Page 19 - 1905-03

Nrul 3, 1905 LUCEAFĂRUL 75
colegii săi asupra acestei teme, cu toate că După o astfel de întoarcere, Anderco de­
era zelos pentru limba românească şi cu curaj vine iarăşi cu trup cu suflet Român. Schim­
neobicînuit la o vrîstă aşa fragedă a luptat, ca barea cea mare, ce a produs’o în sufletul său
limba românească să cîştige catedră în gimna­ Italia, cuuoştinţa limbii şi literaturii, cunoştinţa
ziul din Sighet, totuşi necunoscînd el litera­ personală cu studenţii Români din Turin, între
tura românească şi istoria Românilor era pă­ ei şi entuziastul Drăgescu, care de pe atunci
truns de spiritul unguresc, aşa încît chiar şi îşi înscria numele în analele publicităţii române,
memoriile, în cari îşi eterniza cele mai dulci toate acestea se vădesc limpede în această
amintiri ale unei inimi tinere şi îşi fixa im­ pagină zguduitoare care pare că-I scrisă cu
presiile cele mai intime şi-le scria în limba lacrăml de pocăinţă. — Dacă n’ar mai fi scris
aceea, despre care spunea el însuşi, că în Cluj Anderco nimic altceva decît această pagină,
îşi jinea de glorie a nu o vorbi, decît cînd care e o adevărată perlă literară, şi dacă n’ar
era silit, să răspundă în clasă. A trebuit să mai fi făcut nimic altceva decît această întoar­
vină pe pămîntul Italiei, pentru ca nob lul fiii cere umilită şi înălţătoare, încă ar merita ca
al Maramureşului să revie la brazda limbeî să fie relevat şi pus drept model înaintea
materne. Revenirea aceasta hotărîtoare şi sin­ compatrioţilor săi Maramureşeni şi a tuturor
ceră o şi face pe prima pagină a ziarului său celor ce sînt cercaţi de aceleaşi ispite, caşi
început în Turin cu o splendidă dedicaţie «cătră el. Dar el a mai scris mult şi scrierile lui sînt
geniul limbeî.» Ţin să fixez aci această primă lucrări serioase si fapte de remarcat.
pagină scrisă de Anderco în limba maicii sale Timp de cinci anî, cît a fost student Ia uni­
cu datul de Turin, Ianuarie 1872. Iată-o: versitate, Anderco se interesa de tot ce e bun
şi frumos, de tot ce-î putea fi folositor pentru
«Cătră tine geniul limbeî... cultivarea sa în senzul, ce îşi propuse de a fi
Cătră tine geniul limbeî noastre, cătră tine un membru activ şi recunoscător naţiunii sale.
mă întorc acuma, cînd îmi iau întîia oară El face călătorii prin Italia, cercetînd aproape
condeiul în mînă, ca să depun cugetele mele toate oraşele mai însemnate şi în oraşe toate mo­
în limba cea dulce maternă. numentele de artă, galeriile de tablouri, biblio­
Am comis crime; am fost păcătos: te-ain tecile, în cari putea găsi ceva de profitat pen­
neglijat. Fu un timp, în care eu mai nu ui­ tru cultivarea sa şi pentru Românizm. In deo­
tasem darul tău, ce mi-aî conces cu laptele sebi el cercetează Roma şi mai tîrziu se în­
maicii. Fu un timp, în care mi se prezentă scrie ca student la facultatea de medicină a
cu toată golimea lipsirea ta, şi sosi un timp, capitalei eterne, îmbogăţîndu-şî sufletul cu
care îmi fu martorele ruşinei mele, timpuri, toate comorile acelea de idei şi sentimente, pe
ce-mi deteră şi pocăinţa şi pedeapsa. cari Roma le inspiră tuturor, celor ce o înţeleg,
Şi acuma, cînd cu paginele acestea îţi mai ales însă Românilor. Afară de Italie el face
aduc oferta, te rog, o genie al lirnbei noastre, călătorii în Franţa, în deosebi la Paris, unde
ca să primeşti incensul debil al meu: uită petrece timp mai îndelungat. Apoi în România,
trecutul, revarsă-ţi darul asupra reîntorsului. în deosebi în Bucureşti, şi în alte oraşe ale
Să fii îndurător; tu ştii că sămînţa sub altă ţării .Toate aceste c’lătorii şi toate impresiile
climă în pămînt străin produce flori de co­ cîştigate dela oameni şi dela lucruri, din na­
loare schimbată, de frumseţe pierdută, fără tură şi din artă, din cărţi şi din inima sa, toate
miros. Eu fui plantat în pămînt străin: doî- le descrie şi le înregistrează în «Ziarul» său.
spre-zece ani limbi străine m’au încunjurat. Aceste sînt scrierile lui Artemie Anderco,
Să fii îndurător; Tu ştii că cu alte limbi scrieri, în cari se oglindează şi viaţa lui scurtă
nu m’au înveninat simţămintele străine. Tu şi personalitatea lui întreagă.
ai văzut disputînd micul «vad olăh» în club Iată pe scurt o schiţare a acestor scrieri,
în şcoală, în societatea de lectură despre volum de volum:
originea, despre gloria acelora, pe cari con­ 1. Primul volum, în format 16 cuprinzînd
trarii lui îi numeau «Zagyvalek.» vre-o 200 de pagini, scrise ungureşte, e înti­
Să fii îndurător; Tu ştii, că am lucrat tulat «Napldm» — 1867—1868. — E provăzut
pentru altarele tale: catedra, prelecţiunile un- cu portretul lui din 8 Februarie 1869. Se în­
silor tăi Botezan şi Mihâlyi. Tu ştii că «Dra- cepe cu însemnări din Cluj, scrise cu creionul.
goşiana» ţie s’a consacrat. Cuprinde apoi descrierea impresiilor cîtor-va
Si fii îndurător; dacă mă vezi oferind zile petrecute în munţii Marmaţieî, din 15 Iulie
acuma pentru altarele tale părţile celea mai — 23 Iulie 1867; — apoi descrierea alor şase
nobile din mine; dacă-ţi promit ecatombă zile petrecute în Bedeu (tot Maramureş) înce-
măreaţă în viitor: considerare, onoare, glorie. pînd din 25 Februarie 1868, — apoi descri­
Ţie, geniule, ţie toate acestea pentru ier­ erea mai multor escurziuni prin felurite alte
tare, pentru darurile tale.» sate ale patriei sale restrînse, — între aceste