Page 18 - 1905-06

142 LUCEAFĂRUL Nrul 6, 1905
vor avea să înainteze pînă la 1 MaiQ a. c. la Dunăre : ne prezintă viaţa lor dela leagăn pînă
biroul «Asoc'aţiunil» din Sibiiu 5 (cinci) exem­ la mormînt şi ne descriu logodnele şi nunţile,
plare ale lucrării lor. Decernerea premiului se obiceiurile, îmbrăcămintea, locuinţa şi gospo­
va face în şedinţa plenară a Secţiunilor ştiin­ dăria lor. Fiecare pagină, scrisă cu căldură, e
ţifice literare, iar premiarea însăşi, în adunarea o piatră la monumentul măreţ ce 1 ridică memo­
generală a «Asociatiunii» din anul curent. riei primului şi celui mai mare Armân: Apostol
* * * M ă r g ă r i t e s c u , întemeiătorul celei dimii
şcoli româneşti în Pind : a şcolii din satul său
Comitetul societăţii pentru fond de teatru A v d e 1 a.
român decerne două premii, unul de 500 cor. #
şi al doilea de 300 cor. pentru cele mal bune
piese teatrale din cîte i se vor prezenta pînă ... «Teatru sătesc» de trei învăţători. Librăria G. N.
la 1/14 Octombre a. c., între următoarele con- Vlădescu, Cîmpulung, 1904. Preţul 75 bani.
diţiunl: 1. Subiectul piesei să fie luat din viata Trei învăţători harnici din România : Rădulescu-Co-
poporului român ori a clasei noastre culte (In din, G. Popescu şi Şt. St. Tuţescu au adunat într’un
privinţa estensiunii şi a genului piesei nu se mic volum patru piese uşoare, scrise anume pentru po­
pune autorului nici o restrictiune.) 2. Manu­ por, in cari cu multă dragoste pentru ţărănimea noastră,
scriptul să fie scris clar şi legibil, tot numai stăruie să lumineze sătenii asupra primejdii or şi urmă­
pe o fată de hîrtie. 3. La manuscript se va rilor apucăturilor rele. în «Şcoala şi oştirea» scot la
alătura un plic sigilat, avînd pe avers titlul iveală foloasele învăţăturii; în «Jurămintele strîmbe» ne
piesei, iar în lăuntru un bilet cu numele com­ zugrăvesc pe omul gata să joare din duşmănie strîmb
plet al autorului. Manuscriptele sînt a se tri­ în potriva de-aproapeluî săfi; în «Doctorul de plasă»
mite la adresa secretarului societăţii, dluî dr. combat superstiţiunile şi farmecile pricinuitoare de atîtea
Iosif Blaga, în Braşov, (Brasso). Piesele pre­ rele, iar în «Logofătul Călin» ni-se prezintă sfîrşitul
miate se vor tipări pe cheltuiala societăţii; cămătarului, şi binefacerile e rezultă din «societăţile
autorul va primi 50 exemplare tipărite. economice culturale», cari cu uşurinţă se pot înfiinţa şi
la sate. — Credem, că învăţătorii noştri — şi avem
atîţia, cari în privinţa hărniciei nn stau în urma nici unui
neam, — vor grăbi să-si procure acest mic volum, ca
PARI DE SEAMĂ Şl NOTIŢE LITERARE. prin reprezentarea acestor piese instructive, să contribue
şi prin pilde la stîrpirea relelor zugrăvite în ele.
„Moşneagul dela Munte", roman dela Pind,
de lules Brun şi N. Papahagi. — «Minerva»,
Bucureşti 1904. Preţul 1 leu 50 bani. „V. Alexandri: Pastelle", aus dem Rumă-
«O mamă are cinci fete, — noroc şi voie nischen iibertragen von Konrad Richter, —
bună lor! — Una, România, care are printre Buchandlung: Mayer und Miiller, Berlin N. W.
odoarele ei o coroană de otel, şi-a luat o sar­ — Preţul 1 marcă.
cină de devotament şi de dragoste, — sau mai
bine: soarta i-a dat-o, căci au toate inima Ia E totdeauna semn îmbucurător cînd străinii
fel, — de a veghia asupra acestei mame ado­ se simt îndemnaţi să traducă în limba lor,
rate, de a o aşeza la căminul ei, cel mai liber pentru miile lor de cetitori, operele autorilor
din cele cinci. Supt acest acoperiş îngăduitor, noştri, cari altmintrelea le-ar rămînea pentru
se gîndesc împreună la scumpele absente, ca i totdeauna necunoscute. D-l Richter a făcut lite­
aii trebuit să urmeze legea soţului străin . . . raturii române un serviciu bun dînd publici­
Două dincolo de munţii frăţeşti ai Carpaţilor: tăţii traducerile sale — perfect reuşite — a
Transilvania-Banatul şi Bucovina, a treia din­ pastelurilor bardului dela Mirceştî. Pastelurile
colo de Prutul care nu mai e blestemat: Ba­ aceste, la număr 40, numai pe alocuri îţi fac
sarabia, iar a patra dincolo de Dunărea alba­ impresia unei traduceri. Drept specimen re­
stră : Armâna . . . » (Prefaţă). — A aduce Româ­ producem : Rodica.
niei veşti mereu proaspete dela scumpele ei
surori, aruncînd o privire asupra fiecăreia din Frisches Wasser in ihrer Kufe,
cele patru căsnicii ale lor, — e scopul ce-1 Auf die weisse, volle Schulter gestellt,
urmăreşte autorul într’o serie de romane, din Htirt jung Rodica nicht auf die Rufe
care prezentul roman formează volumul I.: Der lustigen Schnitter zur Seite im Feld.
Românii dela Pind.
în cadrele unei povestiri înduioşătoare, pe Aber sie springen ihr schon entgegen,
alocuri cam mistice dar totdeauna interesante, — Jauchzen : «Rodica, du Lilienbild 1
autorii întreţes o mulţime de amănunte instruc­ Fiille trăgst du, erquickenden Segen,
tive asupra fiinţei fraţilor noştri de ; incolo de Und jeder Wunsch sei auch dir erfiillt.