Page 14 - 1905-07

Nrul 7, 1905 LUCEAFÂRUL 159

DIN POPOR.
Doamne la inima mea
Este-un rîu şi-o fîntînea ;
Fîntîna-î năcaz de moarle,
Rîul le spală pe toate.
Cine ţi-a pus nume, lume.
Mu ţi-a ştiut pune nume;
S'ă-ţT fi pus numele floare.
Că eşti mare ’nşălătoare.
flrză-l focu om urit,
NicT la moară n’are rînd;
Dar omul care-I frumos,
Cum se duce varsă ’n coş.
Trece badea pîngă mine
Par’ că nu ne-am avut bine . ..
tTicî eu nu-l întreb, ci trec,
Dar cu ochit îl petrec.
Culese de 0. TULBURE. A. O. Verona. Iama.

CRONICĂ.

Jules Verne. (1828—1905). In fine sunat-a In realitate a călătorit foarte puţin. In total
clopotul şi pentru bătrînul unchiaş cu graiu fer­ şi rotunzit: dela Nantes (oraşul său natal) la
mecat şi condeiu măestru. Sunat-a să plece în Paris şi de aici la Amiens, locul de origine al
călătoria, pe care nu ne-o mai poate descrie. femeii sale, unde a lucrat ultimii 20 de ani în
In anumit sens: toţi anii bărbăţiei i-a consu­ retragere de zgomotul lumii.
mat prin călătorii. Un exemplu. Cînd îşi scria întîiul roman
Cutrierat-a pampele Americeî-de-sud; preriile «Cinci săptămîni în balon», tocmai în baloane
Australiei; rătăcit-a prin codrii «nevăzuţi şi ne­ nu fusese. Şi totuş, scrierea-i avu succes enorm,
auziţi» ai Africei; avintatu-s’a în cîteva rînduri creîndu-i nume cunoscut pînă departe de fron­
pe la poli, ba şi prin centrul pămîntului a fă­ tierele patriei sale. «Filonul era deschis» —
cut un voiaj în felul său. Pe supt mare a cum zicea el.
alergat neted 80,000 de leghe, în luptă cu ele­ Acest pas făcut în o direcţie nouă, Jules
mentul turbat şi cu polipii îngrozitori. Graţie Verne îşi continua ruta, producind regulat în
colosului de locomotivă (invenţie proprie), care fiecare an două, cîteodată trei romane, cu no­
duce 3 vagoane şi e adaptată cu astfel de me­ roc schimbăcios şi cu reuşită mai mare sau
şteşug, încît merge nebună şi pe apă şi pe mai mică, însă totdeauna reuşită. Acest spirit
uscat — s’a avîntat prin Indii, convingîndu-se ingenios, inventiv, fertil, urmăria pas de pas
de avuţiile fabuloase ale ţării, de fanatizmul descoperirile şi invenţiile ştiinţifice, îmbrăcîn-
sepoy-lor, de voinţa de fer — nu odată crudă, du-le în haina atrăgătoare a fantaziei, exagerînd
brutală — a Englezilor. Incunjurat-a pămîntul unele faze, prevăzind altele.
în 80 de zile, întrecînd mult şi bine pe Olan­ «Orice aşi născoci, oricît aş exagera, zicea el
dezul zburător, căruia pînă la Balavia îi tre­ uneori — voiu rămînea mai pe jos de reali­
buiau trei luni în capăt. Ba abătutu-s’a şi prin tate. Va sosi timpul, cînd creaţiunile ştiinţei
Carpaţii noştri, aducînd aparate de proiecţiune vor întrece visările cele mai îndrăzneţe ale ima­
şi fonografe. ginaţiei.»
Cînd se plictisia de globul nostru, zbura în Şi pentru multe s’au împlinit cuvintele lui.
glonţurl de tun cătră lună; prin sistemul solar
şi aşa mai departe, Dumnezeii ştie pînă unde.
Am zis călătorii in anumit sens. Toate peri­ Din Cluj. Vor fi şi patru luni de cînd dl
peţiile miraculoase le-a făcut Verne la masa de V. M. sulevase din nou chestia de a petrece
scris, cu aparate născocite de fantazia sa pro­ fiecare tînăr român cel puţin un an în Regat,
digioasă. în interesul unităţii culturale. Chestia nue de