Page 20 - 1905-02

52 LUCEAFĂRUL Nru! 2, 1905

pitolul roman, au aci, pe pămîntul coloniilor capitală a Marmaţiel, ajungi îndată la Slatina.
romane, rolul trist de a fi prevestitoarele pe- Aci îşi doarme somnul de veci, la umbra bi-
ririî, încete şi puţin glorioase, a unei părţi din sericeî măreţe ridicate pe cheltuiala sa, bunul
acele legiuni cari îşi leagă numele şi obîrşia episcop Pavel dela Oradea-Mare, care a fost
de capitolul Romei eterne. cîndva parochul acestei comune. Biserica, de­
Cuprins de astfel de reflecsiunî sinistre so­ venită istorică, este una din cele mat frumoase
seşti în capitala Marmaţiel, la Sighet. La gară, biserici româneşti şi are o poziţie impunătoare
prima surprindere ce te aşteaptă, e că toţi bir­ pe un platofi înalt, pe supt care, nu departe,
jarii sînt jidani. Jidani tipici, de cel cu caftan şerpuesc undele cristaline ale Tisei. In apro­
şi perciuni; şi dacă al fi antisemit intransigent piere — spre Sighet — e o curte domnească,
ar trebui să porneşti per pedes apostolorum în proprietatea lui Mihaî Pavel iunior,' nepotul
acest nou Jerusalim al Palestinei de lîngă Tisa. episcopului. Peste Tisa se întind mai multe
Impresia aceasta se atenuează ce e drept, în­ moşii româneşti în jurul comunei Sărăsău,
dată ce trecînd prin capitala Marmaţiel ajungi proprieţăţî ale familiei Petru Mihalyi, fratele
în casa parochială românească, care este re­ mal mare al metropolituluî nostru, şi ale fami­
şedinţa vicarului Maramureşului, şi care este liei Basil Jurca, asemenea o casă adevărat ro­
situată într’un colţ de stradă foarte frecventat, mânească. Dincolo de Slatina se întinde îndată
privind spre o mică piazetă. Pe cît de moşia episcopului Pavel cu vestitul stabiliment
tipic-jidovească este întreaga înfăţişare a pieţiî de băl numit «Pavel fiirdo,» în care bunul
acestui oraş, pe attt de tipic-românească episcop a investit poate mal mult de un
este casa preotului român din Sighet. Casa milion, făcînd un mic paradiz în jurul unul
însăşi e ca un palat, cu etaj, avînd în parter izvor cu apă sărată, din care se alimentează
mal multe localuri pentru cotnerciu, ocupate băile. Pe un platoti încins, safi mai bine, în-
toate de Jidani. Însăşi zidirea eî se datoreste vălit cu un larg brîfi de tînără pădure de fag,
unul acord cu aceşti comercianţi, cari au dat a făcut harnicul episcoD să răsară o mulţime
capitalul necesar drept avans de chirie pe cîţîva de vile, care de care mai frumoasă, mal idi­
ani. Etajul întreg îl ocupă locuinţa vicarului, lică, cari constituesc un original orăşel de vară,
o locuinţă frumoasă, cu o înfăţişare tipică-ro- o mică Sinaie liniştită, unde îl plăcea să pe­
mânească. Covoarăle cele frumoase româneşti treacă în retragere spre a-sî restaura puterile
— o specialitate a Maramureşului — atrag slăbite totdeauna, dnd nu petrecea la Sttna
atenţiunea dela prima privire şi dau locuinţei de vale. sălbaticul cuib de viaţă dătător din
largi şi luminoase un aer călduros, cu care ar- mijlocul codrilor de brad aî Bihorului. Va să
monisează aşa de perfect ospitalitatea domnu­ zică, jur împrejur tot moşii si curţi mari româ­
lui vicar, ca şi a prea stimatei sale doamne, neşti, printre cari valurile Tisei fac hotarul.
în curte — lîngă casa vicarială — este şcoala Dar mal este încă mult pămînt şi dincolo de
românească vicarială şi locuinţa învăţătorului. Tisă, care s’ar putea zice un colţ românesc,
Trecînd pe dinaintea şcoaleî printr’o mică gră- căci de aci încolo urmează Apşa de jos ş
dinuţă, ajungi iarăşi într’o curte largă, în mij­ Apşa de mijloc, — mari comune româneşti, —
locul căreia se ridică falnică o biserică nouă apoi Biserica-albă şi altele. în Apşa de mijloc
în stil gotic, frumoasă şi înafară şi înlăuntru, am cunoscut o venerabilă figură de preot ro­
cum puţine biserici am văzut pe la noi. Este mânesc, pe veteranul protopop Lazar. care ml-a
biserica românească, în care vicarul 77/ Bud arătat un steag ce se păstrează la biserică, ca
jertfeşte lui Dumnezeu în fiecare zi şi predică o scumpă relicvie, pentru că supt el au luptat
poporului săfl credincios, care-1 şi iubeşte ca Românii «nentru libertate» supt conducerea lui
pe un adevărat părinte. Aci e centrul vieţei ro­ Râkoczy. Steagul, de mărimea unul prapor maţ
mâneşti din Sighet Aci, lîngă biserică, a mal mic, e zugrăvit pe pmză groasă, ca şi cerată,
rămas ceva din viaţa frumoasă românească a avînd dmp albastru, în colţuri cîte-o ruje roşie
oarecînd falnicilor boieri români din Maramu­ şi pe la mijloc în semicerc inscripţia cu litere
reş. Mal este în Sighet încă o instituţiune ro­ de aur, în semicerc: «pro libertate». — Din
mânească: un internat de băieţi; — sînt cîţîva acestea putem vedea, că e greşită opinia pu­
advocaţi români, bărbaţi de frunte, şi mal ales blică românească, care în ce priveşte cunoştin­
este aci distinsul român Dr. loan Mihalyi, fra­ ţele geografice, ţine că Tisa este extrema limită
tele Metropolituluî de la Blaj, protofiscul co­ spre Apus a elementului românesc, pentrucă
mitatului. — Familia număroasă a Iul loan iacă şi acum mal avem vreo 7—8 sate din­
Mihalyi este pătrunsă de spirit românesc, iar colo de Tisa, iar înainte cu vreo cîteva sute
sufletul acestui bărbat reprezintă cultura şi li­ de ani am avut — de sigur — de vreo zece-
teratura română în aceste părţi. orî atîtea. Tot dincolo de Tisa este şi mănă­
Din Sighet am făcut escursiuni în mal multe stirea Peri, care oarecînd era un lăcaş de viaţă
părţi. Dacă treci Tisa, ce trece pe lîngă această bisericească românească, pe dnd astăzi doar şi

U