Page 6 - 1905-04

Nrul 4, 1905 LUCEAFĂRUL 85

Dr. N. Comşa. Vâslite Dâmlan.
(tot din scînduri) presupuse în momentul asal­ 210, sau tunul de asediti de 150 milimetri. E
tului asupra liniei întîî. glumă? Toţi gradaţii ştiau ce-I Cetatea şi ser­
Observatorii erau pe cîmp, aşezaţi pe la gentul Pelin striga ’n fiecare seară la teorie:
punctele lor. Cînd şi cînd se auzia clopoţelul — Cetatea-I armă specială, leat!...
dela telefonul comandantului. Dacă al fi pus Generalul sosi într’o trăsură de frontieră.
urechea, ai fi înţeles: Trompeţii sunară primirea, colonelul dădu
— Al 16,... al 16 ... Observatorul No 7 cătră raportul. Oamenii aşteptau încremeniţi pe
comandantul sectorului de tragere! unde erau.
O bună parte din aceşti observatori erau Vremea se întunecase de tot. Un vînt rece
feciori de plugari, şi numai de telefon n’auziseră începuse a sufla, şuerînd prin viile de prin
el în satele lor. Dar acum se deslegaseră de prejur.
limbă şi îţi vorbiau de «telefon», de «stupilă» — Cine trage azi, colonele? întrebă gene­
de «planşeta de tragere», de «calota chiurassă», ralului.
de «mecanismul de închidere» par’c’ar fi vorbit — Şcoala regimentară, domnule general!
de lucruri cu cari au avut toată viaţa lor a face. Şcoala regimentară era bateria în care se
Căci să nu vă închipuiţi iubiţii mei cetitori, că afla şi Florea Cazacu. Soldaţii ce urmaţi şcoala
cetatea-I miliţie uşoară. E poate cea mai grea! erau făcuţi la şase luni brigadieri, la un an
Infanteria ce are ? ! Şcoala de soldat, şcoala de sergenţi — negreşit dacă treceau bine examenul.
companie şi de batalion, serviciul interior, în Trompeţii se urcară pe parapetul cupolei,
garnizoană şi în campanie, nomenclatura puştii, prubuluindu-şî încet trompele. Ofiţerul aghiotant
portul efectelor şi instrucţia pe jos. le făcu din mînă şi semnalul «începerea fo-
Artileria de cîmp ce are? Nomenclatura a culul» răsună în liniştea zilei mohorîte, prelung,
două feluri de tunuri, instrucţia pe jos şi că­ supţire, încrîncenător, pierzîndu-se apoi ca un
lare, reglementele generale şi grija calului. fir din ce în ce mai supţire, din ce în ce mal
Artileria de cetate are tot ce-am înşirat pentru slab, mai îndepărtat.
infanterie şi pe de-asupra cunoaşterea a| cinci AI fi zis că trompele au glas omenesc, atît
guri de foc : 37, 52, Krupp, mortiere şi obuziere de lămurit era ceea ce spuneaţi ele prin gurile
de 120, dacă nu şi obuzierul Chammond de lor de alamă: încordare de muşchi, seninătatea