Page 20 - 1905-05

122 LUCEAFĂRUL Nrul 5, 1905.

Regretăm foarte mult că nu putem publica prinde actele şi însemnările mai importante,
şi portretele d-lor deputat! românî aleşi cu pro­ cari alcătuesc temelia întregei lucrări. Volumul
gram guvernamental, din motiv că abia doi au cuprinde şi 25 ilustraţii preţioase şi foarte fru­
binevoit a ne împlini rugămintea de a ne pune mos executate.
la dispoziţie fotografiile Domniilor lor. Această lucrare a dlui Adamescu, împreună
cu celelalte scrise din acelaş prilej asupra se­
minarului «Veniamin», lămuresc pe deplin o
pagină interesantă din istoria noastră culturală
DARÎ PE SAMĂ Şl NOTIŢE LITERARE. a veacului trecut. t.
Gh. A. Teodoru: Din viaţa marinarului.
Bucureşti 1905 pp. 244, 8°. Autorul, supărat
pe Jean Bart şi pe alt autor, a cărui nume îi APARE: ABONAMENTUL:
scapă (credem că se face aluzie la regretatul La 1 şi 15 a fiecărei luni, stil v. Ediţia de lux: 20 cor. Str. 25 cor.
pe an.
Victor Vlad-Delamarină) îşi pune de gînd să Preţul acestui număr 50 b. Pe 1 an 12 cor., pe jumătate
de an 6 cor.
ne dea o icoană reală a vieţii marinarului. Jean In România 65 bani Pentru străinătate 1 an 16 cor.
Bart şi Vlad-Delamarină sînt «cîntăreţî esclu-
zivî ai frumosului...» în vreme-ce, vede ori
cine, marina îşi va avea şi ea partea rea, ca
toate carierele din lume. POŞTA REDACŢIEI.
Pornind din acest principifi, foarte just de
altcum, autorul nimereşte dincolo de ţintă, în- Brebenel. EI mîndruţo ce să fac?
trucît ne înşiră tot numai naufragiî, vijelii, in­ Te-aş lua şi îs sărac
cendii pe mare, furtune, etc. Asta nu înseamnă Un sărac şi c’o săracă,
a face o icoană reală, ci înseamnă a trece în Ce amarul lor să facă ?
celalalt extrem. ... şi datorii...
Vom recunoaşte autorului unele scene scrise
cu destulă putere. Vom constata în aceeaşi vreme, Dela sat. Iţi atragem atenţiunea asupra anunţului dlui
că volumul nu e o colecţie de nuvele; mai Romul Pascu. La tot cazul e mal conzult să-ţi comanzi
curînd un jurnal de bord. Perioadele cele lungi cafeaua de-adreptul dela el, decît de-aicl undeva din ca­
precum şi repeţirile de idei sînt partea slabă pitală, şi dl Pascu e şi român. Preţ-curenturi mal amă­
a volumului. O interpretare a terminilor tech- nunţite îţi trimite la cerere.
nicî dela marină, fie în note marginare fie E. Z. 52. Ne pul neted 24 de întrebări. Nu n e legăm
într’un mic glosar, aparte, se aştepta. ai. să răspundem la toate deodată, cum nu se leagă mulţi
Gh. Adamescu, Istoria Seminarului «Veni- cititori se achite dintr’odată întreg abonamentul. Din
amin» din Iaşi (1803—1903), Bucureşti. Tip. efectul veseliei şi al suferinţei în viaţa zilnică reese,
«Carol Gobl», 1904, 1 voi. în 8° mare de IV aproape fără escepţie, că suferinţa e mal sublimă. Avîntă
-f- 180 + 174* pp. Preţul 4 lei. mintea şi inima la ceriuri, la divinitate, în vreme ce vese­
O carte scrisă din prilejul serbării centena- lia exultantă le îmbrînceşte în noroiu. Revenim Ia între­
narului Seminarululuî «Veniamin» din Iaşi. barea Nr. 1. Corespondenţa dintre Abaelard şi Heloisa,
In fruntea cărţii găsim viaţa cucernicului, saîi mai corect, dintre Heloisa şi Abaelard,'e scrisă lati­
blîndului şi binefăcătorului metropolit al Mol­ neşte. Viaţa amîndurora se poate descrie printr’un sin­
dovei Veniamin Costache, povestită limpede şi gur cuvînt: suferinţă. Un lung şir de dureri, atît de
cu căldură pe baza izvoarelor documentare. La bine interpretate prin paradoxul lui Eminescu:
sfîrşitul studiului se înşiră toate scrierile lui Ve­ Ce-I amorul ? Un lung prilej pentru durere,
niamin. Căci mii de lacrimi nu-I ajung
Partea a 2-a cuprinde istoria seminarului Şi tot mai multe cere...
dela întemeiare pînă la zilele noastre. D. Ada­
mescu a folosit toate izvoarele ce s’aîi putut Spinoglu în Biscarea. Ne-al trimis «poezia» jalnică
găsi pentru a da icoana fidelă a acestui se­ «La fericire», ca în «cauza» dacă va fi «corăsponzătoare»
minar, care a fost un centru cultural impor­ să o publicăm. Dumnezeii să ne ierte păcatele dar nu pu­
tant al Moldovei; mai mult, trecutul acestei tem. Prea e tristă peste măsură. Că nu are rimă, ritm
instituţiuni e intim împletit cu cele mai de şi alte chiţibuşuri, — pustia le mal ştie pe toate — asta
seamă momente din viaţa culturală de acolo. n’ar fi mare păcat. Dar cum zic, Domnule Spinoglu, s’ar
In volumul de faţă găsim amănunte foarte in­ întrista toată lumea românească, care ceteşte la gazetă,
teresante asupra organizaţiunii interne din tre­ de aceea mal bine s’o lăsăm nepublicată. Cît despre altele,
cut şi prezent a seminarului: asupra regula­ n’al ce zice. O aduci bine D-ta. In deosebi spui:
mentelor, administraţiei, profesorilor, cursurilor, «Fericire
elevilor, locului etc. — Partea a 3-a, Anexe, cu­ Nu te cunosc, spune-mî, spune-mi cine eşti ?