Page 17 - 1905-9

Nrul 9, 1905 LUCEAFĂRUL 201

care trăeşte cam aşa ca şi Mahomed, între cer
CRONICĂ. şi pămînt. Sînt: fondul pentru şcoala de fetiţe
Schiller. La nouă Maiu s’au împlinii o sută şi fondul dnei Ioana Bădilă, pentru un internat
de ani dela moartea marelui poet german al universitarilor. Amîndouă scopuri fără nădejdea
Schiller. Iar poporul german de pretutindeni, şi, poate, chiar fără rostul izbîndirei. Oare jig­
pătruns de măreţele idei ale celui eşit din si­ nită ar fi pietatea datoare nobilei intenţii a
nul lui, a serbat cu multă însufleţire şi pietate fundatorilor, dacă aceasta s’ar schimba de cătră
urmaşi : n fond tot pentru acelaş scop, dar
aceasta aniversare. Poate din cei aleşi ai pu­ pentru o necesitate mai impetuoasă, de care
ternicei Germanii nici unul n’a fost învrednicit chiar înşişi s’ar fi îngrijit să o fi cunoscut ?
de o mai sinceră şi întinsă prăznuire ca şi Cred că voi fi înţeles ?
Schiller.
Revistele i-au dedicat numere întregi, s’au Ori, de se mai găseşte un suflet jertfitor
făcut ediţii nouă a operilor lui, s’au scris căiţi — şi cunoscător acum — îl rugăm cu tot
năcazul inimei noastre : dee-ne numele d sale
multe depre activitatea lui, iar în toate unghiu­ să-l punem alături cu a lui Petru Maior! 1
rile, unde în Nemţi mai esistă mîndria conşti­ S. D.
inţei naţionale, s’aQ aranjat serbări de preamărire,
cum rar s’au mai văzut. Salonul societăţii artiştilor francezi, deschis
Cîntăreţului idealist al libeutăţiî, pe care la 1 Mai in Paris, a primit portretul în mărime
multe popoare astăzi o visează încă, închinăm naturală a fostului ministru Vasile Lascar, lu­
şi noi cîteva pagini, căci lămuresc pe cetitori crat de dl Costin Petrescu, cunoscutul pictor.
despre legăturile lui Schiller cu literatura noa­ Tot odată anunţăm, că dsa a avut amabilitatea
stră. Am rugat înadins pe d. G. Bogdan-Duică să ne promită unele reproducţii după tablourile
să ne scrie articolul «Schiller la Români», dsale.
ştiind că dsa se ocupă de mult cu influinţa Vasile Petri. La 1 Faur a. c. a încetat din
literaturii germane asupra celei rnmâne, aşa viaţă Vasile Petri, unul dintre cei mai distinşi
că dsa e cel mai competent în aceesta materie. pedagogi români, care a muncit aproape o ju­
Pentru amabilitatea cu care ne-a ascultat ru­ mătate de secol pe terenul culturei noastre
gămintea îi aduc-em viile noastre mulţumiri şi naţioanale.
pe aceasta cale.
încă de tînăr el a dat semne de o deşteptă-
Premiul «Luceafărului». Vestim pe cei ce ciune şi un talent extraordinar.
doresc a participa la concursul publicat în Nr. După ce la 1857 terminase cursul mai înalt
6 că prelungim terminul de 1 Maiu încă pe o de pedagogie în Praga, inspectorul şcolar ge­
lună, adecă pînă la 1 Iunie a. c. (stilul vechiu). neral pentru toată Bohemia, Maresch, înaintînd
O C. T. raportul său cătră Viena, zice între altele:
Din Cluj. Pro domo, ceva ce, însă, nu
vreau să fie nici împutare nici jalbă, ci o simplă
dar smerită rugăminte la cel ce vrea şi poate
să o asculte. — Casina română din Cluj, sin­
gura fel de societate unde se mai poate grupa
tinerimea universitară iară e în agonie. Care
însă nu va să zică că stă să piară. Nici po­
mană. Numai aşa e rostul, ori osînda ei, să
fie în vecinică agonie — un fel de peatră a
lui Sisif. Ce să faci, nu-s parale! Şi nu este
un local cuprinzător, nelipsit de toate celea de
lipsă pentru membrii cari cearcă şi distracţie
uşoară şi instrucţia neapărată a unei mănoase
biblioteci şi a unei mari circulaţii de revisle
şi ziare. Desigur că nici din considerabilele
ajutoare financiare ce se dau la an, nu se poate
întrăma pentru totdeauna biata oficioasă. «Se-
rum»-ul ei nu poate fi decît un fond care
ne-ar da cel puţin cîte 600 cor. la an. Cel
puţin ! căci nici una mie încă nu ar fi «cel
mult». — Ei, noi avem tocmai în Cluj două
fonduri — unul părăginit, a cărui socoteală
anuală se închee de obicei cu pasive, şi altul f VASIL1E PETRI.