Page 19 - 1905-01

4 LUCEAFĂRUL Nrul 1, 1905

cele netrebnice Ie laşi la o parte, pe cele rele din ea elementele celei mai înnalte frumuseţi,
trebuie să lucrezi, din parte-ţi, spre a le înnă- cum nu se pot găsi decît rare ori în literatu­
buşi, lămurind lumea asupra păcatelor ce se rile nouă ale altor popoare. E Mihail Eminescu:
ascund în ele. din nici o casă de Român n’ar trebui să lip­
Cele mai bune din cărţile bune sînt acelea sească ceia ce a scris el. Iar lîngă dinsul stau
cari de la început au fost scrise in limba ta, povestitorii 1. Slavici, I. Creangă şi N. Gane şi
cari au fost scrise în ţara ta, în neamul tău, îndreptătorul cuminte al literaturii noastre pe
în sufletul tăfl. Pe acelea cînd le ceteşti, te cu­ drumul de la care nu s’a mai depărtat de atunci,
noşti mai bine pe tine însuţi, te întregeşti, te T. Maiorescu.
îmbogăţeşti în toată fiinţa ta şi, totdeodată, te A urmat o vreme cînd scriitori noi au scris
legi mai strîns ca printr’un jurâmînt ce nu se mai desăvirşit decît înaintaşii lor, dar cu mai
poale călca niciodată, cu toţi aceia cari, dintre puţin avînt, cu mai puţină grijă de urmările
oamenii cei nesfirşit de mulţi de pe lume, sa- bune, de marea binefacere ce poate ieşi din
mănă mai tare cu tine, avînd graiul, mintea şi aceia ce spune prin scris un om ales. Atunci
simţirea ca şi ale tale, şi, între atîta străinătate, s’au tipărit piesele de teatru ale lui I. L. Cara-
neîncrezătoare şi duşmană, sînt aplecaţi pentru giale, nuvelele lui Delavrancea şi poeziile lui
aceasta, oricare ţî-ar fi numele şi starea şi lo­ Vlahuţă. Astăzi frumoasele lor scrieri se pot do-
cul de naştere, să te iubească, să te ajute, să-ţi bîndi mai lesne str.nse la un loc în ediţii des­
facă bine. tul de ieftine: Caragiale se află în mare parte
Călcînd toate piedecile, de ocupaţie prea in colecţia Şaraga şi în «Biblioteca pentru toţi»,
multă — sînt totdeauna mai mulţi oameni ocu­ o ediţie definitivă a lui Delavrancea iese la
paţi cu trîndăvia decit cu munca lor —, de Socecu, iar Vlahuţă şi-a adunat într’o carte de
sărăcie — sînt cărţi mari care se ieau cu 12 2 lei toate poeziile.
creiţari —, de oprire din partea acelor cari au Cînd veţi auzi pe cutare spuind că de multă
puterea — cartea e un lucru mic care se as­ vreme nu se mai scrie bine în româneşte, să
cunde lesne de cine o v nează, — cetiţi, cetiţi judecaţi că omul n’a avut noroc cu ce a scris
mult, cetiţi cu drag, dîndu-ne şi asfel inima el — pentru că era răii — şi să treceţi înnainte.
voastră —, fraţi români din Ungaria! Cînd vi să vor lăuda scrisele cutărui poet mai
* nou, care iea cu amîndouă minile din franţu­
zeşte, să spuneţi că poeziile lui pot să aibă
Şi fiindcă am cetit mai mult decît atîţia din­ orice însuşiri, dar nu sînt dela noi şi pentru
tre voi, lâsaţi-mâ să vă sfătuiesc aici, în citeva noi. Dar luaţi în mină scrisele lui Şt. O. Iosif,
rîndurî, asupra cărţilor, asupra revistelor ce tre­ un fiii al Ardealului, lui Alexandru şi Constan­
buie să alegeţi. ţei Hodoş, lui Mihai Sadoveanu, lui Brătescu-
Pînă pe la 1880 aii trăit un număr de scrii­ Voineşti, lui Vasile Pop şi veţi vedea ce puţină
tori, cari vorbesc frumos de lucruri folositoare, dreptate aii cei cari susţin că talentul s’a rărit
dar cari ne stau în multe privinţ! mai departe. printre Românii de astăzi. El este şi, nu numai
Sînt mai intîiu cronicarii, cari povestesc despre că este, dar se uneşte astăzi cu cele mai în­
luptele şi suferinţile neamului, şi apoi poeţii şi nalte scopuri de aducere la lumină, de îmbo­
prozatorii mai vechi. Chiar şi un Bâlcescu, găţire culturală a neamului.
istoricul lui Mihai Viteazul, un Russo, care a Şi, dacă voiţi să cunoaşteţi valoarea cărţilor
zmuls din sufletul săfi „Ciniarea României", pe măsură ce apar, întrebaţi revistele cele bune
un Alecsandri fac parte dintre aceştia. Odată căr­ şi cinstite, cari ies, nu pentru a stringe bani
ţile lor costau mai scump: acum insă colecţia — pîna la putinţa acestui lucru o să mai treacă
Socecu a autorilor mai vechi, colecţia «Minerva» vremea! —, ci pentru a vă face bine, sfătuin-
de un franc bucata, colecţia Miiller (Biblioteca du-văşi îndreptindu-vâ pe Dumneavoastră, cetitorii
pentru toţi), colecţia Şaraga (din Iaşi) i-au pus fără trufie din Românimea ungurească şi pe alţi ce­
pe cei mat mulţi la indâmîna ori şi cui Ast­ titori fără trufie din regatul românesc. Veţi afla în
fel poţi ceti astăzi fără jertfe băneşti pe Alec­ acelaşi timp şi ivirea treptată a noilor scriitori
sandri, pe Bolintineanu, pe Bălcescu, pe Anton de talent, de cari n’au fost niciodată mai mulţi
Pann, pe Nicolae Filimon. decît acum. Poporul nostru are astăzi numai
După ateşţia s’au ivit un al doilea rind de patru reviste de literatură în cari se poate în­
scriitori cari stau mai pre sus decit ceilalţi, crede cineva. In ordine alfabetică ele sînt:
pentrucă au cunoscut mai adînc viaţa popo­ Convorbirile literare din Bucureşti, Făt-Frumos
rului nostru, şi astăzi şi în trecut, şi au scris din Bîrlad, Luceafărul din Budapesta şi Sămă-
în adevăr după felul nostru de cugetare şi de năiorul din Bucureşti.
simţire. In fruntea lor stă acel om, cu viaţă Acestea am voit să vi le spun despre ceia
nenorocită, dar cu nemuritoare glorie, care a ce au scris alţii şi despre datoria neapărată ce
pătruns mai deplin in firea neamului şi a scos aveţi faţă de scrierile lor. n. Iorga.