Page 19 - 1905-02
P. 19
Nrul 2, 1905. LUCEAFĂRUL 51
Ziorile făcură mare zgomot între Românii acestea el se prezintă ca o figură literară cu
din Cluj, ba chiar şi între Unguri. Pe încetul atît mal interesantă, că resare din solul Mara
interesul pentru ea devine tot mai mare şi în- mureşului, şi ne prezintă, în viata sa, în me
curagiarea tot mal îmbucurătoare. Foaia pentru moriile sale, mul'e momente culturale preţioase
pentru starea de lucr"rî din aceas*ă parte a
minte, inimă şi literatură reproduce din ea unii pămîntuluî locuit de Români, care este ca şi
articoll întregi. 1 iar tinerimea română din Mu- separat de unitatea culturală a neamului nostru.
râs-Oşorheiu, canceliştiî dela tabla regească. în De aceea mî-am propus să scot la iveală
frunte cu Avram Iancu. coleg de şcoală şi amic figura Iul Anderco si scrierile lui, ca astfel să
bun al Iul Papiu încă din Cluj, de asemenea atrag atenţiunea Românilor asupra Maramureşu
lui. care merită să-l cunoaştem cu totiî si să-l
se interesează si eî de soartea Ziorilor, care atragem în sfera vieţii noastre publice, din care
Ii se trimitea şi lor spre cetire. 2 a eşit aproape de tot.
Astfel foaia lui Papiu izbuteşte a-I împreuna * * *
pe totî tinerii Români din Cluj şi din Murăş- In vara anului 1900, după adunarea de la
Oşorheiu «într’un singur trup şi suflet», vărsînd Simleu a fondului pentru teatru român, avui
în totî aceleaşi mari idei de nat'onalizm, aceeaşi prileiul a face o călătorie prin Maramureş, ur-
tintă, aceleaşi aspiratiunî sfinte. Oarecum mînd invitării afabile a dluî vicar din Sighet.
rev. Tit Bud, care este aşa zicînd conducătorul
presimteau cu totiî apropierea epocalelor eve firesc si recunoscut al fraţilor din patria vechie
nimente, ce nu peste mult au şi urmat în toată a lui Dragoş Vodă. lini reamintesc viu impre
mărimea lor zguduitoare. Dr. loan Raţlu. siile şi espeiientele acelei călătorii de 15 zile.
şi orîcît ar fi de triste cele mal multe din
1 losif Vulcan, Panteonul Român. Pesta 1869, tom.
I. pag. 126. aceste impresii şi esperiente, totuşi mi le remi-
2 Cf. Popea, op. cit. pag. 40. prospetez cu drag adeseori, pentru frumseta tării
şi bunătatea poporului bastinas, care o locueste.
Vă rog să-mî dat! voie a mi le reînoi si cu
I0AN ARTEMIE ANPERCO.' acest prilej, şi vă invit să mă însoţiţi şi dvoa
stră, într’o tură grăbită, peste tara Maramure
— Conferinţă despre un scriitor din Maramureş. — şului ...
Subiectul ce ml-am ales pentru conferinţa Cînd treci în zborul trenului din Ungaria
aceasta, este cu totul necunoscut, şi va deştepta proprie în Maramureş, pare că ţi-se deschide
poate curiozitatea multora din Dvoastră. Intru o lume nouă. Trpnul zboară pe o vale largă
■adevăr putini vor fi auzit de • 011111010 lui Ar. alăturea cu apa Tisei, dar împotriva cursului
Anderco. Eu însumi îl cunosc abia de 4 ani si eî. In mersul repede al trenului călătorul trece
numai în nişte ziare am făcut pomenire de el, adese peste rîurî reppzî de munte, cari grăbesc
publicînd dteva pagini din scrierile lui. spumegînd în alvia Tisei. Aceste rîurî vin din
Vă previn însă, că n’avem a face cu vr’un nişte regiuni înalte, pe unde oarecînd locuiati
scriitor de forţă extraordinară, ale căiul scrieri Români; numirile de munţi şi de văl mal pă
să facă vre-o senzaţie deosebită. De aceea nici strează amintirea băştinaşilor locuitori. Astăzi
nu mă voiu încerca să fac analiză literară, si însă nici o pomenire vie nu mal este de eî.
să clasez vr’un talent necunoscut în modesta Locul lor 1-afi ocupat Rutenii, Rutenii aceia ne
noastră literatură; ci mă voiu restrînge la rolul norociţi. al căror traifl mal rău dedt moartea
simplu al unul cronicar, şi voiţi căuta să vă ni-l-a făcut cunoscut regretatul Edmund Egan
fac cunoscut pe acest tînăr nnramureşan, care, si ni-l-a zugrăvit, fidel şi zguduitor, agerul sti
durere, nu mal este între cel vil, dar care în list maghiar. Bartha Miklos, în cartea sa de
ciuda vîrsteî sale tinere, şi-a întipărit individua spre «Cazari.»
litatea pe paginile cîtorva volume, car! din Din ce înaintează trenul dela Hust spre Te-
întîmplare ml-afl picat în mînă, şi am luat cu ceu, valea Tisei se deschide tot mal largă, şi
ele angajamentul de a-1 face cunoscut, încît că| x torul îs! poate paşte privirile pe un cîmp
îmi e cu putinjă, înaintea publicului românesc. tot mal întins. Pare că văd şi acum livezile
Artemie Anderco, cum am zis, n’a fost vr’un acelea verzi, ce se întind de a dreapta şi de a
talent deosebit, n’a fost un scriitor în înţelesul stînga liniei ferate, şi pe covorul lor de ver
înalt al cuvîntuluî; n’a lăsat după sine opere deaţă ca unică variaţie strălucesc în soare turme
de vre-o valoare literară mal înaltă; cu toate mari şi dese de gîste albe, cari formează ca
racteristica ţinutului, şi surprind ca ceva nou
pe călătorul ardelean ... Gîştele, cari au avut
1 In numărul viitor vom da mal multe ilustraţii pri
vitoare la el. odată rolul istoric de a mîntui de perire ca