Page 2 - Glasul_Hunedoarei_1919_12_11
P. 2
2 GLASUL HUNEDOAREI 13 Deeembre 1919.
pentru totdeuna reîntronarea corupţiei, dreptul la terorizm, — nu ş-au putut întrasă în Petragrad, dar ne având
cafe atât de bine să simţea dincolo estinde înfluinţa asupra toturor popoa sprijinul suficient din partea aliaţilor
de Carpaţi, şi care a început a să fa relor, — mai dată fiind şi înprejura- lui, şi având şi dânsul mulţi sfetnici
miliariza şi la noi cu un zor vrednic rea că Ucrainenii de cu vreme au dintre foşti boeri ruşi,'nu a putut să
de alte îndeletniciri mai bune. opus toate forţele bolşevicilor, decla- folosească învingerea, aşa că acum să
. Faptele mari nu caută la efecte rându-să de stat independent. dă de-a binele înapoi din calea bolşe
momentane, ele îş au privirea pe de Pe lângă acestea sa nu pierdem vicilor.
cenii ba chiar secoli înainte. Ear pentru din vedere, că în urma evenimentelor Celelalte popoare amintite, multe
pregătirea terenurilor atât de îndepăr tulbure din Rusia europeană, mulţi dintr’ânsele mai au de lucru cu ger
tate nu e nimic, de să calcă în pi- aderenţi ai regimului vechiu sau refu manii rămaşi prin teritorile baltice sub
coare "vanităţi, că să restoarna digni- giat în Siberia, unde de altcum erau conducerea generalului Goltz şi de abea
tăţi, sau chiar că să aduc jertfe jigni şi vre-o 50.000 ceho-slovaci, şi acolo acum încep a curăţii locurile de aces
toare demnităţi momentane, că doar e fiind mai îndepărtaţi de centrul încă tea lifte nesăţioase.
lege a firii, dă nici un resultat fără ne consolidat al bolşevicilor, sau or în Ucraina apărusă cu învingeri
muncă fiu să produce, iar munca ganizat milităreşte zădărnicind toate frumoase Denikin, care însă visa şi
conkuma energii şi mistuie valori mici sforţările celor din Petrograd şi Moscva visează şi azi o reinfiinţâre a Rusie
sau mari, pre cum e ţinta spre care de a să putea estinde cu distrugerea cum a fost, dar nu are noroc, si e
îndreptăm lucrarea noastră. lor şi pe acelea teritorii. strimtorat şi dc bolşevici şi de democ
Să nu utiăm însă suprema lege în urma acestor înprejurări şi ce ratul (?) Petliura, şi e foarte probabiiul
I
a eternităţii „conditio sine qua non“ lelalte popoare s’au folosit de ocaziune să-şi desarmeze armata pe pământul
a trăinicîei popoarelor: morală, că de a să emancipa de sub iurisdicţiunea Paloniei. Celalt comandant, Petliura,
la ea atârna nu numai fericirea, d şi ruşilor mari, fiecare organizându-să are o armată, a cărei disciplină lasă
esistenfa noastră . . . separat după trebuinţele proprii. Aşa mult de dorit, şi să pare că numai
Basarabia a trecut la România, — persoana dânsului îi mai ţine la olaltă,
VICTOR UNGUR.
Caucazienii au format un stat repub — şi că nu poate aduce linişte în
lican, — aşa Estonienii, Letonii, Lit- ţara sa, să dovedeşte şi prin faptul,
De ce nu 5ă pot învinge vanienii, L'inlandezii şi altele, au gu că caută ajutor la România. Cazacii,
bolşevicii din Ruşia ? vernele lor îngrijindusă fiecare de in sunt un popor războinic dar neastâm
teresele proprii. păraţi şi ne capabili de o conducere
' înperiul rus a fost compus din o Unul dintre cei mai de seamă de sine.
mulţime de popoare, cari în decursul luptător contra bolşevicilor a lost in fine de oare-ce fiecare din
vremilor cucerite fiind de ruşi şi ală amiralul Colceak, care probabil spriginit statele nouă, şi conducătorii de armată,
turate la ţara lor, nu au putut fi şi con şi de Iaponezi,a avuţ frumoase succese îş au Interesele proprii de apărat, pe
topite. Că acestea diferite popoare au în Siberia, încât şW^ntanta era apli cari cu nici un preţ nu vreau a le
suferit o singură dominaţie, e a să cată să-’l ajute contra lui Lenin şi supune intereselor comune, adeca a
atribuii de o parte înfiorităţii lor cul Trotzki. Să vede însă că prea pe faţă luptei contra bolşevicilor, — nu-e mi
turale, ear de altă parte guvernării îş arătă voinţa de a întrona vechile rare că nu pot proba învingeri deciză-
autocrată, concentrată în mâna Ţarului, stări, — de altcum toţi scăpătaţii b.oeri toare contra copiilor lu Lenin, cari să
care pe de asupra era şi capul văzut erau în armata lui, — din care motiv ştiu şi folosi de slăbiciunile celoralalţi.
al Bisericii ortodocse. nu a avut destul sprijin din partea Mai nou ne vine ştirea, că să
Acuma însă ne mai esistând acea democraţiei, şi în urmare a fost nevoit lucră mult într’aceia ca toate statele
sta putere omnipotentă, ear bolşevicii să bată în retragere. înfiinţate pe ruina Ruşiei să să unească
âapucaţi la cârmă —- fiind şi ei neor Un alt cutezător general Judenici la o acţiune comună, ceiace de sigur
ganizaţi, prin urmare constrânşi de-a în acord cu Estonienii, nu de mult va şi duce la nimicirea totală a bolşe-
vedindu-se de superior atât fiziceşte cât mai de a înainta şi a ne cultiva. contra noastră şi în care să făureau cele
a'es sufleteşte, elementul român prin repre Pentru toate aceste bunătăţi noi, cari mai diavoleşti pianuri de nimicire. Mulţâ-
zentanţii săi: dorobanţul de azi şi plăesul am (ost învredniciţi a vedea şi trăi aceste mită soldatului român şi în general trăini-
străbun, duşmanii noştri de veacuri, cari nu măreţe zile, suntem datori a fi recunoscători ciei rassei noastre, visul strămoşilor şi nă
i să mulţumeau —> în ultimul timp *— eu celor ce ni le-au câştigat. Trebue să fim re dejdea tuturor Românilor din toate locurile
răpirea roadelor muncii noastre, ci tindeau cunoscători întregului popor român, care a şi toate vremurile, s’a împlinit. Fraţi cu fraţi
rsă ne desnaţionalizeze şi contopească, au odrăslit din sine pe viteazul dorobanţ, care unindu-ne . . . România Mare pre vecie e
căzut zdrobiţi sub sabia dorobanţului român, întocmai ca şi moşneanul lui Ştefan cel Mare înfăptuită.
purtată de provedinţa divină: a stors pentru sine admiraţia lumei întregi. Idealul nostru naţional cu toate acestea
*V » Cauza noastră a învins! A trebuit să Dorobanţului român trebue să-i fie recu nu e complet. Strămoşii nostrii în visul lor
învingă pentru că pe partea noastră a fost noscătoare şi generaţia viitoare, căci el când măreţ nu vedeau numai o România Mare şi
dreptatea. Dacă a fost între popoarele beli l-a chemat datoria a plecat cu credinţă în bogată în comori pământeşti, ci şi o Ro
1 gerante vreunul, care a putut susţinea învingere, hotărât a înfruntă cu bărbăţie mânie Tare, bogată în suflete mari, o Ro
mânie desăvârşită.
despre sine că în numele dreptăţii şi-a ridi .toate suferinţele şi jertfele răsboiului crâncen.
cat steagul la luptă, apoi poporul român a ■Dorobanţul român a fost acela, care întocmai Datorinţa de a desăvârşi de a com
I i fast acela. Va învinge cauză noastră şi în cum Christos a răscumpărat omenimea din pleta idealul nostru naţional ne revine noauă
*
viitor atât timp cât pe adevăr să va în blestemul păcatului cu scump sângele său, celor ce supraveţuim eroilor nostrii scumpi,
h temeia, că tot ce pe falsitate să bazează aşa şi el ne-a răscumpărat din robia sufe cari ne-au reşqumpărat. Ne revine noauă
dela sine să va. destrărţia, iar cea-ce pe rinţa şi-q întunerecului, aducându să pe sine sfânta datorinţă, ca edificiul României Mari
o « adevăr să va sprijini, ca soarele va străluci
* fertfă de împăcare. El a fost acela, care ne-a început de ei şi lăsat noauă moştenire, să-l
şi îq veci nu va peri. prilegit aceste timpuri măreţe, cu dorul că- continuam cu aceaş dragoste şi abnegare de
Avogi acum şi npi casa noastră, pă roră s’au coborât în mormânt moşii şi stră sine şi să-l terminăm. Ne revine noauă da
ŢJ<
mântul nostru, avem acum şi noi o patrie moşii noştri şi pe cari noi numai ieri alaltă torinţa ca România Mare şi bogată s’o com
— mamă dulce şi iubitoare — nu maşteră ieri aproape nu mai îndrăsneam a le mai pletăm în România Tare, conştie şi cultă,
,ca în trecut. Avem câmpii întinse cu holde speră. Soldatul român ne-a dat posibilitatea pentrucădacă unirea e puterea, apoi cultura
-O
♦ de aur, munţi falnici stăpâni pe tot felul de de a ne întruni, fără teamă în acest locaş e lumina minţii, iar fericirea unui popor de
bogăţii, avem cu un cuvânt tot ce a hărăzit azi sfânt, dar mai ieri duşmănos nouă, din amăndouă acestea atârnă.
Dzeu omului, şi mai presus avem libertate care să profesa cea mai neînpăcată ură (Va urma.)
V
* ■ 4a _
