaesorii  lor  au  Să'Vbr  vedea‘numai  atunci,  dacă  so­  altă  artă,  arta  apărării  de  tară.
                                    stricat  în  decenii  det.arânduL          cietatea  omenească  şi  părinţii  elevilor
                                         Să  nu  ne  mire  deci  faptul;,  că  încă     iau  partd  din  munca  depusă
                                    dânşii  cearcă;  prin  memorand1  redactat  spreJ  cultivarea  mlădiţelcir  tinqre,  prin           ffbiitica.
                                    în  termini  hotărâţi  să  ceara, ameliorarea  îhgrigirea  celor  sâjnânăte între  zidurile   Partidul  naţional  din  Ardeal,  cu
                                    stării,  lor  materială,  .care  de  prezent1 ' şCdafei.  —  Face  apoi'un  călduros  apel   partidul  democratic  ăl  unirii  din  Bu­
                                   :inici. pe  de  parte  rrn  feă.apropie  de  ve­  catră  elevii  '  şi   elevele  institutului,   covina,  de  iiipreună :cu:  partidul  ţără­
                                    nitele  unui  lucrător  cu  ziua,  plătit  cu  remarcând,  că  chiar  şi  ei  fac  parte'   nesc  din  Başarabi-a1 şi cu cel  naţionalist
                                 .  4  por,  ,50  f.  pe  oaru.u  /U   .       constitutivă  din  validitarca  întregului,   din  vechiul  Regat,   :  au  format  un
                                  Bv  ţ.   Cjum  să  să arangeze  aceasta  ches­ ■şi  că  şi  rhunca  lor'pian  însuşirea  celor
                                                                                                                           bloc  parlamentar,  care  va  lucra  în
                                    tie  destul  de  gingaşă,  cei  chiemaţi1  să  ce  li 'sa  bredă,  e  uiri  ceva  lă'  munca   deplin  acord  la. clădirea  bazelor  solide
                                    o  vadă.  în  -principiu  consimţământul  uriaşă  a  bunei  prosperări  a  statului...
                                                                                                                           a  viitoriului  neamului  nostru.   Acest
                                    nuh’l  putqm  denega,  şi  trebuie  să  fim   •   Celelalte'puncte  alb  festivităţii  au   bloc  va;  ti  deciziilor  la  toate  desbaterile
                                  ;1 bucuroşi*  dacă  -Consiliul  Diriger.t  apre-  fost  declamări  şi  coruri  esecutate  de
                                                                                                                           parlamentar*?,,  şii.-nr-.credem.:-r— :că vor
                                    piază  rolul  qe .secretarii  au  de  înplinit,  i elevii  si  1 elevele  'şcdâlci.  Ne-a  atins   conduce  politică  ţârii  româneşti  în  o
                                    — i şi  în^.pât  ameliorarea  scumpete!  nu  simţitor  declamarea  elevei,1 fica  pre'otu-
                                                                                                                           direcţie  morală  şi  cinstită-,  apărându-ne
                                    să  ipoate  produce;  din  motive  esterbe,  lui-Chim,  care  pri'h'6 Intonaţie ireproş'ar
                                                                                                                           vaza  şi  prestigiul  în  faţa  lumei  întregi.
                                    să  să, caute  o  soluţie  prin  o  mai  echi­  bilă  a  recitat  frumoasa  poezie :  »Regina   Preşedinte  a-1,.camerei  deputaţilor
                                    tabilă  remuneraţie  a muncii,  lor.        română.«  Pfin  reinarcarda  acestui  faDt   a  (ubL  ales  Dr.  Alexandru  V,aida-
                                       ..         luou     îiuniîii  o  estremă  nu'detragem  nimic  din  drăguţele' pres-
                                    desperare  |i-ar'  putea  duce;  lă  pasUÎ   taţiuni  a  celoralalte  detfâmatoare,  e fapt  Voivod,  vrednicul  luptător  român  de
                                  ,  apcentual-,  că  vor .părăsi  postul  lor,  —  însă  că  aceâsta  fetită  crescută'  în  me-   p.c  vremea, erej  maghiare,  care  îndrăz­
                                                                                                    »
                                   . că  pp :  lângă  . tot  adevărul  că  dânşii   diftl  maf  rumâriesc  ă!  satelor  noăStre;   nind. a  spune  adevărul  în  dieta  ţarii
                                   ,sunt  membrele  corpului  administrativ,   e  mai  pătrunsă  de  acel  senliment ce-’l   Ungureşti  de  pe  atunci  a  fost  aruncat
                                    sunt  însă  pătrunşi  mult  mal  mult  de   numim  noi:  romunese,-                    afară  de.,  deputaţii  .Unguri,  cari  în
                                   ,  conştien-ţiozjtatea rolului  ce  li ste înpune   :   Dorin  o  lăudabilă  prosperare  a  fprma  aceja  voiau; a,  amuţi  dreptatea.
                                   j în  acestea,  zile  de  prefaceri  istorice.  acestei1 şcoli,  ca  să  poată  deveni,  ce:   De  altcum  Vaida-Voivod  a1  fost  şi
                                                                                                                           reprezentantul  nostru  la  conferinţa  dc
                                        .Secretarii. înţăleg  rostul  adânc1  âli  de  fapt  e  şi 'menirea  ei,  o  crescătoare
                                                                                                                          pape,  unde  ne-a  apărat  Interesele  cu
                                   -fabulei1  lui  M.l  Agripa,  spusă  plebeii  "de  adevartttC'V?n6fî,*>d'a  0  mamă'a  lui"
                                                                                                                          cea  mai  mare  bgrbăţie.  ■    .  j;.
                                    romane. sCcest'onată  pe  muntele  sacrii,  C o rio la n   sau  ca  o  Cornelie,  mama
                                                                                                                               Guvernul  generalului  Vaitoianu
                                    —  Consiliul  Dirigent  încă  va  trebuii  Grachilor.        Unul  din  cei  de  fată.
                                                                                                                          ’ş:a  dat  dimisia,  dupâ-ce  a  îndeplinit
                                    să  înţăleagă,  că ceiace  adună  membrele
                                                                                                                          mandatul  primit  de  la  Rqge,  prin  în­
                                    prin  muncă1  şi  glergăre.  .ftomachul  are                                          făptuirea  alegerilor  de  deputaţi  şi  ser-
                                    datorinţa  să  mparta  he  cărei  părţi  ale     2ln  oaspre  rar.                    nutori,  —  având  deci  a  '  urma  un
                                    trupului,  Conform  recerinţe'i  şi  lipsei i
                                                                                    În  zilele  trecute  am  avut  deose­  guvern  constituţional,  care  negfe^it  să
                                   de  subsistinţă .  .  .           V.  TJ.
                                                                               bita  onbare  a  salută  rn  oraşuf  nostru  va  designa  din  ''Şirul1  blocului  parla­
                                                                               pe  dl  general  Burilescu,  ca  esmis  şl  mentar  naUgnaUsţ       (  democratic  *—
                                   înaugurarea  şcoalei                        ’Ministerîului,  de  rezboi,  care  a  avut'  ţărănesc,  care  omul  viitoriului,  are  să
                                                                               misiunea;  a  .stu,dia  toate  uzinele,  din  fie  Ardeleanul  nostru  vrednicul  bărbat
                                        r            '  1  civile  de  fete.                                              Dr.  luliii  Maniu.
                                           b  .ir  -;.    .                  '  Transilvania  din  punct  de  vedere  a
                                     .   Zi.ua  „Intrării  în  biserică“  pqnfrw  technicei  războiului.                        Una  dintre  cele  mai  grele,  prob­
                                   Pţţbljqu.l. Hunedorean  a  fost  o  îndoită,     însoţit  de  amabila  sa  Doamnă  şi  leme  ale  Constituantei  va  fi  atitudinea
                                   sărbătoare.,  prin  îndeplinirea  actului  de   de  dl  Lt.  Colonel.  Boian, (de., papi finul  .  faţă  de  conferinţa  de  pace.
                                   înaugu.ţşre  .a.  şcoalei  civile  de*,  fete   Stanescu . şi  cţe  desenaţor-şef  Stoinescu,
                                   şL(}?ăip.ţl  dţn.^eşk oraş,  care^înaugm    a  cercetat  uzinele  de  fier  precum  şi
                                   rar,e  Intenţionat  ş’a  amânat,  pe  aceasta,   minele:  dirv  Teliuc  şi  Ghelar,  având  a   IHF0RMAT10HILE  SĂPTĂMÂNII.
                                   zi ţ ca  o.  semnificare  a  rînfrării  noastre:   fac^  raport  amănunţit  ministeriului,  pe           ---■■  ■  ■■■'■
                                   îp’. bisexi^  culturei  româneşti,  pestivi::   baza  căruia  să  vor  lua  apoi  măsurile   —  Serbarea  zilei  de  1  Decembre
                                   tatea  s’a  început  cu  obicinuita  sfinţire   dşcizĂtoaţe-  cu  prţyire  ţa ,  desyoltarea  în  oraşul  nostru  a  decurs  cu  deose­
                                   dq  apă  pfţqiaţă  dc  preoţii  ambelor  con-,   fabriqei  din  loc.                   bită  solemnitate.  Publicul  numeros  în­
                                   feşiuni  româneşti.  A  urmat  ;apoi  yqr-,      Remarcăm  cu  deosebită  admiraţie  soţit  de  muzica  fabricei  de  fier  din
                                   biiea  de  deschidere,  a  dlui  diţe&tor   valoarea  ştienţîfîcă ■  a  acestui  bărbat,  loc  a  plecat,  în  frunte  cu  corporaţiun
                                   Nicolae. ftrag.qmir.,  care  p.rjn  cuvinte..!   care  tu  O  pătrunzătoare  privire  a  stu-  nile  diferitelor  oficii  publice,  de  la  Ma-

                                    iijuip q:  ii   11           -hi  bdfnU..1.
   1   2   3   4