Page 13 - 1905-10
P. 13

218^           ____  _______ LUCEAFĂRUL               Nrul 10, 1905

                      CRONICĂ.               «Lăutarul  din  Cremona»  de  Fran^ois  Coppăe  al
                                             cărui  subiect  e  atît  de  cunoscut  dar,  durere,  în
                                             româneşte  aşa  de  prost  tradus.  D-1  Bârsan  a
                      Teatru la Sibiiu.      jucat  cu  toate  acestea  atît  de  bine  —  mişcînd
                                Sibiiu, Maiu 1905.  mai  ales  pe  dame  pînă  h  lacrimi,  în  rolul  Co-
            In  serile  de  Simbătă  30  Aprilie  şi  Duminecă   coşatuluî  Filippo.  O  simpatică  diletantă  Sibiană
           1/14  Maiu,  diletanţi!  români  din  Sibiiu  sub   a  interpretat  rolul  Gianinei  mult  mai  presus  de
          conducerea  d-lui  Z.  Bârsan  şi  cu  ajutorul  d-sale   aşteptările  publicului  care  nu  ştia  ce  să  admire
                                             mai  mult  la  dînsa  :  frumseţea răpitoare safi focul
          şi  al  d-rei  M.  Voiculescu,  ne-au  încîntat  cu   sfios  şi  modest  al  copilei  iubitoare  care  s’ar
          reprezentaţiuni  cît  se  poate  de  reuşite.  Sîmbătă   bucura  de  succesul  prietenului  nefericit  dacă
          s’a  jucat  mai  întîi  piesa  în  versuri  «Jean  Mărie»   acest  succes  n’ar  fi  zădărnicirea  dragostei  ce
          de  Andre  Theuriet,  tradusă  din  franţuzeşte.   o  leagă  de  un  altul.  Tatăl  liianinei,  vestitul
          Scene  foarte  înduioşătoare  ce  se  petrec  într’un   Maestru,  a  jucat  tot  pe  atît  de  bine,  asemenea
          sat  de  pescari.  Theresa,  copila  unor  pescari   şi  Sandro  iubitul.  Ca  încheere,  d-1  Bârsan  ne-a
          săraci,  e  logodită  cu  Jean  Mărie  care  pleacă  pe
          vapor,  dorind  să  cîştige  bani  pentru  viitoarea   dat  o  comedie  plină  de  haz  «3  pălării  de
          lui  căsnicie.  Vaporul  pe  care  se  află  se  s;ufundă.   damă».  Ca  să  fim  de  tot  sinceri,  trebue  să
          Theresa  îşi  deplinge  4  ani  de  zile  mirele  pe   mărturisim  că  alegerea  putea  fi  mai  bună.  De
          care-i  socoteşte  înecat.  In  răstimp  tatăl  ei   oare  ce  avem  aşa  de  rar  prilegiul  de  a  ne
          moare;  mama  e  bătrînă  şi  bolnavă;  mizeria  o   bucura  de  teatru  românesc  în  Ardeal,  ne-ar
          constrînge  să  se  căsătoriască  cu  bătrînu  Joel.   părea  bine  să  vedem  piese  care  să  aibe  şi  o
          Moare  apoi  şi  maică-sa.  Ea,  cu  toate  atenţiu­  oare  care  valoare  literară,  fie  ele  şi  traduceri.
          nile  delicate  ale  bătrînuluî  soţ,  e  tot  tristă  şi   O  spunem  în  treacăt  şi  fără  să  ne  ’mpedice  de-a
          îi  mărturiseşte  în  sfirşit  cum  nu  poate  uita  pe   repeta  că  Comedia  «3  pălării  de  damă»  a
           cel  mort.  Deodată  apare  Jean  Mărie,  care  prin-   fost  foarte  reuşită.  Spre  surprinderea  noastră
          tr’un  miracol  scăpase  cu  viaţă  şi  dupăce muncise   d-1  Bârsan  care  nu  ştim  să  mai  fi  jucat  în  Co­
           şi  adunase  bani  prin  ţări  străine,  venea  să-şi   medii,  ne-a  plăcui  peste  măsură  în  rolul  Ote-
           împlinească visul de fericire.    teanu  iar  diletanţii  au  ajuns  cu  toţii  in  această
                                             piesă  la  culmea  succesului  primind  flori  peste
            Rămîne  ca  trăsnit  cînd  află  din  gura  The-   flori şi stirnind aplauze într’adevăr frenetice.
           resieî  că  ea  e  măritată,  însă  simţind  că  tot  îl   Felicităm  din  inimă  cu  căldură  şi  sinceritate
           mai  iubeşte,  vrea  s’o  înduplece  a  fugi  cu  dîn-
          sul.  Dar  —  sublimă  virtute  —  Theresa  rezistă   pe  neobositul  şi  excelentul  regisor  d-1  Zaharie
                                             Bârsan.
                                                                           —
           şi  îl  conjură  să  se  întoarcă  de  unde  a  venit,   * * *
           să  nu  se  mai  întîlnească.  Mustrarea  păcatului
           i-ar  schimba  iubirea  în  ură  şi  ea  vrea  să  poarte   Asociaţiunea  ia  Cluj.  Despărţămîntul  Cluj
           în  suflet  dragostea  lor  curată  şi  neprihănită.   al  Asociaţiunii  prin  noua  sa  activitate  atrage
           D-ra  Voiculescu  a  jucat  admirabil  rolul  The-   luarea  aminte  a  tuturor  oamenilor  de  bine,  cari
           reseî,  iar  rolurile  bătrînuluî  Joel  şi  pe-al  lui   se  interesează  de  soartea  culturală  a  poporului
          Jean  Mărie  le-a  interpretat  pe  rînd  d-1  Z.  Bâr­  nostru.  S’aCi  împlinit  zece  ani,  de  cînd  din
           san  ca  un  adevărat  artist.  In  rolul  lui  Jean   această  cetate  aşezată  în  inima  Românizmului
           Mărie  a  mişcat  şi  înduioşat  publicul  încit  nu-I   de  dincoace,  nu  ne  mal  sosesc  veşti  îmbucu­
           putem aduce destule laude.        rătoare.  Obosită  par’că  de  zguduitoarele  eve­
            In  «Necinstiţii»,  dramă  în  3  acte,  tradusă  din   nimente,  viaţa  româneasca  în  acele  părţi  a  dor­
           italieneşte,  a  fost  cu  entusiasm  aplaudată  D-ra   mitat  în  întunerec  zece  ani  împliniţi.  Acum,
           Voiculescu  în  rolul  unei  soţii  care  din  neştiinţă,   reculeasă  şi  premenită  de  suflete  tinere  şi  en­
           sperînd  să  îmbunătăţească  traiul  soţului  pe  care   tuziaste,  înalţă  steagul  unei  activităţi  pe  care
           îl  iubeşte,  ajunge  să-l  înşale.  Pe  Carlo,  soţul   stau  scrise  frumoasele  cuvinte:  «Lumină  şi  ade­
           înşelat,  îl  joacă  de  minune  d-1  Bârsan.  Dile­  văr».  în  adunarea  generală  a  despărţămîntului.
           tanta  care  juca  pe  d-na  de  Fornaris  (soţia  unui   ţinută  la  Feleac,  în  ziua  de  21  MaiQ  n.,  s’aii
           amploiat  defraudant  care  vine  să  cerşescă  in­  întrunit  poporul  din  jurul  Clujului,  cărturarii
           dulgenţa  juraţilor)  n’am  putut-o  asculta  cu aten­  l-au  luminat  prin  pre'egerl  poporale  şi  l-au
           ţiune  fiind  prea  grozav  impresionaţi  de  înfăţi­  povăţuit  cu  toată  căldura  inimei  lor  care  e  calea
           şarea  d-sale;  prea  era  afară  din  cale  înegritâ   cea  dreaptă  a  vieţii  româneşti.  Tot  din  acest
           şi  urîţită.  Nu  ştiu  deci  de-a  dovedit  talent,  cea   prilej  despărţămîntul  a  hotărit  scoaterea  unei
           ce  putem  însă  afirma  că-I  lipseşte  cu  desăvîr-   Biblioteci  pentru  popor,  a  cărui  prim  număr
           şire,  este  de  sigur  «vanitatea».  Ceilalţi  diletanţi   cuprinde  programul  de  activitate  din  viitor  al
           aii  jucat  care  de  care  mai  bine  ş’aii  fost  foarte   comitetului.  E  un  program  foarte  int.m  şi  cu
           mult  aplaudaţi.  Duminecă  seara  s’a  ’nceput  cu  multă pricepere scris de directorul despă ţămîntu-
   8   9   10   11   12   13   14   15