Page 16 - 1905-07

Nrul 7, 1905 LUCEAFĂRUL 161
In curînd vor apărea în editura Minervei din Bucu­ tivi scriitori poporali, ce-î avem: Ion Pop-Re­
reşti : Din zile mari — scene din vremea lui Ştefan teganul, înv. pensionat. Fără să fi fost talent de
ce!-mare — de poetul nostru St- O. losif şi un volum forţă, alcătuitor de opere neperitoare, I. Po>
de povestiri: In urma plugului de C. Sandj. Reteganul prin scrierile sale multe, ţinute toate
în st 1 şi grai poporal, a contribuit în m'surâ
* * *
însemnată la lăţirea dorului de cetit. De o
activitate literară neobosită, a colaborat la o
Expoziţia «Tinerimei Artistice». In 13 Martie v. mulţime de zi're şi reviste române, parte prin
s’a deschis în palatul atbeneulul din Bucureşti expo­ lucrări originale, mai ales poveşti, parte prin
ziţia «Tinerimei Artistice». La deschidere a asistat şi traduceri din autori germani Dintre lucrările
M. S. Regina şi A. S. R. Principesa Maria. Poetul sale, publicate în vre-o 20 volume, amintim:
Cincinat Pavelescu, delegat din partea membrilor so­ «Poveşti d ; n popor» (premiate de Astra), «No­
cietăţii, a cetit în faţa Augustelor vizitatoare următoarea vele» (apărute la Bucureşti), «Pilde şi sfaturi
poezie de 5 strofe scrisă de 5 poeţi: Închinare cu pri­ pentru popor», «Trandafiri şi viorele», (colecţie
lejul celei de a patra expoziţii a «Tinerimei Artistice». de versuri) ş. a. La 1886 a redactat «Cărţile
săteanului român» şi «Convorbiri pedagogice»,
în templul artei cinci poeţi Ia 1898 «Revista ilustrată», iar in vremile din
Aduc zmerită închinare urmă: «Gazeta de Duminecă» din Şimleu. —
Poetel fără asemănare S’a născut la 1853 în Reteag.
— Izvor de vis şi de poveşti.
Cincinat Pavelescu.
Şi harfele se ’nstrună iar,
Ca laudă să-ŢI dea şi Ţie DARÎ DE SEAMĂ
Tu, blond simbol de poezie, Şl NOTIŢE BIBLIOGRAFICE.
— Al nostru scump mărgăritar I
O. losif. M. Sadoveanu. «Crîşma lui Moş-Precu», «Minerva»,
Bucureşti, 1905. Freţul doi lei.
Şi pînzele culori au prins,
Al 4-lea volum al dlul Sadoveanu cuprinde amintiri
Iar formele o viaţă nouă,
din copil'rie, cari sînt un preţios material pentru cu-
Şi toate-s datorite Vouă
noaşte-ea personalităţii autorului. Aici găsim izvorul
Căci voi avîntul a-ŢI aprins. bogat, care esplică şi lămureşte pe deplin predilecţiunea
D. Angliei. lui pentru subiectele luate din viaţa dela ţară. Un suflet,
care păstrează cu atîta tenacitate şi fidelitate impresiu-
Supt scutul Vostru, inspirat nile copilăriei sale, trăite în cutare sat moldovenesc, şi
Artistu ’n albă dimineaţă, după atîţia ani de înstrăinare le ştie reînvia într’o lu­
A scos din piatra moartă viaţă mină aşa de puternică şi vie, dovedeşte a fi înzestrat
Şi ’n creator s’a transformat. cu marea însuşire a scriitorilor mari, cari, în clipe de
Radu D. Rosetti. străfulgerări senine a minţii, concep opere nemuritoare
şi tuturor grăitoare. Acel, care poate să reţie amănunte
migăloase, muritorilor de rînd aşa de greu de obser­
Noi toţi pierim ... dar arta lor,
vat, şi e în posesiunea unei fantazil viguroase, prin stu­
Luci-va ’n veci, ş’o să rămînă . . .
dii şi prin călătorii prin toate părţile locuite de Români
Noi sîntem bulgări de ţărînă,
EI, - bronzu ’n veci neperitor! e chiemat a urzi romanul neamului nostru, după cum
un Eminescu a creat poezia românească. Munca e grea
G. Ranetti.
şi problema mare, dar atunci, cînd simţi în cutele su­
netului tăfl puterea de a învinge această chiemare aleasă,
Cetitorii noştri găsesc în acest număr informaţiunl — piedecile dispar.
îndestulitoare asupra acestei expoziţii, — ilustraţiile Pe Moş-Precu şi mătuşa Anghelina, crîşmaril dintre
din el sînt fotografii după tablourile expuse, pe cari tirgul Şomuz şi satul BroştenI, Dumnezeu să-I aibă întru
a binevoit a ni-le pune la dispoziţie preşedintele so­ împărăţia ceriurilor, că erafi gospodari cinstiţi şi ţineau
cietăţii, Kimon Loghi, căruia îl mulţumim din inimă şi o crîşmă vestită peste noauă sate, ba mal departe:
pe ace? stă cale. iată că i se aude de nume chiar şi în zilele noastre,
* * * cînd e mai puţin «vin bun şi cîntece frumoase». Multe
chefuri şi multe minunăţii au săvî şit muşterii crîş-
f Ion Pop-Reteganul. La 4 Aprilie n. a mariulul de pe vremuri, pe cari azi le cetim cu atîta
repausat în Reteag unul dintre cel mai harnici dragoste şi înduioşare. Oameni buni ori răi, cum or
învăţători, unul dintre cei mai buni şi produc­ fi fost, ne trec pe dinaintea ochilor ca într’o panoramă