Page 23 - 1905-03

Nrul 3, 1905. LUCEAFĂRUL 79
A spune lucruri de acestea într’o revistă semită se Mai multora. Dnul O. Goga n’a scos încă volum.
poate. Dar a le publica şi în volum, înseamnă cel puţin Acum prepară însă unul, care va fi începutul «Biblio-
îndrăzneală dacă nu altceva ... tecel Luceafărului». Va apărea cam pela mijlocul anu­
De aceea nu putem recomanda cartea cetitorilor noştri lui curgător.
cu toate că autorul ne asigură în prefaţă că cetitorii E frig.. Sînt trei strofe de banalităţi binişor rimate.
vor găsi o distracţie plăcută (!) într’însa. Al.
Atlt. Cît pentru «dorinţa» d-tale «de a fi poet», regre­
* * * tăm, dar nu-ţl putem da nici o încurajare. Dorinţei'?
sînt lucruri frumoase ’n pustie, cînd e vorba de — artă.
Elf ier Jaluesbericht des Institutes fiir rumănische Cu toate acestea nu arunca lira in buruieni (cum zici
Sprache, zu Leipzig. (Editura 1. Ambrosius Barth, Lipsea dta). Pe zăpada asta nici nu afli buruenl; ce te faci
1904. 1. voi. de Vlll+368 pp. Preţul: 8 mărci.) atunci ? Citeşte, adună material folcloric de pildă, şi ne
rimite. Sînt multe locaşe ...
In fiecare an ne facem o datorie plăcută, vorbind
despre activitatea Seminarului de limba română din Moartea lui Ştefan-cel-Mare. Spune prea puţin.
Lipsea, condus de învăţatul bărbat Dr. Gustav Weigand. Din «Earnă» reproducem strofele dela început:
Anuarul al Xl-lea se’ncepe cu lucrarea dlul Dr. Sextil Trosnesc şi lemnele ’n pădure
Ear stelele (?) sclipesc j)e cer,
Puşcariu: «Lateinisches Ti un Ki im Rumânisclien, Sclipesc şi grunţil de zăpadă
Italienischen und Sardischen» despre care am publicat De raza Urnei şi de ger.
deja o dare de seamă în coloanele revistei noastre. Cu Se vede bine cu de ziuă
Es lupil-acum pe la râspînte:
această lucrare şi-a trecut dl Puşcariu ezamenu! de Şi-i. laţi dc-a razna pe hotară
Cu pricoliciul dinainte.
docent la universitatea din Viena, care e proba cea mai
Bistriţa. Ideia e drăguţă, dar forma reclamă [cîteva
competentă despre deosebita el inportanţă ştiinţifică.
Anuarul mal cuprinde un scurt studiu al dlul Weigand neteziri
N. B. P. Timişoara. Manuscrisele trimise redacţiei
despre dispariţia lui n prin nazalizare, apoi două teze
de doctorat ale foştilor elevi Aexandru Bogdan, despre nu se înapoiază nimărul.
metrica lui Eminescu şi dl Kunt Scureier, despre pro­ X. Ilustrata dtale, rătăcita la noi, cu dorinţa adoratei
poziţiile adverbiale în literatura noastră poporală. Lu­ dtale ne-a cauzat oare întregi de deliciu. Dta scrii
crarea dlul Bogdan e prima care se ocupă ştiinţific şi adoratei: «Din oraşul Vindobona,
amănunţit cu metrica versului românesc, incercînd a-I Din manzarda mea tăcută,
fixa principiile, ceea ce i-a şi reuşit în parte. Şi acest Sboară gându-ml la Matale,
anuar, ca toate cele anterioare, oferă un preţios mate­ «Demoazelă prefăcută,
rial pentru cunoaşterea limbii noastre,
In prefaţa anua ului ni-se spune că în anul şcolar Şi gîndindu-mă la valsul
Ce-am jucat — la anticar
1903— 4 seminarul a avut 19 membrii (10 Germani şi Vind volumele-mi de versuri
9 Români). Activitatea acestui institut e din ce în ce Pentru timbre de-un creiţar.
mal rodnică şi mal folositoate ştiinţei noastre româneşti Le lipesc pe ilustrată,
care e vrednică să fie cunoscută şi la noi decît mal Cu un suris triumfător,
mulţi şi cît mai bine. T. Aşezîndu-le cu grije
După limba mărcilor»
Ce păcat că nu avem limba mărcilor la îndemînă.
P0$TA REDACŢIEI. De altmintrelea timbrul e cu capu ’n jos. Să nu fie
malum o-nen 1 . . .
Rugăm pe top cetitorii noştri cari nu primesc regulat
revista a-ne aviza imediat pe-o carte poştală, — mal ales
cei din România, unde se rătăcesc foarte multe'numere, A P A R E : ABONAMENTUL:
ca să intervenim la Direcţiile poştelor, fiindcă admi­ La 1 şi 15 a fiecărei luni, stil v. Ediţia de lux 20 cor. = 25 franci
nistraţia noastră espediază regulat toate numerele. Preţul acestui număr 50 b. Pe 1 an 12 cor., pe jumătate
In România 65 bani de an 6 cor.
Moş Arlton e un om care există. Povestea lui cu Pentru străinătate 1 an 16 franci.
omorul din dragoste şi cu zilele negre la bătrîneţe e
tocită. Bătrînil povestitorilor uşurel nu uită nici cînd să
spună: «Hei, ce-am fost eO odată» etc. Povestea ace­ Redacţia şi Administraţia:
stor moşnegi posomoriţi, însă, nu poate interesa literatura,
numai atunci, cînd moşneagul e un tip, care-şl destăl- IV., STR. ZOLDFA, 7.
nueşte frămîntările vieţii cu măestrie şi ’ntr’o limbă nu
de toate zilele. Moş Ariton nu face parte dintre aceştia,
întrebi: «Mal încerc sau ba?» — încearcă, bine’nţelesl Tipografia «POPORUL ROMÂN» Budapesta, VII., Amazon-u. 6—8.
PROPRIETATEA ŞI EDITURA REDACŢIEI. Red.-resp.: M1HAI STAN.