Page 22 - 1905-01

Nrul 1, 1905 LUCEAFĂRUL 7

şi făgădui că-î va înscrie o bursă în budgetul Cînd şi-aduse aminte de concurs, trecuse o săp-
Moldovei. La 1861 sfîrşi mănăstirea Agapia Şi tămînă peste cele 8 zile Patru luni nu se mişcă
cu economiile depuse la Spiridonia din laşi, din întunecimile şi luminişurile dela Fontaine-
plecă singur la Galaţi, — călugărul se dusese bleau.
iar la S-tul Munte — luă vaporul spre Viena. La al treilea an se înstală în satul Barbizon,
Parisul îl atrăgea, şi el, de astâdată, îl studi­ cuibul celebru al celor mai geniali peisagişti
ase bine după un «guide»de la actualul Mitro­ francezi: Rousseau, Troyon, Diaz, Millet, Corrot.
polit Primat, pe atunci archidiaconul mitropo­ Mihalache Kogălniceanu se ţinuse de cuvînt.
litului Miclescu. I se trimtea bursa din Iaşi. Dar după trei ani
La Paris se duse de-a dreptul la atelierul lui nu mai putu răbda străinătatea. Arta găsise o
Cornu. Orele libere le petrecea în muzee. După rivală: Patria. Prins de nostalgie, în 1864 se
cîteva luni uită Luxemburgul şi se extaziă de întoarse în România. Două luni le petrecu la Căl-
capo-d’operile marilor măestri din Louvre. Ziua durăşanî. Am un studiu cu data de 64. O chi­
lucra in atelierul Cornu, seara în atelierele de lie. Pe două paturi cu cergi vărgate stau de
noapte. Somn puţin, odihnă de loc. Idealul după vorbă, faţă ’n faţă, călugării. în fund o fereastră
care gonia, era ca o fatalitate care-1 prigonia. deschisă. Lumina năvăleşte. Perspectiva ce se
Încurînd la şcoala de Bele-Arte se ţinu un deschide prin acel dreptunghiu de cîteva centi-
concurs între studenţi, fără deosebire de naţio- metre este infinită.

Casa pictorului.
nalitate. Recompensa, o sumă de bani. Prima După trei luni se reîntoarsă în Paris. La 1869
lucrare era o schiţă de admisibilitate. Grigorescu fu rechiemat în ţară. Se prezentă ministerului
fu primit printre cei zece cari după 8 zile tre­ de instrucţiune publică. Ceru o catedră la şcoala
buiau se între în logî. Şi-acum rîde cu poftă de de Bele-Arte. Dl- astădatâ avea titlurile, — era
condiţiunile concursului: o luptă antică, supt un artist în toată puterea luvîntului, — dar de
nişte arbori bătrîni, o apă şi în fund munţi. astădată... locurile erau ocupate. Iacă moti­
Nimic nu lipsia din tot cuprinsul artei. Tînărul vul serios pentru care şcoala noastră naţională
care şi în mănăstiri lucrase după modele — n’a avut un astfel de profesor.
Tzoni îi pozase pentru un sfînt — nu pricepea Primul lui succes fu «O floare între flori».
cum ar fi pictat copaci din fantezie. Se duse în O t'nără fată, cu capul răzimat de un zid, pri­
parcul secular dela Fontainebleau să studieze veşte înaintea ei : ramuri, flori, verdeaţă, şi lu­
in cele 8 zile. Cînd văzu natura în toată mă­ mina se cerne ca o fină pulbere de aur. Me-
reţia şi splendoarea ei, cînd începu să studieze nelas Ghermani n’a togmit, şi a plecat fericit «cu
desemnul, structura, înrâmurirea, umbrile şi lu­ cea mai frumoasă fată, pe care-o văzuse în
minile unui stejar, înţelese că marele învăţător viaţă». La 1870 produsea cel cap-d’operâ, cuno­
în artă este ea, natura, mai presus de toate scut şi celor cari au văzut-o şi celor cari n’au
sistemele, de toate şcolile şi toate geniile. Şi o văzut-o: «Ţiganca» lu Ion Ghika. Nu are dată,
admiră, şi lucră fără se ţie socoteala zilelor. dar cred, după manieră, că şi «ţiganca» de-o