Page 14 - 1905-10

Nrul'10, 1905 LUCEAFRUL 219 1
lui, Dr. Amos Frîncu, din care multe puncte ar din Bucovina şi o apreciare călduroasă despre litera­
putea fi adoptate şi de secţiunea centrală. Vred­ tura noastră populară, tipăreşte cincizecl-şi-trel de
nicilor bărbaţi, cari lucrează cu atita dragoste cîntece, între cari unele nouă şi foarte frumoase. No­
şi înţelepciune pentru luminarea şi înaintarea tele explicative din josul paginilor de natură literară
poporului nostru, cu toţii le trimitem urările şi filologică, arătîndu-se variantele din cele mal însem­
noastre de bine. Dumnezeu să le ajute I nate colecţii de cîntece populare, dîndu-se explicaţiile
* * * necesare celor, cari nu aâ avut ocazia să audă pe ţă­
Expoziţia «Asociaţiunii». Cu ocazia inaugu­ ranul nostru cîntînd doine şi improvizînd strigături, lă-
rării Muzeului istoric şi etnografic, ce se va murindu-se unele datini şi versuri grele de înţeles
face în luna August, se plănueşte o mare expo­ pentru străini, arătîndu se senzul cuvintelor provinciale
ziţie care să fie icoana fidelă a întregel noastre şi a idiotizmelor şi atrăgîndu-s; atenţia cetitorului asu­
vieţi româneşti. Din programul ce 1 am primit pra unor construcţii sintactice remarcabile. Notele
vedem că expoziţia va cuprinde o parte etno­ aceste, cari dovedesc cît de adine a pătruns autorul lor
grafică şi una istorică-culturală. Cea etnografică, în firea limbel româneşti, pot servi de model tuturor
îmbrăţişează: situaţiunea geografică, viaţa co­ celor ce dau în vileag colecţii de cîntece populare, cari
munală, casele ţăranilor români, tipul şi portul din nefericire, la noi, nu-s de cele mal multe-orl de-
ţărănesc, locuinţa ţăranului român, industria cît nişte aglomerări de material necernut, strins fără
textilă şi alte industrii de casă, agricultura, critică şi publicat fără de metodă.
economia vitelor, cultura grădinei, cultura viilor, Dorim din inimă, ca dl F. să găsiască răgazul nece­
pădurăritul, stupăritul, cultura viermilor de sar ca să ne dea încurlnd o colecţie mal mare în felul
mâtasă, industria agricolă, pâstoritul, vînatul şi celei de faţă şi recomandăm elevilor săi români, cari
pescâritul şi industria minieră; iar partea isto- aâ ocazie să culeagă poezii din popor, să-I pună la
ricâ-culturală: istoria politică, istoria culturală, dispoziţiă un material mal bogat ca să poată face o
istoria militară, teritoriul şi credincioşii biseri­ selecţie ce va avea şi o valoare literară.
cilor române, averea bisericilor, bisericile şi Dr. S. Puşcariu,
mănăstirile, şcoa'ele confesionale, istoria bise­ * * *
ricilor, literatura bisericească, producţiunea li­ Mihail Sadoveanu : Povestiri din războiu. Bucu­
terară, expoziţia ştiinţifică, pictura, sculptura, reşti, 1905. 250 pp. în 8°. Fără îndoială volumul acesta
este cel mal bun dintre cele cinci volume pe cari dl
muzica română, artiştii români, industria de Sadoveanu le-a scos la iveală într’un interval de un an
artă, «Asociaţiunea», alte societăţi culturale, abia. Eroii acestor povestiri sînt aşa de viguros des­
expoziţia băncilor, partea generală şi cea spe­ crişi îneît ÎI vedem mişeîndu-se înaintea noastră şi ne
cială. Din înşirarea acestor numiri, cari vor pomenim şi noi luaţi în vîrtejul asaltului: căciularil răc­
nesc, înnalţă straturile puştilor, izbind din greii în baio­
forma tot atitea secţiuni ale expoziţiunil, putem nete şi în ţeste omeneşti... ofiţerii răcnesc şi el, înde-
vedea că planul e foarte întins, care, realizat sîndu-şl chipiul cu revolverul, cu glasurile Îngroşate
chiar numai în parte, va fi un noii titlu de în piclâ de cărbune şi pucioasă. Luaţi odată în acest
glorie pentru Asociaţiune. vîrtej, eroii ne sînt din ce în ce mal cunoscuţi şi mal
dragi: wagmiştril cu mustăţile mari,cari amestecă glu­
mele cu înjuraturile, Buzămurgă, ţiganul, sublocotenen­
* * *
tul Pietraru, căpitanul Corban, şi călăraşul necunoscut
Iubileul «Reuniunii române de muzică» din Sibiiu pe care nu l-a cliiemat decît: Vasile aiul Tudor:
Puţini din el scapă teferi din încleştarea războiului;
se va serba în 8 Iunie a. c. st n. Vor lua parte cel mal mulţi se rostogolesc pe cîmpiile Bulgariei, fără
toţi foştii ei membrii şi corurile româneşti din patrie. frică şi fără părere de rău, căci doar îşi daseră bine
In 8 Iunie, seara, va fi un mare concert festiv, iar a seama, cînd au plecat de acasă: «Ce poate să ni se
doua zi se va reprezenta opereta «Moş Ciocîrlan» de întimpleacolo în războia ? Cel mult o să murim. El,şi?*
Şi ochii ni se umezesc, şi şirurile ne fug dinaintea
Cav. de Flondor. Programa detaiată se va publica la ochilor, cînd vedem, cum cel rămaşi adună pe cel morţi
timp. şi-I aşează în groapa comună. Glasul preotului se în­
nalţă, batalioanele îşi descoper capetele, şi gornistul
suspină din goarna înnăbuşită cu palma, melodia tră-
gănată a morţii: «Flăcăi vrednici cu suflete potolite 1
CĂRŢI Şl REVISTE. voi umiliţilor şi nebăgaţilor în seamă I Sub pasul vostru
s’a cutremurat pămîntul străin. Voi aţi răbdat şi aţi su­
Dr. M. F r i e d w a g n e r : Romănishe Volkslieder ferit, aţi lăsat în urmă căminurl pustii în lacrimi; dar
aus der Bukovina. Sonderabdruck aus der Festgabe cumplita voastră vitejie a suflat negura de pe moşia
ftir A Mussafia. Halle, M. Niemeyer, 1905. pp. 34. părinţilor noştri. Fraţilor, pace vouă I»
Printre aceste figuri de bronz se strecoară şi cîteva
Ca şi predecesorul său, Dl Th. Gartner, dl M. Fried­ scene idilice, ca în «Prînzul», «Ceasuri de pace», «Mî-
wagner, profesor de limbile romanice la universitatea nia Moşului», «In spital».
din Cernăuţi, ajungînd într’un centru românesc, s’a de­ Şi pentru ca Sadoveanu poetul să iasă şi de astădată
dicat cu iubire, şi — broşura de cîntece populare pe la iveală, volumul conţine patru pagini de un lirizm
complet, cînd prozatorul se estaziază în faţa trupului
care a scris-o ni-o arată — cu multă pricepere stadiu­
fără viaţă al umilitului Vasile al lui Tudor.
lui limbel şi literaturel româneşti. După o introducere Şi — ca cea mal perfectă încheiere a volumului —
sumară în care dă cîteva date exacte despre Românii «Convoiul» fixează reflexii de un desăvirşit umanita-