Page 21 - 1905-03

Nrul 3, 1905 LUCEAFĂRUL 77
— Apoi scrieri filologice de Leskien, Miklosich, la triumful sufletului românesc deşteptat la o
Chodzko, Aichow, Mallouf, Fr. Bopp (Gram- nouă viaţă, — iată ce ne îmbie toate scrierile
matica comp.), W. Corsen (Limba Etruscilor), acestui bl'nd şi curat suflet de Român mara-
Hugo Suchardt (Vocalizmul vulgarei latine), E. mureşan.
Renan (originea limbeî), E. Stengel, «Romania» Revelaţia deplină a acestui fenomen va face,
lui Gaston Paris (1872), Biondeli, A. Dante o sper, publicarea în volum a scrierilor lui An­
(1529), Gelmetti (Dialectul Florentin), H. Co- derco. Atunci, cred, mai ales Românii din Ma­
cheris, G. Spann, etc. etc. ramureş vor primi cu drag şi cu mulţămire
7—8 Aci trebue să număr «Ziarul» pe anii glasul de chemare, ce le va suna ca dintr’altă
1874—1875 — 1876, cîte un volum puternic cu­ lume, dar în graiul lor de pe paginile scrise
prinzând mai ales descrieri şi impresii din călă­ de fiul mîndru al nobilului sol din patria lui
toriile sale: Roma, Paris şi alte părţi. Aceste Dragoş. Şi vor înţelege doar, din graiul lui, că
constituesc grosul activităţii literare a lui An- se cade să se rentoaroă cu toţii la comunitatea
derco, dar se citesc cu greu pentru scrisoarea românească, la «composesoratul» acela al cul­
nervoasă şi piţigăiată, care arată o grabă estra- turii româneşti, unde le este rezervat locul, ca
ordinară a autorului. al unor «cinstiţi boeri şi fraţi».
10. «Ziarul» din 1877, ultimul an al activi­ Dr. E. Dăianu.
tăţii şi vieţii sale, care însă nu este complet
şi nici nu este legat.
Pentru a se vedea stilul lui Anderco în acest CRONICĂ Şl NOTIŢE.
din urmă an al scrierilor sale voi cita începu­
tul ziarului din 1877, o scrisoare, pe care o
adresază din Roma în 4/16 lanuar cătră sora Moartea Doctorului Felix. Ştiinţa română
sa Izabela măritată Dan din Bacicoice(Maramrăş). a îmbrăcat doliu: unul dintre fruntaşii eî, dr.
Şi din aceste citeva pagini se poate cunoa­ Iacob Felix, membru al Academiei române şi
şte sufletul delicat, simţitor, dulce şi românesc o podoabă a corpului medical, a încetat din
a lui Anderco. Aşa ni-se prezintă în toate viaţă în Bucureşti, Ia 19 Ianuarie (1 Februarie
scrierile sale. O personalitate marcantă, cu toată n.). Doctorul Felix a fost de origină străină.
tinereţa sa, un spirit viu, ager şi agil, care nu S’a născut la 1832 în Horschitz (Boemia) şi la
se îndestuleşte cu studiile carierei, ce avea 1858, după terminarea studiilor la Viena şi Praga,
să-i dee pînea, ci se adînceşte în p oblemele a trecut în România, unde la 1860 fu numit
grele şi tainice ale limbilor, mai ales ale limbii profesor de igienă şi de poliţie sanitară la
şi istoriei Românilor. şcoala naţională de medicină din Bucureşti,
Mai pre sus de toate reese energia sentimen­ transformată mai apoi, la 1869, în universitate.
tului săQ naţional, românizmul acela viguros, Alăturea de drul Davila a contribuit mult la
avîntat spre orizonturile largi ale rasei, care organizarea serviciului sanitar civil, aducînd
caracterizează epoca anilor 1870. şcoalei române o îndrumare simţită prin lecţiile
Ori în cătrăîi umblă, el se simte un reprezen­ sale universitare, iar poporului de jos o hrană
tant al intereselor româneşti. Cu b’rbăţie caută intelectuală necesară prin cărţile sale de igienă
să se pună în relaţii cu bărbaţi importanţi din poporală. Aceste lucrări, vreo 15 la număr, au
Italia, spre a le cîştiga simpatia pentru Români’; atras atenţia scriitorilor români şi acelor din
cultivă prietinie caldă cu colegii săi italieni, străinătate, şi dr. Felix fu ales, rînd pe rînd,
cărora le resfiră preocupaţiunile greşite despre membru al Academiei române (1880), decan al
Români, şi ca să le dee convingeri nouă să facultăţii de medicină din Bucureşti (1883—1887)
face instructorul lor de limbă românească, şi şi membru al mai multor corpuri savante din
îi introduce în cunoştinţele literaturii noastre Londra, Viena, Paris şi Madrid. Inmormîn-
modeste. tarea i s’a făcut Vineri la 3 Februarie n. Dis­
Mai pe sus de toate însă Anderco este un cursul funebru, din partea Academiei române,
sublim fenomen al conştiinţei naţionale. Cres­ a fost rostit de cătră dl dr. C. I. lstrati.
cut într’o atmosferă străină, e aproape să adoar­
mă şi în el, ca în mulţi, conştiinţa neamului * * *
său, cînd Ia adierea aerului dulce, de libertate Din Maramurăş. In legătură cu conferinţa
şi latinitate, al Italiei, renvie schinteea străbună, dlui dr. E. Daianu despre Art. Anderco, credem
înnabuşită, şi ca recunoscută în fiinţa sa sufle­ de nimerit a prezenta cetitorilor biserica şi re­
tească, el îmbrăţlşază cu devotament şi cu o şedinţa Vicarului din Sighet, precum şi foto­
ardoare cauza, care era să-l peardă şi de care grafia acestui bărbat vrednic din părţile Mara-
inconştient era să se depărttze de tot. murăşuluî. Despre neamul românesc din
A observa acest fenomen în toate fazele lui, acele părţi ne vom da silinţa să dăm de acu
în toată dezvoltarea lui, şi a azista pas de pas înainte cît mai multe informaţii, atrăgînd astfel