Page 15 - 1905-07

160 LUCEAFĂRUL Nrul 7, 1905
azi de erî. Aceasta o pomenise şi dsa în arti­ stent. Această manifestaţie e cu atît mai îm­
colul din Tribuna. D-sa mai pomenise încă bucurătoare, cu cît Românii din Budapesta au
ceva: o rugăminte la redacţii de a da noi rareori ocazie să se întrunească lâ petreceri cu
puteri discuţiei planului ce aţipise. Şi aţipise, caracter pur românesc. Biserica, care are o
cu toată silinţa şi nobila idee a dlui Iorga misiune aşa de frumoasă şi sfîntă tocmai aici,
pentru şcoala lui Ştefan cel Mare, din pricini desigur va da în viitor mai des prilej parochie-
financiare. Brînza-i pe bani! — Ar fi şi o nilor ei de a se convinge că-şi înţelege pe de­
rea dovadă să o cerem «în cinste». — Dar plin chematea.
planul nu e cu cale şi nu e fără ruşine să * * *
rămînă baltă numai din această pricină. Să nu Revista noastră c titlul unei noi reviste, care apare
fie harnic a-şî procura mijloacele de această în Bucureşti (Blev. Elisabeta nr. 67) supt direcţia
petrecere un voinic ce purcede cu turta coaptă d-nei Constanta Hodoş. Scopul ei e de-a aduna
în focul entuziazmului şi cu toiagul de oţel al scriitoarele mai de seamă, tinde «să devie o oglindă
muncii cinstite şi datoare? De ce să nu intre credincioasă a colaborării intelectualităţii femeeştî la
absolventul de drepturi în vreun birott de patrimoniul comun cultural naţional». Numărul prim se
advocat, absolventul de litere în cutare redacţie prezintă bine şi are următorul cuprins: Primul cuvînt
sau bibliotecă, cel de medicină în cutare labo­ de C. H.; Seară, Două cruci — versuri de Elena Văcă-
rator sau spital ? Unde pui şi folosul cunoaşterii rescu; Ce voim de Sofia Nădejde; Mîntuirea, dramă
în mod practic a graiului literar, ce aparţine intr’un act de Constanţa Hodoş; Opalul, versuri, Maria
carierei tale, a terni inilor româneşti aleramuluî Baiulescu ; Marea, novelă de Carola Ungarth ; Impresii
de ştiinţă aleasă de tine ? Nouă, celor de din­ din Pinacotecă de Neli Cornea; Cîntecul ţesătoarei de
coace tocmai aceasta ne e slăbiciunea. — ln- Elena Poenaru; Devotare pentru suferinzi de dr. Ecat.
lezniţi-ne în oare care chip intrările acestea. Arbore; învierea din Macedonia de Libertatea Vaian;
De atît vă rugăm dragi fraţi — şi părinţi! Carnetul meii de Petru Ralet; Cronică literară de I.
Ciguri-migurl. *) Detei într’una din zile prin Gorun. — Recomandăm îndeosebi cetitoarelor noastre
trei biurouri ale advocaţilor români. Şi-ţi era această revistă.
mal mare dragul văzînd pe masă, pe cea * *. *
lipsită de mormanul actelor foarte prozaice, D-l Alexici ne comunică că Analele societăţii sîrbeşti
numărul cel mai proaspet al «Luceafărului». «Matiţa» din Novisad (1904 Fasc. VI.) publică scrisoarea
Şi nu mai stătui la îndoială, că şi pe masa lui Alex. Thurgheniew (din 1808) cătră patriarchul sîrbesc
celorlalţi voiu fi dînd peste aceiaşi revistă. — Şt. Stratimirovici, în care cere desluşiri asupra «Voiochii»-
La doue săptămîni iară mă bătură vînturile pe lor pomeniţi în cronica lui Nestor. Stratimirovici răs­
acelea locuri: «Luceafărul», acelaş număr, tot punde, într’o scrisoare lungă, povestind istoria neamu­
pe acelaş loc de cinste, şi în aceeaş poziţie lui românesc, a cărui limbă seamănă mult cu cea italiană
comoadă, fără de a fi supărat nici de cuţit şi afirmînd că «Volochii» lui Nestor sînt românii.
nici ce curiozitatea necetitorului. — N’am să * * *
cîrtesc nimic împotrivă, dar: — Domnilor, o
jumătate de pas încă nu ne duce înainte!
Tinerimea română universitară din Cluj are
de gînd să cutriere în vacanţa de Paşti satele
din jur, dînd reprezentaţii muzicale şi sfaturi
practice în cadrul unor prelegeri poporale.
Nici un crîmpeî al neamului nostru nu e mai
primitor, căci nici unul nu are mai mare «su-
şug» de ele decît cel din aceste părţi. Drept
aceea să înţeleagă rivalii întru cele bune şi să
amuţească ori ce critică. Deocamdată I Sedan.
* * *
Serata muzicală a corului bisericii române
din Budapesta, ţinută la 17/30 Martie a. c., s’a
aranjat din prilejul împlinirii alor 5 ani dela
întemeierea parochiei şi a avut un rezultat stră­
lucit atît moral cît şi material. Corul a cîntat
mai multe bucăţi româneşti, cari au plăcut
foarte mult alesului şi numărosului public asi­
*) Romanii le ziceafi nugae. Românul de pe Cîmpie
zice aşa la cea ce în stilul literar se chiamă joujou, f loan Pop Reteganul.
mărunţişuri.