Page 11 - 1905-01
P. 11
18 LUCEAFĂRUL Nrul 1, 1905
«Fă-ţl milă şi pomană c’uil creiţar, bade!» îmbrăcată ca o păpuşe. In altul fetiţa e acum
Cerşitorii trezi cu toţii, îşi tocmesc pălăriile domnişoară, cu ochii plecaţi ce văd prin gene,
şi ulcelele de dinainte, îşi încovoae şi mfnile g.ozav de serioasă. Aici mama o mai face atentă:
sănătoase, îşi scot de pe supt ei cioturile de «Uite, vezi, cici ai fost tu patru ani la şcolile
picioare, îşi descopăr în frig umerii goi, negrii, acestea; de-.tunci sint doi trecuţi. — Doamne,
îşi strîmbă gura, dindu-şî ochii peste cap, şi dar ce ţi-e Lenuţo de nu te uiţi?»
recitează plingător şi cu înne:uri vorbele ver Fata îşi pleacă şi mai tare bărbia în piept,
sificate, cerşind îndurare şi milă. şi ochii văd mai ager pintre gene: Pe lîngâ
«Na, taică, şi să dea Dumnezeii noroc», şi şcoală trec vr’o cîţiva tineri, cunoscuţi vechi,
badea înalt s’apleacă şi pu e în pălăria unuia — şi Doamne, uită c : t e de slab calul lor cel
doi bani. îşi tocmeşte iar căciula, şi trece acum sur, ea numai acum a băgat de samă. Şi ha
liniştit cu carul înainte, nemai băgînd în seamă murile, uită hamurile 1 Funia e toată noduri...
plîngerile celorlalţi neputincioşi. Dar trăsurile lor se perd în mulţime, şi după
Carăle vin acum mereu. Cerşitorii îşi scot şi ce s’ati deprins caii, servitorul scoate de supt
căciulile din cap şi le întind trecâiorilor. Fu gii fîn din şireglâ sari indesaţi. Preuteasa şi domni
mari cad moi şi se topesc în părul nepeptănat. şoara au de cumpărat multe, se duc, după ce
Mînile uscate ies
tot mai mult din
ţundrele rele, ce-
lea sănătoase se
încovoaie tot mai
tare, iar din ochii
mici Jacrimile se
strecură în băr
bile încîlcite.
După cele din-
tîî cară drumul
se umple cu pan-
glicuţe negre, în
tinse de-alungul
cît ţine. Mai tîrziu
însă se arată negru
întreg. Pe de mar
gini cizmele lasă
urme late, opin
cile tîrişuri, dar
apoi şi aci ză
pada se mestecă
cu pravul acope
rit de vălul alb. N. Grigorescu,
Carăle duc saci
sătui, otavă ca strămătura, ori subri înlănţuit mai schimbă cîteva vorbe cu taica părintele,
de funea lungă stringe fînul mirositor. în iar acesta se îngrijeşte să dee bucatele cu
unele grăsunii, răzimaţî in picioarele de dinainte, preţ bun....
privesc înainte cu ochii lor mici, clăiinin- Piaţa largă se umple. Boii ori vacile desprinse,
du-se; alţii mai subţiri la slănină stau în scormonesc finul pus înainte, ori rumegă cu
picioare, iar unde sînt godăceî mărunţi, scroafa gura de asupra ogrinjilor, zăcînd. — Sacii
se ’nvîrte, grohoteşte, pe cînd feţii ei cu ritu n zimaţi de cară aşteaptă să se scape odată de
rile ridicate se guiţă de-ţi iau ai zul. in cîieva povară. în învălmaşala mare se aude în toate
căruţe, cu roate ce fac strîmbuţe pe cale, cu părţile strigătul răguşit al vişlarului. Coperişul
lesele de nuiele sparte, cîrpite cu motroaşte de vînât al şetrelor se tot îngreuiază;supt povara
fin, giştile alarmate, dau de ştire jidanilor din umedă a zăpezii. înnaintea şetrelor, pe scîn-
oraş că vin să le ’ndoape, că acasă lomâncele duri negustorii se preumblă, chiarnă, trag de
n’au avut cu ce. Roatele scîrţăe, gem, iar la mînecâ pe femeile ce vreau să meargă mai
căruţele goale ale jidanilor, sînt pline de larmă. departe. Gura le umblă ca meliţa. Macină, 1 ; to-
Cîţiva proşti dela sate au trecut şi ei pintre şi râe o românească stricată, respingătoare. Cei
rele de cară şi căruţe. Pe-o lădiţâ mică unul ce-s Ia marfă în lâuntru, măsură cotul repede
şede cu servitorul înainte, iar înapoi maica pre- repede, de le stelesc ochii femeilor ce‘aşteaptă
uteasâ, serioasă, cuminte cu o fetiţă mirată, să spue cît e, iar la socoată sînt şi mai grab-
