Page 17 - 1905-03

adaos la „LUCEAFĂRUL" nrul 3.

Domnul C. — aşa se numia stimabilul — bate in
S U M A R U L . palme, se miră, strănută, şi trece înainte.
Şt. Cacoveanu: Eminescu la Bucureştî în 1868/69. Întîlneşte pe D.
— AI auzit, mă ?
— Mihaî Sadoveanu: Semnul de primejdie. — Victor
— Ce?
Bontescu: Doină (poezie). Lia: Domnişoara Doctor. — Viorean ... dar să-ţi ţii gura ...
ADAOS: Taina. — Dr. E. Dăianu: Artemie Anderco. — Lasă pe mine.
— Cronică. — Dări de seamă. — Ilustraţii: Eminescu — Nu aşa, ci să-mî dai cuvîntul!
la 19 ani, Art. Anderco, vicarul Tit Budu, casa paro- — Bine, frate, pe onoarea m e a . . .
— A pierdut în cărţi trei ori patru sute de zloţi,
cliială din Sighet, Războiul de Fr. Stuck.
nu ştifi anumit, dar e grozav.
— Teribil.
— Să nu meargă vorba. OrI-cum ne-e prieten.
MORAVURI. — Mie-mi spui ? Fii liniştit
Cetitorul va şti că domnul D. a trecut la E. şi aşa
T a i n a . mal departe.
Domnul A. întîlneşte pe B. în colţul stradei. Şi domnul Z. căruia i se Împărtăşise, că nenorocitul
Viorean şi-a pus în cărţi toată averea în o singură
— Bună dimineaţa!
— Servus ! noapte, a clătinat din cap, a bătut în palme şi s’a
— Ce ştii noii ? Ce-al visat azl-noapte ? grăbit acasă, să povestească neveste-si de această ne
B. ridică din umeri: mal pomenită decadenţă ... Alfa.
— Nimic, am durmit bine, slavă Domnului.
— Ai durmit t u n ; de aia nu auzi tu nimic.
B. face ochi mari, îl măsoară pe A. cu privirea, pe
urmă rischează. I0AN ARTEMIE ANPERCO.
— EI, de auzit mal auzim şi noi cîte ceva, dar lu­ — Conferinţă despre un scriitor din Maramureş. —
mea spune prea de tot multe ...
E o manevră din partea lui B., o manevră care (Sfîrşit).
prinde. A. îl ia de braţ, şoptindu-I: Artemie Anderco s’a născut la 16 Februarie
— AI auzit de Viorean, că astă-noapte, — dar frate 1853 şi a fost botezat în 4 Martie supt numele
dragă, să-mi dai cuvîntul, că nu merge mal departe .. duplu de loan Artemie. îşi şi exprimă mirarea
— Bine, dragă, îl ştiu efl pe Viorean, pe onoarea într’un loc al scrierilor sale, că de ce nu l-au
mea ... chemat ai săi pe numele loan; de altă parte
— Bine. Viorean a pus în cărţi azî-noapte o sută dinsul se numeşte in scrierile ungureşti conse­
de zloţi. cvent Artliur. Tatăl său era preot în Borşa,
B. zîmbeşte fără surpriză. aceasta comună mare, care acum are doi preoţi
— Să nu meargă vorba, ori cum, Viorean ne e şi numără peste 6000 suflete, purtînd altfel şi
prieten. ea toate semnele caracteristice ale stărilor din
— Lasă pe mine I Maramureş, în deosebi Jidovizmul foarte nu-
La încrucişarea drumurilor B. o ia la dreapta, A. măros şi puternic reprezentat. Am avut oca-
la stânga. ziune, să azist la adunarea «composesoratului»
Şi celui dinţii om, care ÎI iese în cale, B. i-se je- din Borşa, o organizaţiune proprie a Maramure­
lueşte. şenilor, cam analoagă cu organizaţia foştilor
— AI auzit de bietul Viorean ? iobagi din Ardeal Dl Dr. Florantin Mihâlyi este
— Ce-I ? preşedintele acestui composesorat şi în afaceri
— AI auzit ce-a păţit azî-noapte ? oficioase ca preşedinte a trebuit să vină la
— Nu ştiQ nimic. Borşa. în şedinţa «comitetului central» tot au-
— Dar rămîne vorba aici, că nu mi-ar plăcea să ziam pomenindu se de «domnii munţilor»; că
se ştie. îţi spun numai ţie. procesul cu «domnii munţilor» stă aşa şi aşa,
— Bine, frate. Pe cuvîntul m e f l . . , că «domnii munţilor pretind şi pădurea», că
— EI bine; a pierdut nenorocitul în cărţi treî-sute «âr trebui să ne împăcăm cu domhii munţilor».
de zloţi. Eram curios să ştiu, cari magnaţi sînt domnii