Page 20 - 1905-03

76 LUCEAFĂRUL Nrul 3, 1905

şi petrecerea dînsuluî, pentru cură în Iood la tulează volumul al 5-lea compactat, tot aşa de
scalda numită «Păcura», din 22 Aprilie — 18 mare ca şi cei de sub nr. 3. E un adevărat mozaic,
Maiu 1868. Tot asemenea înseamnă, cum şi-a cuprinzmd tot felini de notiţe, excerpte şi studii.
petrecut feriile de vară în 1868, precum şi va­ La început are un dicţionărel de cuvinte străine
canţele de Crăciun şi de Paşti, cuprinzînd şi cuvinte poporale. Se vede, că datează, de
descrierea tuturor călătoriilor făcute în diferi­ cînd studia limba română şi italiană îşi în-
tele părţi ale Marmaţieî pe la rudenii, înze- samnă apoi pe paginile următoare, fraze din
strînd aceste escurziuni studenţeşti şi cu trei poveşti poporale şi din tot feliul de scrieri
mape lucrate de mîna lui destul de interesant celebre clasice şi moderne, streine şi româneşti.
şi de detailat. Ori cît dc naive sînt multe Pe cîteva pagini însamnă material folcloristic
părţi din aceste pagini ale primului ziar, ele din Maramurăş şi provincializme din Maramu-
cuprind şi părţi frumoase, cari trădează pe răş. în «abecedarul femeilor» găsim înşirate în
scriitorul de. mai tîrziu. ordine alfabetică toate epitetele plăcute şi ne­
2. Volumul al doilea, format 8° cu 185 pag. plăcute, galante şi negalante ce se dau, ori s’au
e întitulat: «Visszaemlekez£sek» şi e scris cu dat femeilor. în «absurdităţi linguistice» notează
condeiul într’un stil frumos literar unguresc în frazele acelea în adevăr urîte, pe cari mulţi
1871 în Borşa. Cuprinde aşa zicînd autobio­ din inteligenţii noştrii le mai întrebuinţează şi
grafia Iui Anderco pînă la anul acesta. Volu­ astăzi gîndind ungureşte şi traducînd servil
mul e împodobit cu tabloul conşcolarilor săi româneşte. Urmează apoi o serie lungă de
din clasa VIII, pe cari îi numără pe toţi ca- excerpte, cari dovedesc edspre bogăţia lecturei
racterizînd pe fiecare în cîteva şire. O scriere, sale, din Virgil, Horaţiu, Mazzini, Mantegăza,
care ar merita să se tipărească şi ungureşte Dante, Ossian, Odobescu, Bolintinean etc.
în vre-un jurnal şi pe care am de gind s’o în cea mai curioasă amestecare vin aci citate
traduc întreagă în româneşte, cuprinzînd inte­ din articole de ziare şi din opere seculare, în-
resante date asupra stări'or din Maramureş. dicînd pretutindenea izvorul. Astfel se întîlnesc
3: «Ziarul lui Artemiu Anderco Homorodeanul unul după altul în ordine capriţioasă: Omer şi
student în anul I. de medicină. 1872. Turin.» — Moise, Drăgescu şi Ieremie Profetul, Mihaiu
Acesta e titlul primului volum de memorii cu Cirlea, Dante, losif Vulcan, Slavici, Mazzini,
care începe a scrie româneşte. Cuprinde 256 Bolintinean, şi Ciro Spontoni. Cartea lui Ciro
pagini 8o mare şi e împodobit cu portretul din Spontoni tipărită în Veneţia la 1658 a căutat-o
14 Februarl 872. Compactat frumos, ca şi cele­ în biblioteca naţională din Florenţa şi no­
lalte/ ziarul e provăzut şi cu indice din care tează din ea toate pasagiile, ce ne interesează.
amintesc numai cîţiva titli, pentru a se vedea Tot asemenea se vede, că a stdiat şi cartea lui
cam ce cuprinde: Sempliciano Bizozeri: «Notitia particolare di
Cătră tine, geniul limbeî. Istoria lunei Regio d’ Ungheria, Croaţia e Principato di
Ianuarie. — Carnevalul. — A murit Rivoli. Transilvania». în sfîrşit «Mosaicul literar» se
— Escurziune ştienţifică. — Ultima lecţiune încheie cu un d'cţionar etimologic medical, ceea
din limba română. — Instrucţiunea noastră ce unui medicinist îi şade foarte bine.
(Ideile autorului asupra instrucţiune! din gim­ 6. Tot din 1872 are un volnm micuţ de note
nazii, critică, care şi astăzi îşi are valoarea). istorice «cercetări asupra originii Românilor»,
— «Dorul şi speranţe». (O cartealui Drăgescu). «Ştudii asupra Românilor împrăştiaţi» apoi no­
— Pistoia. — Turnul lui Catilina. — Dante. tiţe foarte felurite, printre cari mai cu samă
— Evreii. — Florenţa. — Despărţirea de un catastich de cărţi interesante linguistice şi isto­
Drăgescu. — Studiile mele. — în Decembre. rice în diferite limbi, pe cari sau le-a cetit,
— Ultima zi a anului. ceea ce ar fi prea mult, sau şi le-a însemnat
anume, ca să le conzuiteze.
în scrierile aceste se resimte foarte mult Din aceste notiţe se vede cît de adînc şi
influinţa limbeî italiane. Învăţînd deodată şi ro­ cu ce pasiune mare s’a dedicat studiului limbeî
mâneşte şi italieneşte autorul de multe ori e române şi preste tot filologiei. Din ele apare
prea influinţat de limba italiană, ceea ce e es- c' a studiat zeci de opere celebre, d ntre cari
plicabil dar cam supărător. Ideile lui sînt însă voiu aminti cîteva: C. von Reinhardstodner:
atît de originale şi expunerea.atît de vie, încît Die italienische Sprache und ihre Dialekte ;
cetitorul trece uşor peste aceste italianizine şi Halle A/S. 1869. — A Zuccagni-Orlandini:
simte o plăcere cetind. Dialetti italiani, 1864 ]Firenze.— T. Mommsen:
4 «Ziarul» pe anul 1873. Cuprinde mai ales Die unteritalienîschen Dialekte. Leipzig 1850.
călătoriile prin România. Fiind scris cu ceruză — D. Camarda: Gramatologia compa r ata sulla
şi în grabă mare, e greu de cetit, mai cu samă l’albanese. Livorno 1864. — F. Rossi: Regole
că nu e nici purizat, nici compactat. gramnia'ecali della l’albanese. Roma 1866. —
5. «Mozaic literar», 1871 — 1873, astfel se înti­ I. von Hahn: Albanezische Studien, lena 1854.