Page 17 - 1905-07

162 LUCEAFĂRUL Nrul 7, 1905
cu chipuri poetic zraălţuite, şi îl iubim pe toţî, fiind Faptul îu sine, că în timp, relativ destul de scurt,
că «nici unul nu era vinovat.» Nici criticii zilelor noastre dicţionarul acesta a ajuns la ediţia a treia, e pentru el
înarmaţi pînă la urechi cu ’nţelepciune, nu le-au putut cea mai bună recoinandaţie. Deja o fugitivă compara­
găsi nici o pricină. Unii, e drept, că nu se ’mpacă cu ţie între ediţia aceasta şi ediţiile anterioare, ne arată
polecra lui Moş-Precu, — se întreabă nedumeriţi: de strâruinţa de a ţinea cont de progresul mare ce l-a făcut
ce-1 chiamă tocmai Precu ? — nu-s în curat nici cu lcxicografia română dela apariţia acelor ediţii. îmbu­
mersul graiului lor, dar încolo îl îmbrăţoşază cu dra­ nătăţirile ediţiei noi se relevă mal ales î i termino­
goste deplină, mal ales pe baba Maranda, un drac de logia românească, care de astădată nise prezintă aproape
muiere, admirabil zugrăvită de dl S. — Celelalte po­ tot atît de bogată ca şi cea germană. E o carte, care
vestiri încă sînt mal mult amintiri sau note intime din umple, mal ales în forma sa actuală, un gol simţit. —
viaţa scriitorului, cum e «Vîntul», în care săteanul ajuns Micile lipsuri, ce se observă pe alocuri, se explică dela
intelectual la oraş, descrie cu oresignaţiune jalnică mize­ sine, şi nu micşorează întru nimic valoarea netăgăduită
riile şi păcatele acestei vieţi triste. T. a dicţionarului. M.
*** **♦
N. Iorga. Pomenirea Iul Ştefan-cel-Mare. Minerva, Valentin Bude : «70/ Epigrame». 120 pp. în 8’, Iaşi
Bucureşti, 1905. Preţul 60 bani. 1905. Autorul, bine cunoscut şi din coloanele «Lucea­
O carte frumoasă şi bună, vrednică de cinste şi de fărului», împarte cartea în capitolele : Sexului frumos,
cetire pînă şi din partea celui din urmă Român care Şcolare, Beţivilor, Zgîrciţilor, Fariseilor, Politice, Epi­
ştie sloveni. In graiu înţelept, limpede şi cald, ni se tafuri, Relative la artă şi literatură.
povestesc toate prăznuirile săvîrşite din prilejul pome­ Autorul înţelege corect spiritul epigramei, cînd spune
nirii marelui voevod moldovean. — Icoana acestor în următoarea:
serbări cucernice ne împle sufletul de nădejdi Ia ODĂ ŞI EPIGRAMĂ.
vremuri mal bune, cînd nu numai glasul de rugă ne Oda chiar pe omul stîncă-1 scarpină, unde-l mî-
va fi unul şi nedespărţit. Dl Iorga aminteşte cu multă nincă;
dragoste şi cumpătare şi despre serbările din ţara noa­ Epigramă, şi tu oare scarpini ? — Da, unde vă
stră, cari afl fost îndeplinite numai prin cuvîntul scris. doare.
La sfîrşitul volumului se daQ mal multe ilustraţii pri­ safl cînd scrie :
vitoare la serbări, foarte interesante şi foarte preţioase, TOT DLU1 CAION.
dar şi foarte slab ezecutate, afară de una doauă. T. Volumul ţi-am examinat,
»** Dar nu volumu-I de legat!
Em. Grigoroviţa, «Chipuri şi graiuri din Bucovina» oi I:
«Minerva», Bucureşti, 1905. Preţul 2 lei 50 bani. DE MORTU1S NIL N1SI BENE.
Volumul cuprinde 12 bucăţi de povestiri cu subiecte Numai bine se vorbeşte
luate din viaţa bucovineană. Toate sînt îiitîmplărl ade­ Despre ori ce mort!
vărate, nişte copil de pe natură, redate cu fidelitate, Preamăriţi-I pe Nea Nae. . .
în cari sufletul de artist al autorului e prea puţin ames­ Dînsul e beat-mort.
tecat. Felul de a istorisi cele trăite, sad de a zugrăvi Cum avem aşa de puţini scriitori de epigrame şi un
cutare tip întîlnit de autor, e atrăgător; stilul povestirii teren atît de vast, care reclamă cu inzistenţă săgeţi de­
e cu măestrie urzit, înr.ît sînt bucăţi, cari se cetesc cu parte şuerătoare, volumul dluî Bude, (se anunţă volu­
multă plăcere. De interes special în acest volum e însă mul I, semn, că al doilea eîn preparare!) ne-ar fi bine­
viaţa ce o descrie. Frînturile traiului dela ţară, cu nă­ venit, dacă —• —
cazurile şi patimile Iul, descrierea cutăruî tîrguşor nă­ Avem un «dacă» destul de grav, tocmai pentru moti­
pădit de jidani, tocmai prin faptul, că sînt credincios vul, că autorul ne este coleg de muncă: Capitolele 1
reînviate, aă valoarea netăgăduită de a ne da o icoană şi II puteau fi omise. Autorul e destul de ager şi de
a feliulul de viaţă din Bucovina, pe care nu o prea spiritual, ca să nu aibă nevoie a recurge la motive tri­
cunoaştem. Cîteva dintre «chipuri» încă sînt fericit eter­ viale. Sperăm, că la volumul al 11-lea se va face cu­
nizate, cum e «Uitat de moarte» şi «împăratul dela venita selecţiunel Al.
Igheştî». Limba dlul Grigorovitza e neaoş românească ***
deşi prea împestriţată de provincializme, păcat, nu Biblioteca pentru toţi, editată de librăria Alcalay,
rau pînă Ia o anumită limită, al tuturor povestitorilor publică în ultimele sale numere (221—222) în traducere
moldoveni. Volumul e ilustrat de pictorul N. Bran, ro­ românească, neperitoarea tragedie aiul Shakespeare
mân dela noi. Unele dintre ilustraţii sînt foarte frumoase, Hamlet.
deşi înfăţişarea lor prea e de sărbătoare, altele puteai! Lucrarea marelui poet englez se publică acum pen­
lipsi perfect, fără să scadă valoarea volumului. T. tru întîia dată la noi Românii: într’o ediţie eftină şi «Bi­
*** blioteca pentru toţi» îşi sporeşte cu încă o lucare ce­
Sab. Pop. Barcianu: «Dicţionar german-român», lebră colecţia lucrărilor ei popularizate.
revăzu şi completat de Dr. D. P. Barcianu. Ed. 111, Opera întreagă costă numai 60 bani şi se vinde la
cu o prefaţă de I. PopovicI, libr. W. Krafft, Sibîiu, 1905. toate librăriile mai mari.