Page 2 - 1905-07
P. 2

EXPOZIŢIA „TINERIMEA ARTISTICĂ".

        înt’un  atelier  de  pictură  din  strada  Veaugi-   senin,  pe  cel  mai  cald  şi  mai  afectuos  prieten,
      rard  a  Parizului  o  bună  bucată  de  vreme,  aproape   pe  Sextil  (Puşcariu).  Etimologiile  acelea  atît
      doi  ani,  sara  se  întîlniau  cîţiva  tineri  dornici   de  literare,  cari  s’aQ  publicat  mai  apoi  în
      de   a   tăinui   laolaltă.   Legătura   de   prietinie   Convorbiri  literare,  întîîu  au  fost  aduse  şi  ci­
      era  aşa  pe  puternică  incit  aproape  o  grijă  îi   tite  «La  grupă».  Cu  etimologiile  era  o  ade­
      cuprindea  pe  toţi,  cînd  se  întîmpla  ca  unul   vărată  întrecere.  Care  mai  de  care  născocia  o
      să  întîrzie.  Aci  se  punea  ţara  la  cale,  se  ceteati   apropiere  mai  poznaşă,  da  o  interpretare  mai
      versuri.  în  mijlocul  acestor  tineri,  cu  glasul   hazlie.  Puşcariu  asculta  şi  trăgea  tacticos  din  pipă.
      potolit  şi  limpede  şi-a  zis  losif  pentru  prima   De  multe  ori  îşi  punea  luleaua  jos,  şi  mişca
      oară  cele  mai  frumoase  poezii  ale  lui.  Co­  din  cap  cu  înţelesul:  Ştii  că  asta  nu-I  prostiei?
      pilul  răsfăţat  şi  îndrăzneţ,  nota  cea  mai  pa­  Scotea  carneţelu  şi  însemna.  Ce  scria  nu  ştim,
      riziană,  era  Angliei.  EI  ne  învăţa  canţonetele   nouă nu ne arăta nicodată. —
      cele  nouă,  Strîmbu  sta  într’un  colţ,  minunat,   Din  aceste  întîlniri  unde  vorbiam  artă  şi  litera­
      rîdea  supt  mustaţa  lui  stufoasă  de  muntean  so­  turii,  din  asemănarea  de  vederi,  dintr’o  mare
      cotit  la  vorbă.  Nu  se  înfigea  decît  la  discuţii   prietenie  şi  mai  ales  din  aprinsa  dorinţă  de  a  fo­
      serioase  şi  focul  lui  cel  mare  era  reorganizarea   losi  ţării,  s’a  născut  ideia  fondării  unei  Socie­
      şcoalei  de  bele-arte  din  ţară,  înţeleaptă  îndru­  tăţi  de  Arte,  cu  menirea  de  a  crea  în  ţara
      mare  cătră  o  artă  decorativă,  izvorîtă  din  ele­  românească  un  curent  sănătos,  cu  adevărat
      mente  româneşti.  în  răstimpuri  de  se  brodea   artistic.  La  început  patru,  mai  pe  urmă  şase,
      să  tacă  cu  toţii,  Pătraşcu,  «Batiu»,  devenit  mai   şi  mai  tîrziu  opt  pictori,  caută  şi  gătesc  calea
      tîrziu   castelanul   II.  Bacio,   se   înţepenea   cu   cea  mai  potrivită  pentru  întemeierea  ei.  Egali­
      amîndoauă  coatele  pe  masă,  şi  arunca  îndesat,   tatea  de  drepturi  fiind  luată  ca  temelie,  redac­
      greoiu,  moldoveneşte:  «Mai  spuneţi,  măi  feciori,   tarea  statutelor  era  numai  o  formalitate,  —
      vre-o  jitie!  Cînd  tăceţi  n’aveţi  nici  un  haz!»   Societatea Tinerimea artistică de fapt exista.
      —  Cel  mai  fercheş  era  Loghi.  Spunea  tot   La  încheierea  anului  1901  cea  mai  mare
      felul  de  aventuri  şi  păţanii,  cu  o  vervă  a  lui,   parte  din  camarazii  de  odinioară  se  aflaţi  în
      personală,  care  reeşia  maL  mult  din  expresie   Bucureşti,  iarăşi  strînşi  împrejurul  aceleiaşi  mese
      şi  gesturi,  din  felul  cum  îşi  juca  ochii,  din   de  înfrăţire,  de  adîncă  iubire.  Entuziaşti  şi  plini
      amestecul  delicios,  pe  care  îl  făcea  cu  celea   de  încrederea  izbînzii  în  viitor,  cu  cele  mai
      cinci  limbi,  românească,  grecească,  turcească,   frumoase  vorbe  de  închinare,  ridică  paharele  în
      nemţească  şi  franţuzească,  pe  cari  le  învîrtea   sănătatea  Augustei  noastre  Principese  române,
      nu  totdeuna  cum  ar  fi  vrut.  Unele  le  croia   Maria,  simbolul  însăşi  al  tinereţel,  patroana  Socie­
      atunci  supt  ochii  noştri.  —  Uitam  pe  cel  mai  tăţii.  Cînd  s'a  vestit  în  presă  înfiinţarea  acestei
   1   2   3   4   5   6   7