Page 13 - 1905-10
P. 13
218^ ____ _______ LUCEAFĂRUL Nrul 10, 1905
CRONICĂ. «Lăutarul din Cremona» de Fran^ois Coppăe al
cărui subiect e atît de cunoscut dar, durere, în
româneşte aşa de prost tradus. D-1 Bârsan a
Teatru la Sibiiu. jucat cu toate acestea atît de bine — mişcînd
Sibiiu, Maiu 1905. mai ales pe dame pînă h lacrimi, în rolul Co-
In serile de Simbătă 30 Aprilie şi Duminecă coşatuluî Filippo. O simpatică diletantă Sibiană
1/14 Maiu, diletanţi! români din Sibiiu sub a interpretat rolul Gianinei mult mai presus de
conducerea d-lui Z. Bârsan şi cu ajutorul d-sale aşteptările publicului care nu ştia ce să admire
mai mult la dînsa : frumseţea răpitoare safi focul
şi al d-rei M. Voiculescu, ne-au încîntat cu sfios şi modest al copilei iubitoare care s’ar
reprezentaţiuni cît se poate de reuşite. Sîmbătă bucura de succesul prietenului nefericit dacă
s’a jucat mai întîi piesa în versuri «Jean Mărie» acest succes n’ar fi zădărnicirea dragostei ce
de Andre Theuriet, tradusă din franţuzeşte. o leagă de un altul. Tatăl liianinei, vestitul
Scene foarte înduioşătoare ce se petrec într’un Maestru, a jucat tot pe atît de bine, asemenea
sat de pescari. Theresa, copila unor pescari şi Sandro iubitul. Ca încheere, d-1 Bârsan ne-a
săraci, e logodită cu Jean Mărie care pleacă pe
vapor, dorind să cîştige bani pentru viitoarea dat o comedie plină de haz «3 pălării de
lui căsnicie. Vaporul pe care se află se s;ufundă. damă». Ca să fim de tot sinceri, trebue să
Theresa îşi deplinge 4 ani de zile mirele pe mărturisim că alegerea putea fi mai bună. De
care-i socoteşte înecat. In răstimp tatăl ei oare ce avem aşa de rar prilegiul de a ne
moare; mama e bătrînă şi bolnavă; mizeria o bucura de teatru românesc în Ardeal, ne-ar
constrînge să se căsătoriască cu bătrînu Joel. părea bine să vedem piese care să aibe şi o
Moare apoi şi maică-sa. Ea, cu toate atenţiu oare care valoare literară, fie ele şi traduceri.
nile delicate ale bătrînuluî soţ, e tot tristă şi O spunem în treacăt şi fără să ne ’mpedice de-a
îi mărturiseşte în sfirşit cum nu poate uita pe repeta că Comedia «3 pălării de damă» a
cel mort. Deodată apare Jean Mărie, care prin- fost foarte reuşită. Spre surprinderea noastră
tr’un miracol scăpase cu viaţă şi dupăce muncise d-1 Bârsan care nu ştim să mai fi jucat în Co
şi adunase bani prin ţări străine, venea să-şi medii, ne-a plăcui peste măsură în rolul Ote-
împlinească visul de fericire. teanu iar diletanţii au ajuns cu toţii in această
piesă la culmea succesului primind flori peste
Rămîne ca trăsnit cînd află din gura The- flori şi stirnind aplauze într’adevăr frenetice.
resieî că ea e măritată, însă simţind că tot îl Felicităm din inimă cu căldură şi sinceritate
mai iubeşte, vrea s’o înduplece a fugi cu dîn-
sul. Dar — sublimă virtute — Theresa rezistă pe neobositul şi excelentul regisor d-1 Zaharie
Bârsan.
—
şi îl conjură să se întoarcă de unde a venit, * * *
să nu se mai întîlnească. Mustrarea păcatului
i-ar schimba iubirea în ură şi ea vrea să poarte Asociaţiunea ia Cluj. Despărţămîntul Cluj
în suflet dragostea lor curată şi neprihănită. al Asociaţiunii prin noua sa activitate atrage
D-ra Voiculescu a jucat admirabil rolul The- luarea aminte a tuturor oamenilor de bine, cari
reseî, iar rolurile bătrînuluî Joel şi pe-al lui se interesează de soartea culturală a poporului
Jean Mărie le-a interpretat pe rînd d-1 Z. Bâr nostru. S’aCi împlinit zece ani, de cînd din
san ca un adevărat artist. In rolul lui Jean această cetate aşezată în inima Românizmului
Mărie a mişcat şi înduioşat publicul încit nu-I de dincoace, nu ne mal sosesc veşti îmbucu
putem aduce destule laude. rătoare. Obosită par’că de zguduitoarele eve
In «Necinstiţii», dramă în 3 acte, tradusă din nimente, viaţa româneasca în acele părţi a dor
italieneşte, a fost cu entusiasm aplaudată D-ra mitat în întunerec zece ani împliniţi. Acum,
Voiculescu în rolul unei soţii care din neştiinţă, reculeasă şi premenită de suflete tinere şi en
sperînd să îmbunătăţească traiul soţului pe care tuziaste, înalţă steagul unei activităţi pe care
îl iubeşte, ajunge să-l înşale. Pe Carlo, soţul stau scrise frumoasele cuvinte: «Lumină şi ade
înşelat, îl joacă de minune d-1 Bârsan. Dile văr». în adunarea generală a despărţămîntului.
tanta care juca pe d-na de Fornaris (soţia unui ţinută la Feleac, în ziua de 21 MaiQ n., s’aii
amploiat defraudant care vine să cerşescă in întrunit poporul din jurul Clujului, cărturarii
dulgenţa juraţilor) n’am putut-o asculta cu aten l-au luminat prin pre'egerl poporale şi l-au
ţiune fiind prea grozav impresionaţi de înfăţi povăţuit cu toată căldura inimei lor care e calea
şarea d-sale; prea era afară din cale înegritâ cea dreaptă a vieţii româneşti. Tot din acest
şi urîţită. Nu ştiu deci de-a dovedit talent, cea prilej despărţămîntul a hotărit scoaterea unei
ce putem însă afirma că-I lipseşte cu desăvîr- Biblioteci pentru popor, a cărui prim număr
şire, este de sigur «vanitatea». Ceilalţi diletanţi cuprinde programul de activitate din viitor al
aii jucat care de care mai bine ş’aii fost foarte comitetului. E un program foarte int.m şi cu
mult aplaudaţi. Duminecă seara s’a ’nceput cu multă pricepere scris de directorul despă ţămîntu-