Page 22 - 1905-03

78 LUCEAFĂRUL Nrul 3, 1905
luarea aminte asupra fraţilor noştri astăzi aproape milie hrănesc cu trupul lor corbii unei ţări
uitaţi. Facem deci apel la toţi sprijinitorii cau­ străine, din care strănepoţii lor, chiar şi atunci
zei să binevoiască a ne trimite ştiri despre viaţa cînd vor fi stăpînî pe ea, nu vor trage nici un
românească de acolo, a ne pune la dispoziţie folos. Ei, ţăranii se vor vînzoli şi mai departe
fotografiile bisericilor mai frumoase, ale ţinu­ în neagra mizerie; vor sluji şi mai departe pe
turilor pitoreşti şi ale portului ţărănesc, precum domnii lor, cari în numele civilizaţiei le vor
şi ale tuturor aşezemintelor, monumentelor etc., cere tributul de muncă şi de sînge. Celebrul
cari ar putea interesa un cerc mai larg. pictor german, Fr. Stuck, în tabloul pe care-1
reproducem în acect număr, simbolizează săl-
* * *
bătăcia războiului şi cruzimea prin care Sugru­
Tinerimea Artistică. Membrii soc. «Tine­ mătorul triumfător obţine pacea. Priviţi frămân­
rimea artistică» afl ales comitetul pe 1905—1906, tările trupurilor în agonia morţii, flăcările cum
compus din dnii Kimon Loghi pictor, delegat pîrjolesc satele în fund şi atmosfera îngrozită
special; Fritz Storck sculptor, secretar; C. Arta- de duhul morţii, prin care trece mîndru triumfă­
chino pictor, casier. torul — şi vă închinaţi lui, căci el e apostolul
Afară de aceasta dl A. Simu, mare proprie­ civilizaţiunii omeneşti.
tar, dăruind societăţii suma de 200 lei, a fost pro­ Acest tabloti e actual şi pentru evenimentele
clamat membru donator şi pictorul I. Mărcu- din lăuntrul Rusiei, unde mii de oameni stri-
lescu a fost ales membru asociat. gînd după libertate şi dreptate au fost amuţiţi
Deschiderea expoziţiei anuale de artă s’a pe veci de gloanţele şi cnutele Cazacilor.
fixat pentru ziua de Duminecă 31 Martie; ea * + *
va fi organizată ca în ani! trecuţi la AtheneQ.
Sînt Invitaţi a lua parte toţi artiştii aflători Anunţ literar. Dnul Ilarie Chendi, încep'nd
în ţară precum şi artiştii români din străinătate. publicarea scrisorilor, amintirilor, datelor crono­
Despre această expoziţie vom aduce la timp logice şi lucrărilor inedite ale bardului Vasile
informaţii mal amănunţite şi mai multe repro­ Alexandri, face apel la toţi aceia cari ar avea
duceri după pînzele expuse. astfel de material să binevoiască a-1 trimite
«Academiei Române» din Bucureşti, unde se
* * *
păstrează toate manuscrisele.
f Vasile Petri, cunoscutul pedagog, a în­
cetat din viaţă în ziua de 1 Februarie (nou).
Născut în 2/14 Februarie 1833 în comuna Mo- Dări de seamă şi notiţe literare.
cod, şi-a făcut studiile pedagogice la Praga. A
fost profesor la pedagogiul din Năsăud şi Deva, /. Achimescu: «Din steri senine», schiţe, pasteluri,
director al şcoalelor grăniţereştî din Orlat. A impresii şi reflexii. Bucureşti 19J4. 8° pp. 140. Auto­
scris: Elementar sau Abecedariu, 1864; Scrip- rul adună în volum articole apărute în diverse reviste
tologia, îndreptar la tractarea Abecedarului, 1872; şi ziare, cu toate că menirea lor nu poate fi alia, decît
Instrucţiune privitoare la tractarea cărţilor şco- aceea a articolelor de gazetă: îl ceteşti şi-l pui ia o
lastice, 1872; Nofi Abecedariu Românesc; Le­ parte. Un răsărit de soare în April ... O dimineaţă în
gendar ; Sistemul metric; Plan de lecţiunî şi Maifl ... Răsărit de soare în Septembre — şi aşa mai
Legea de pensiune. A mai redactat două foi departe. Banalităţi spuse într’o limbă, care lasă mult de
pedagogice : «Şcoala Română» şi «Şcoala prac­ dorit şi în privinţa sintactică şi în cea a — tropilor.
tică». Cîteva pilde :
* * *
«Mult n’a mai trecut şi vorbele hazlii se perdu-
O carte premiată. «Soci&e linguistique» seră în n e a n t însoţite de huruitul roatelor vagoane­
din Paris a încununat cartea dlui Ovid Densu- lor ... (pag. 32.)»
«In expresiunea ochilor celor doi bătrîni am cetit
şianu «L’historie de la laugue roumaine», cu o reamintire plăcută a tinereţii (ibid.)»
premiul pentru filologia romanică. Prin acest « . . . iar pe ici pe colo cîte un arbor cu braţele
premiu Francezii au recunoscut opera fostului întinse se roagă în taină, pecînd din haina lor verde-
elev distins al marelui filolog Gaston Paris ca gălbuie străbate spaţiul e c o u l c i r i p i t u l u i c î n -
una dintre cele mai bune lucrări de filologie t â r e ţ i l o r n a t u r i i , deşteptaţi», (p. 47).
romanică, cari au apărut în anii din urmă. «Şi pacea stăpinită de melancolia sufletului ne
cuprinde, (pag. 39.)»
* * *
La pagina 122 autorul spune nişte lucruri, cari ne
Războiul. In 8 Februarie s’a împlinit un an pun în uimire : «Poporul român iubeşte mai mult decît
decînd pe cîmpiile sterpe ale Manciuriei Zeul pe al săli tot ce-i străin (I): lucrurile, moravurile şi limba
Marte s’adapă cu jerfa sîngelui scurs din tru­ (I!) şi mai ales aceasta, d n care-şi face o onoare îm-
pul alor două neamuri învrăjbite. Oameni ne­ pestriţîndu-şi pe cît mai mult limba proprie, pe care în
vinovaţi, flăcăi în floarea vrîstei, părinţi de fa­ multe cazuri o dă uitării.»