Page 13 - 1905-01
P. 13

20                         LUCEAFĂRUL                  Nrul 1, 1905


                                 PICTORUL 6RI60RESCU.

             în  Cîmpina,  oraşul  liniştit  din  minunata  vale   reproduceri  după  tablourile  lui,  facem  şi  o  sur­
           a  Prahovei,  se  zăreşte  o  casă  modestă,  în  care  îşi   prindere  nouă  cetitorilor  noştri,  dornici  de  a
           deapănă  bătrîneţele  spornice  un  moşneag  uscă­  cunoaşte  şi  admira  tainele  frumosului.  Repro­
           ţiv,  cu  nişte  ochi  cuminţi  de  diamant  scînteitor   ducerile, oii cît ar fi ele de reuşite, sînt numai
           în  negru.  Retras  de  zgomotul  lumii,  în  liniştea   0   palidă  copie  a  originalelor.  Splendoarea  şi
           patriarhală  a  munţilor,  —  acolo  sus,  în  sihăstria   armonia  colorilor,  cari  dau  viaţă  lumii  create
           luminoasă  şi  curată  a  aerului  de  brădet  scrie  în   de  penelul  artistului,  cu  greii  le  poate  suplini
           culori  poezia  senină  a  sufletului  său  bun  şi  bogat,   şi  cea  mai  săltăreaţă  fantazie.  Dar  ele  sînt  cu
           zugrăveşte  pe  bucăţi  de  pînză  firea  poporul^  ce   toate  aceste  îndestulitoa-e  pentru  ca  să  se  poată
           l-a  născut  şi  farmecele  naturii  din  ţărişoara  lui.   bănui  macar  măreţia  operei,  ele  pot  uşor  să
             E pictorul Nicolae Ion Grigorescu.  zămislească,  în  suflete,  dorul  de  a  vedea  în  ori­
             Ai  noştri,  de  dincoace,  cunosc  prea  puţin   ginal  pînzele  celui  mai  senin  şi  mal  mare  pic­
           opera  măiastră  şi  făr  de  moarte  a  acestui  artist.   tor al neamului românesc.
           Puţini  de  tot  au  avut  fericitul  prilej  de  a  încre­  Viaţa  zbuciumată,  plină  de  hărnicie  şi  jertfă,
           meni  în  faţa  unei  pînze  împodobite  de  mîna   a  acestui  artist,  se  povesteşte  în  altă  parte  cu
           iscusită  a  acestui  preot,  care  propovădueşte   multă  competenţă  de  dl  Delavrancea.  Ea  poate
           ochilor religia cea nouă în pictură.  servi  multora  de  crez,  cum  se  cucereşte  în  viaţă
             Credem  deci,  că  pe  lîngă  prinosul  de  admi-   nemurirea.   *
           raţiune  ce-1  aducem  acestui  geniu  al  neamului   Cei  ce-aii  văzut  tablourile  lui  Grigorescu  —
           nostru, înfrumseţînd paginile acestui număr cu  şi  noi  sîntem  unul  din  acei  fericiţi  —  desigur
                                              s’au  dumerit  pe  deplin  asupra  întrebării,  ce  im­
                                              portanţă  are  naţionalizmul  în  operile  de  artă.
                                              Ochiul  înarmat  cu  preceptele  cele  mai  severe
                                              şi  mai  strict  ştiinţifice  încă  va  recunoaşte  în
                                              pînzele  ocrotitoare  ale  idilei  noastre  ţărăneşti'
                                              însuşirile  rare  ale  acelei  arte,  care  te^cucereşte,
                                              te  înalţă  în  sferile  transcedentale  ale  frumosului
                                              desăvîrşit.  Opera  pictorului  nostru  e  curat  ro­
                                              mânească;  ea  e  zmulsă  din  rărunchii  sufletului
                                              nostru,  reoglindeşte  credincios  natura  ţării  ro­
                                              mâneşti  şi  totuşi  se  înalţă  la  valoarea  netăgă­
                                              duită  a  creaţiunilor  de  artă  pură.  Arta  plastică
                                              românească  pentru  primaoară  invederează  condi-
                                              ţiunile  sublime  ale  artei  pentru  artă:  imperso­
                                              nalitatea.  în  această  calitate  găsim  noi  dăinuirea
                                              vecînică  a  operei  lui  Grigorescu,  care  nouă  ne
                                              place  şi  ni-e  scumpă  îndoit,  fiindcă  fondul  ei,
                                              lumea căreia i-a dat viaţă stătătoare, e a noastră.
                                                Grigorescu  a  înţeles,  ca  nimeni  altul,  toată  poezia
                                              şi  melancolia  naturii  ţării  româneşti  şi  a  ştiut  să
                                              ni-o  prezinte  fidel;  el  a  pătruns  în  tainele  psi­
                                              hice  ale  plugarilor  şi  păstorilor,  el  a  reuşit  să  ne
                                              dea  în  colori  sinteza  sufletului  ţărănimeî  noastre
                                              în toate împrejurările, vesele şi triste, ale vieţii.
                                                In  pînzele  lui  găsim  nemărginirea  ceriului
                                              albastru  şi  cald  cu  lumina  lui,  care  e  numai  al
                                              nostru,  şi  sub  care,  pe  plaiuri  cu  :flori,  pajişte
                                              înrourată sau ripî stîncoase, pasc turme de
                                              01  safi  coboară  de  pe  coaste  piezişe,  încet  la
                                              vale;  în  zarea  unui  deal  stă  un  cioban  voinic
                                              culcat  sau  răzimat  pe  bîtă;  leliţe  zvelte  cu
                                              gene  lungi  mînă  la  păşune  un  cîrd  de  viţei;
                                              în  văi,  pe  drumuri  albite  de  praf,  cari  au
                                              poezia  lor  pînă  la  el  necunoscută,  scîrţee  cară
                                              încărcate  cu  fîn,  trec  chervane  împovărate  de
             N. Grigcrescu.          Ţigancă.
   8   9   10   11   12   13   14   15   16   17   18