Page 22 - 1905-02

54 LUCEAFĂRUL Nrul 2, 1905

în Palestina şi no! străini! de «gol» ni se pă­ atîtea frumseţi helvetiene, şi preste cari tronează,
rea că comitem sacrilegiu turburînd cu zgomo­ puternică straje, Pietrosul, rival al Alpilor.
tul nostru liniştea acestor peregrini cucernici Aceasta este patria lui Artemie Anderco, pe
cari bat calea undeva spre sinagoga Iehoveî. care voiu să vi-1 prezint în cîteva cuvinte acum,
Înspre amiazl sosim în Petrova, unde ne după ce nu mai este între cei vii. Din acest
opr m, spre a cer.'eta pe Drul Bilaşcu, medic ţinut a răsărit, aci şi-a deschis sufletul pentru
în Pesta şi văr cu gentilul meu călăuz, Dr. tot ce e bun si frumos şi aci şi-a dat sufletul
Florantin Mihâlyi. Dr. Bilaşcu este un tipic nesăturat de adevăr şi frumseţă, murind înainte
Român marmaţian, figură marcantă de frumsetă de vreme. Dr. Elie Dăianu.
bărbătească. Tatăl săti, boier, ţăran, e un urieş (Sfîrşitul va urma).
pe Ungă el. După o pauză veselă în ospitala
casă a Bilaşteştilor, continuăm drumul prin
Vişeul de sus şi de jos şi prin Moiseiu şi de
odată cu amurgul sării sosim în Borşa, cea din CRONICĂ Şl NOTIŢE.
urmă comună spre Bucovina şi ţinta călătoriei
noastre. Aci întîmpin un vechiu coleg de şcoală, Teatru românesc în Sibiiu. înaintea unui
notarul Ioan Pap Coman, care abia mă recu­ public număros din oraş şi din împrejurime,
noaşte, apoi descindem la familia Mihâlyi. dl Zaharie Bârsan a jucat, în seara zilei de
Dimineaţa la patru ceasuri, după planul înainte sf. ion, pentru întîia oară pe scena teatrului
stabil t. continuăm drumul pentru a cunoaşte din Sibiiu. avînd un succes desăvîrşit. A fost
jurul. Regiunea este din celea mai încîntătoare. — întrucît este cu putinţă în împrejurările
Trăsura cu doi căluşei sprinteni zboară pe noastre, actorul de profesie fiind avizat la con­
drumul bătut, pe valea Borşei >n sus. La dreapta, curs de diletanţi, — o reprezentaţie de un ca­
spre răsărit se înalţă Pietrosul, cel mai înalt racter cu adevărat artistic, putrnd să satisfacă
pisc din jur, care si vara este acoperit cu o şi pretenţiile cele mai rafinate, dacă erau juste.
răcoritoare mantea de zăpadă, — pe la brîîi e Aşa am fi nedrepţi dacă am critica alegerea
încins cu largă făşie de brăde\ vecinie verde. p : eselor. ştiind cîte consideraţii se impun dluî
— iar Ia poalele lui se întind frumoase coaste Bârsan în privinţa aceasta. Dimpotrivă, trebuie
de păşunat. Pietrosul ţine în m'nă lanţul de să-î fim recunoscători că a avut în vedere, în
munţi, ce despart Ardealul de Maramureş, lanţ. rîndul întîi, efectul scen : c al uni rol principal
ce se întinde p ; nă la ce'alaU pisc, al Ineului. care convine firii şi temperamentului său ar­
Prin aerul proaspăt al dimineţii străbatem ca tistic şi pune în lumină puternicul său talent:
săgeata însoţiţi de murmurul valii p'nă ce dăm căci acesta poate să susţie astfel nivelul înalt
într’o p'dure de brad, ce-şi oglindeşte cetinele al reprezentaţiei întregi.
în oglinda unui lac artificial, anume făcut pen­ Piesa cea dintîî si, fără îndoia'ă, cea mai bună,
tru a aduna apa de lipsă la plutirea din cînd «Sacrificiul», dramă într’un act de Roberto
în cînd a copacilor tăiaţi. De aci în sus dru­ Bracco, e de un naturalizm puternic şi con­
mul ne duce pe o' s-rpentină frumoasă tot prin ţine totuşi în fond multă poezie adevărată, pe
codru de brad, p'nă de-asupra Prislopului, cul­ care dl Bârsan ştie s’o scoată admirabil la iveaD:
mea dcsp*rţi‘oare de ape între Maramureş şi Un om decăzut şi beţiv, care face servicii de
Bucovina, între Tisa şi Şiret. Priveliştea ce s .■ tot felul pentru parale, ca să le bea pe urmă,
desfăşură e răpitoare. La 6 ore dimmeata şi care totuşi are un altar înaintea căruia se
soarele luminează pe deplin aceste înălţimi, — închină: cinstea nepătată a fiicei sale: cînd îsî
în văi însă sînt umbre dese şi în bătaia de vede altarul pîngărit şi află că ea îl iubeşte,
raze vezi în depărtare, snre miazănoapte, o iar el, amăgitorul, contele, nu poate să ia de
mare agitată cu valuri uriaşe, ce le constitue soţie pe fata unui scăpătat, dînsul se hotăreşte
munţii Bucovinei. Munţi învescuţi cu codrii să înlăture din cale o p ; edică netrebnică, să
nepătrunşî, prin cari Maramureşenii străbat ade­ puie capăt unei existenţe care şi-a pierdut de-
seori, cînd se duc la lucru de păduri, cum acum tot rostul, lată care e sacrificiul.
zic ei — «în Moldova». în liniştea solemnă a Dl Bârsan s’a ferit să accentueze prea tare
acestei dimineţi de Duminecă ascult pentru pri- naturalizmul acestui tip. Dînsul e şi poet, poet
madată în viaţă tulnicul, acest străvechii in­ liric în toată firea lui; în cîntecele sale dulci
strument muzical, mai mult războinic decit şi duioase, cu versul armonios, este el însuşi.
păstoresc, al Românilor de codru. — După E deci natural dacă şi personagiilor cari le
aceasta împărtăşire cu natura şi frumseţele ei, creează pe s^enă le comunică ceva din poezia
ne întoarcem spre sat, privind acum din înălţimea aceasta. îi plac scenele lirice, intrările şi ieşi­
Prislopului şi mai bine valea aceea frumoasă rile de un efect poetic, duios, pe cari el pare
a Borşei împrejmuită de munţi cu codrii de a le trăi cu toată fiinţa lui. Dar tot atît de pu­
brădet şi şerpuită de păraie cristaline, ce îmbie ternic este şi în afectele supreme. Un joc de