Page 16 - 1905-03

72_____________________________________________LUCEAFĂRUL Nrul 3, 1905.

originale româneşti şi de-o frumseţe cum nu pile ei. După doi ani s’a întors în sat diamant ci­
mai văzuse. zelat ! Acuma satul şi-a schimbat intreaga fizono-
— Şi d-ta îmi admiri odaia ? Sînt mîndră de mie. Elena a înfiinţat scoli speciale pentru cusut şi
ea; dacă doreşti putem rămînea aici. — Ileano, ţesut, şi ajutată de Mărioara, — visurile cu proto-
strigă apoi după servitoare, vino de ia puiul popia nu s au realizat, — a instruat femei, fete şi
mamei ! — Dar puiul mamei simte că bine ca copii, obţînînd cele mai frumoase rezultate. Bună­
Ia sinul mamei nu-i nicăiri, şi strîmbă din gu­ starea ţăranilor dă înainte, căci frumoasele ţesă­
riţă, şi mama nu se’ndurâ să-l dea din braţe. turi româneşti se vînd ac^m pretutindeni supt
Geni pare fericirea întrupată. Cum o vede numirea lor adevărată şi nu ca mai nainte, supt
plecată spre copilaşii ei, cari înlănţuindu-i gru­ contrabandă săcuiască. Existenţa şcoalelor e aşa
mazii cu braţele lor moi, o întreabă de-I iertat de asigurată, îneît Elena în orice moment şi-ar
să meargă iarăşi în grădină, — Doctorului îi putea ceda locul alteia, şi să se mărite.
pare că tot aşa o cunoscuse. Apoi îşi aduce — Are poate peţitor? — Doctorul pare a
aminte de trecut. Oare şi-a găsit în adevăr se interesa.
idealul visat? — Unul ? Mulţi, mulţi, dar nu vrea să se
Geni pare câ-i citeşte gîndurile. mărite 1
— Te întrebi, cum m’am putut schimba? Strigătele de bucurie ale copiilor întrerup
Nici eu nu ştiu. Pe atunci şi eu mă gîndeam conversaţia lor.
la toate, dar să mă mărit după un econom, — Vine tata!
să-mi trăiesc zilele la ţară, şi să fiu cu toate Un bărbat înalt, voinic, cam ars de soare,
acestea atit de fericită, — nu 1 adevărat tip românesc.
— Am auzit că te-aî măritat acu-s 6 ani. Dl Geni, — îl invitase pe Radu la masă — iese să
Stoian e bănăţean. dea porunci servitoarelor. Scrie degrabă un bi­
— Da, George e bănăţean, dar nu din părţile let, il dă vizitiului şi-I spune să prindă caii la
aceste. Studia drepturile, şi era băiat frumos, trăsură.
deştept, dar tînâr, fără trecut, fără nume; nu Masa e aşternută pe terasă. De-aicî puteai cu­
întrunea condiţiunile ce le aveam eu — în prinde cu privirea toată moşioara lui Stoian.
teorie. M’a cucerit dela întîia vedere. Un an Un model de fermă. Pretutindeni o curăţenie
întreg m’am luptat, dar m’a învins. Eram hotă- şi o rînduială cari dovedeau, că între cei cari
rîţi să amînăm nunta un an doi, pînă-şi va conduc această căsnicie, stăpîneşte cea mai fru­
termina studiile, cînd îi muri un unchiu, care-i moasă înţelegere.
testă lui toată averea. Idealul lui George fusese La masă Geni pare impacientă de tot. Me­
să aiba o moşie; acum şi-l putu realiza. Mo- reu îşi plimbă ochii peste drumul de ţară. Stoian
şioara asta tocmai era de vînzare, a cumpărat-o şi Radu adînc ţi în dis.uţii, nu observă nimic.
şi de-atunci trăim aici la ţară — fericiţi. Geni se scoală de-odată şi coboară scările. O
— Ei, şi dta ? — întrebă ea apoi. — Ştiu, trăsură se opreşte înaintea casei şi din ea co­
că te-ai dus la Bucureşti. boară Mărioara, bărbatul ei şi — Elena, dar nu
— Da, mi-am găsit acolo un post potrivit, Elena cea veche, ci o Elenă nouă, cu mişcări
îmi merge bine şi sint mulţămit. Acum venii armonioase, în ochi cu o inteliginţă şi bunătate
să-mi văz nişte rude. vădită.
Nici Doctorul nu s’a schimbat mult. Icî-co- Geni era cam ingrijată. îi părea bine că Elena
lea cîte un fir de pâr alb, dar încolo tot ca a primit invitarea ei, dar nu ştia cum are să
acu-s 10 ani. îi veni o idee. Ar trebui însurat se facă revederea. Cînd să se întoarcă să-l
Doctorul. cheme pe Doctorul, rămase surprinsă.
— Să vezi cum s’au schimbat aici şi ceia- Doctorul coborise şi el scările şi apropiin-
lalţi oameni, — începu Geni zimbind — spre du-se de Elena, ii sărută mîna. Elena se pleacă
pildă Elena, Elenuţa pe care o judecasem puţin înspre el şi-i şopteşte ceva.
atit de greşit. Cîtâ energie, ce inteligenţă Ce-I asta ? După zece ani, azi vă vedeţi pentru
zăceau ascunse în fata aceea! Zguduită odată întiiadată şi deja şi aveţi taine?
din letargia ei şi ajunsă într’un mediu po­ Doctorul zimbeşte.
trivit calităţilor ei, a făcut minuni. După ple­ — Te înşeli, frumoasă intrigantă. Te înşeli,
carea d-tale a intrat, — îndemnată de cuvin­ fiindcă ni-am revăzut şi eri şi azi, şi sufleteşte
tele mele, după cum spune ea — în şcoala de sîntem de mult uniţi ... Şi taina ce-o avem ?
industrie şi economie din Sibiiu. Aici a început Nu mai e taină. Elena mi-a şoptit răspunsul la
apoi metamorfozarea ei. Directoara, dîndu-şî o întrebare ce i-am pus-o eri: Voieşte să fie
seamă de genialitatea Elenei, a luat-o sub ari­ a mea. Lia.