Page 17 - 1905-06

Nrul 6, 1905 LUCEAFĂRUL 141
de pomi nobili. Pînă acum s’au aranjat 3 mari
CRONICĂ. espoziţii de poame, struguri şi derivatele lor.
In Selişte reuniunea are un cuptor de uscat
Iubileul profesorului Ion F. Negruţiu. poame şi legume, stînd la dispoziţia ţărănimei.
Zilele trecute corpul profesoral din Blaj împre­ Tot în Selişte s’a înfiinţat o mare grădină de
ună cu inteliginţa de acolo au sărbătorit cu model, care va fi pus* în serviciul şcoaleî agri­
multă căldură aniversarea a 25-a, de cînd d. cole române în pregătire. — Pentru a îmbună­
tăţi soiul plantelor, în cursul celor 17 ani s’au
Ion F. Negruţiu serveşte ca dascăl la institu­ distribuit gratuit seminţe în preţ de 3000 cor.
tele culturale de acolo. Orchestra elevilor pre- Pentru a promova cultura plantelor şi viţei de
parandialî a cîntat cîteva piese, un elev a vie se ţin prelegeri practice, se distribue gra­
vorbit în numele ascultătorilor 'preparandialî, tuit unelte şi se publică broşuri cu poveţe în
această materie. — Prin înfiinţarea «tovărăşii­
apoi am mers cu toţii la otel «Univers» unde lor agricole săteşti» s’au răspîndit printre ţărani
s’a servit un banchet în onoarea sărbătoritului. număroase maşini agricole, în parte cu vapor,
Născut Ia 1854, funcţionează din 1880 ca pro­ cari se sporesc treptat şi dau un rezultat stră­
fesor la gimnaziu, trecut fiind, peste doi ani, lucit. — Tot această reuniune a mijlocit în­
la institutul preparandial. Autor apreţiat al mai fiinţarea mai multor tovărăşii de credit, sistem
multor anuale didactice, profesorul Negruţiu Raiffeisen, a publicat 12 broşuri şi cărţi, tratînd
în limbă poporală diverse chestiuni agricole,
desvoaltă o activitate foarte însemnată pe tere­ de interes pentru ţărani; prin întruniri agricole,
nul literaturii economice, mai ales, cetind la la cari participă sătenii cu mic cu mare, şi cari
adunările despărţămîntului «Asociaţiunii» prele­ sînt de un nepreţuit folos pentru e onomî.
Averea totală a societăţii e de 12.000 cor. şi
geri practice din domeniul economiei, publi-
are 700 membrii. — Reuniunea a contribuit,
cîndu-le apoi în broşuri separate. De prezent
ca nici una alta, şi la propăşirea industriei cas­
e directorul despărţămîntului XI. «Blaj» al nice, a cărei splendide rezultate s’au putut
Asociaţiunii, membru al secţiei ştiinţifice al ace­ vedea în expoziţia din 1902 şi se află in pre­
steia şi redactor al revistei pedagogice «Foaia zent cuprinse în albumurile despre care am
vorbit în altă parte.
şcolastică». Această bunăstare şi înfloritoare activitate a
Mulţi ani! Al. reuniunii e a se mulţumi vrednicilor bărbaţi
* 9jC *
harnici, Dimitrie Comşa, preşedinte, şi V. Tor-
Reuniunea agricolă română din Sibiiu, dăşianu, secretar de 14 ani al reuniunii. Dl. D.
prin publicarea albumului artistic, care întrece Comşa, a cărui fotografie o reproducem în acest
toate prestaţiunile ei de pînă acum, şi-a cîştigat număr, e preşedintele reuniunii din 1894. S’a
merite neperitoare. Activitatea ieuniunii poate născut în Sibiiu, la 1846 din ţărani fruntaşi.
servi de model tuturor reuniunilor similare. Din După terminarea maturităţii şi a cursului teo­
trecutul ei relevăm următoarele: înainte cu 19 logic, a stud'at 2 ani în străinătate agricultura,
ani V. Roman, V. Babeş, E. Brote, D. Comşa iar în anul 1874 a început cariera de profesor
ş. a. proiectase înfiinţarea unei reuniuni agricole la seminariul din Sibiiu. De atunci încoace a
pentru toţi Românii din Ungaria. Statutele n’au muncit fără preget pentru înaintarea neamului
fost însă aprobate de guvern. Doi ani mai tîrziu său şi mai ales pentru ţăranii pe cari îi iubeşte
s’a înghebat reuniunea actuală, a cărei activi­ din tot sufletul. Iar acum ni-a surprins cu ad-
tate — după statute — se mărgineşte numai mirabelele albumuri,prin care şi-a asigurat una
la comitatul Sibiifl. Sporul acestei reuniuni în din cete mai frumoase pagini din pravila cul-
cursul celor 17 ani de existenţă e vrednic de tureî noastre. Dumnezâu să-î ajute să-şi vadă
menţiune. A aranjat 14 expoziţii de vite cornute realizate şi alte visuri frumoase, spre fala şi
şi 1 de oi, distribuind premii în total peste mărirea neamului nostru.
3000 cor. Aceste expoziţii urmează a se ţinea
în fiecare an în comunele mai de seamă, şi la ele
participă toţi economii din satele învecinate. Premii literare. «Asociaţiunea pentru lite­
Intre membrii reuniunii se distribue gratuit vite şi ratura română şi cultura poporului român» pu­
oi de soiu — etc., prin care secontribue simţi­ blică concurs pentru «premiul Andrei Mure-
tor la îmbunătăţirea rasei. — An de an în fie­ şianu» de 300 cor. La concurs se va admite
care sat se sădeşte un pom de model, se ţin orice lucrare originală de cuprins literar, tipărită
cursuri practice de oltoit, se distribue anual în Ungaria în decursul anului 1904, fie ea din
10—30.000 de pomi pădureţi grădinelor şco­ sfera literaturii frumoase sau artistice, fie o
lare, şi se mijloceşte pentru ţărani cumpărarea colecţiune de literatură poporală. Concurenţii