Page 17 - 1905-9
P. 17

Nrul 9, 1905               LUCEAFĂRUL                         201

                                          care  trăeşte  cam  aşa  ca  şi  Mahomed,  între  cer
                   CRONICĂ.               şi  pămînt.  Sînt:  fondul  pentru  şcoala  de  fetiţe
         Schiller.  La  nouă  Maiu  s’au  împlinii  o  sută   şi  fondul  dnei  Ioana  Bădilă,  pentru  un  internat
        de  ani  dela  moartea  marelui  poet  german   al universitarilor. Amîndouă scopuri fără nădejdea
        Schiller.  Iar  poporul  german  de  pretutindeni,   şi,  poate,  chiar  fără  rostul  izbîndirei.  Oare  jig­
        pătruns  de  măreţele  idei  ale  celui  eşit  din  si­  nită  ar  fi  pietatea  datoare  nobilei  intenţii  a
        nul  lui,  a  serbat  cu  multă  însufleţire  şi  pietate   fundatorilor,  dacă  aceasta  s’ar  schimba  de  cătră
                                           urmaşi  : n  fond  tot  pentru  acelaş  scop,  dar
        aceasta  aniversare.  Poate  din  cei  aleşi  ai  pu­  pentru  o  necesitate  mai  impetuoasă,  de  care
        ternicei  Germanii  nici  unul  n’a  fost  învrednicit   chiar  înşişi  s’ar  fi  îngrijit  să  o  fi  cunoscut  ?
        de  o  mai  sinceră  şi  întinsă  prăznuire  ca  şi   Cred că voi fi înţeles ?
        Schiller.
          Revistele  i-au  dedicat  numere  întregi,  s’au   Ori,  de  se  mai  găseşte  un  suflet  jertfitor
        făcut  ediţii  nouă  a  operilor  lui,  s’au  scris  căiţi   —  şi  cunoscător  acum  —  îl  rugăm  cu  tot
                                           năcazul  inimei  noastre  :  dee-ne  numele  d  sale
        multe  depre  activitatea  lui,  iar  în  toate  unghiu­  să-l punem alături cu a lui Petru Maior! 1
        rile,  unde  în  Nemţi  mai  esistă  mîndria  conşti­           S. D.
        inţei naţionale, s’aQ aranjat serbări de preamărire,
        cum rar s’au mai văzut.             Salonul  societăţii  artiştilor  francezi,  deschis
          Cîntăreţului  idealist  al  libeutăţiî,  pe  care   la  1  Mai  in  Paris,  a  primit  portretul  în  mărime
        multe  popoare  astăzi  o  visează  încă,  închinăm   naturală  a  fostului  ministru  Vasile  Lascar,  lu­
        şi  noi  cîteva  pagini,  căci  lămuresc  pe  cetitori   crat de dl Costin Petrescu, cunoscutul pictor.
        despre  legăturile  lui  Schiller  cu  literatura  noa­  Tot  odată  anunţăm,  că  dsa  a  avut  amabilitatea
        stră.  Am  rugat  înadins  pe  d.  G.  Bogdan-Duică   să  ne  promită  unele  reproducţii  după  tablourile
        să  ne  scrie  articolul  «Schiller  la  Români»,   dsale.
        ştiind  că  dsa  se  ocupă  de  mult  cu  influinţa   Vasile  Petri.  La  1  Faur  a.  c.  a  încetat  din
        literaturii  germane  asupra  celei  rnmâne,  aşa   viaţă  Vasile  Petri,  unul  dintre  cei  mai  distinşi
        că  dsa  e  cel  mai  competent  în  aceesta  materie.   pedagogi  români,  care  a  muncit  aproape  o  ju­
        Pentru  amabilitatea  cu  care  ne-a  ascultat  ru­  mătate  de  secol  pe  terenul  culturei  noastre
        gămintea  îi  aduc-em  viile  noastre  mulţumiri  şi   naţioanale.
        pe aceasta cale.
                                            încă  de  tînăr  el  a  dat  semne  de  o  deşteptă-
          Premiul  «Luceafărului».  Vestim  pe  cei  ce   ciune şi un talent extraordinar.
        doresc  a  participa  la  concursul  publicat  în  Nr.   După  ce  la  1857  terminase  cursul  mai  înalt
        6  că  prelungim  terminul  de  1  Maiu  încă  pe  o   de  pedagogie  în  Praga,  inspectorul  şcolar  ge­
        lună, adecă pînă la 1 Iunie a. c. (stilul vechiu).  neral  pentru  toată  Bohemia,  Maresch,  înaintînd
                                    O C. T.  raportul său cătră Viena, zice între altele:
          Din  Cluj.  Pro  domo,  ceva  ce,  însă,  nu
        vreau  să  fie  nici  împutare  nici  jalbă,  ci  o  simplă
        dar  smerită  rugăminte  la  cel  ce  vrea  şi  poate
        să  o  asculte.  —  Casina  română  din  Cluj,  sin­
        gura  fel  de  societate  unde  se  mai  poate  grupa
        tinerimea  universitară  iară  e  în  agonie.  Care
        însă  nu  va  să  zică  că  stă  să  piară.  Nici  po­
        mană.  Numai  aşa  e  rostul,  ori  osînda  ei,  să
        fie  în  vecinică  agonie  —  un  fel  de  peatră  a
        lui  Sisif.  Ce  să  faci,  nu-s  parale!  Şi  nu  este
        un  local  cuprinzător,  nelipsit  de  toate  celea  de
        lipsă  pentru  membrii  cari  cearcă  şi  distracţie
        uşoară  şi  instrucţia  neapărată  a  unei  mănoase
        biblioteci  şi  a  unei  mari  circulaţii  de  revisle
        şi  ziare.  Desigur  că  nici  din  considerabilele
        ajutoare  financiare  ce  se  dau  la  an,  nu  se  poate
        întrăma  pentru  totdeauna  biata  oficioasă.  «Se-
        rum»-ul  ei  nu  poate  fi  decît  un  fond  care
        ne-ar  da  cel  puţin  cîte  600  cor.  la  an.  Cel
        puţin  !  căci  nici  una  mie  încă  nu  ar  fi  «cel
        mult».  —  Ei,  noi  avem  tocmai  în  Cluj  două
        fonduri  —  unul  părăginit,  a  cărui  socoteală
        anuală  se  închee  de  obicei  cu  pasive,  şi  altul  f VASIL1E PETRI.
   12   13   14   15   16   17   18   19   20